460 matches
-
tip tradițional și mai puțin cu cele tip deschidere la schimbare. Tabelul 9 prezintă rezultatele analizelor efectuate pe categorii de tineri din medii rezidențiale diferite. Interpretarea acestui tabel se poate face nu doar din punct de vedere diacronic, ci și sincronic. Nu facem o prezentare individuală, la nivel de indicator, ci vom face "decriptarea" global, în funcție de cele două axe: a) tradiționalism-deschidere la schimbare și b) rural-urban. Analiza din punct de vedere sincronic, între tinerii din medii de rezidență diferite (primele trei
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu doar din punct de vedere diacronic, ci și sincronic. Nu facem o prezentare individuală, la nivel de indicator, ci vom face "decriptarea" global, în funcție de cele două axe: a) tradiționalism-deschidere la schimbare și b) rural-urban. Analiza din punct de vedere sincronic, între tinerii din medii de rezidență diferite (primele trei coloane din Tabelul 9), ne relevă faptul că în 1993 diferențele pe cele două dimensiuni, tradiționalism versus deschidere la schimbare, erau date în principal de inegalitatea de gen și permisivitate. În
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de tineri construite în funcție de sex. Deși per ansamblu se pare că genul nu scoate în evidență nici o diferențiere între femei și bărbați pe ! o serie de orientări de valoare care atrag atenția, și anume: religiozitatea, autoritatea, inegalitatea de gen. Analizate sincronic, se observă că femeile sunt mai religioase în 1999 și mai în favoarea egalității de gen decât bărbații în 1993 și 2005. Dinamic, se observă că în 1999 și 2005 femeile sunt mai religioase și se identifică mai mult cu autoritatea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
citire: Prima celulă din dreapta sus indică faptul că la femei preferința pentru autoritate este semnificativ mai crescută în 2005 față de 1993. Analizele (ANOVA) efectuate pe categorii de vârstă (18-23, 24-29, 30-35) nu au relevat diferențe semnificative în identificările valorice nici sincronic, nici diacronic. 6.2.6. Concluziile analizei identificărilor în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care le-am identificat ca aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitate, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat totodată că în anul 2005 în vârful preferințelor tinerilor au tendința de a se situa valori de tip tradițional. Cu alte cuvinte, am observat
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
despre ei. Adică heteropercepția este substanțial diferită de autopercepție, ceea ce înseamnă că putem vorbi de două realități paralele, ipoteza lansată mai sus rămânând sub semnul întrebării. 6.4. Dimensiunea etnospirituală 35 În această secțiune vom analiza din punct de vedere sincronic 36 identificările tinerilor cu elemente din cadrul dimensiunii etnoculturale. Studiul sincronic al identității în ceea ce privește această dimensiune încearcă să descopere care sunt elementele etnospirituale cu care se identifică tinerii români la un moment dat. Analizele ce urmează intră sub această umbrelă, fiind
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
înseamnă că putem vorbi de două realități paralele, ipoteza lansată mai sus rămânând sub semnul întrebării. 6.4. Dimensiunea etnospirituală 35 În această secțiune vom analiza din punct de vedere sincronic 36 identificările tinerilor cu elemente din cadrul dimensiunii etnoculturale. Studiul sincronic al identității în ceea ce privește această dimensiune încearcă să descopere care sunt elementele etnospirituale cu care se identifică tinerii români la un moment dat. Analizele ce urmează intră sub această umbrelă, fiind bazate în general pe date culese prin interviu; totuși, acolo
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe care le-am identificat, aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitatea, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat totodată că în anul 2005 în vârful preferințelor tinerilor au tendința de a se situa valori de tip conservator. Cu alte cuvinte, am observat
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
modificări au loc în profilul identitar. 4 La fel se întâmplă și cu conceptul de cultură de exemplu: cultură etnică, cultură religioasă, cultură politică, cultură regională, cultură comunitară, cultură de clasă ș.a. (vezi și Baumann, 1999:84). 5 Analiza clasică, sincronică a identității încearcă să spună care sunt elementele care caracterizează în mod esențial entitatea X la un anumit moment dat. 6 Vezi și Gallie (1956). 7 O poziție ce mai este denumită de unii fie holism, fie naturalism, fie structuralism
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fapt, chiar din punct de vedere istoric, cele două momente le gândim ca fiind încă separate -, cel al ivirii judicativului constitutiv și cel al constituirii ideologiei, coincid. În termenii reducției judicative, aceste două începuturi se află sub semnul aceluiași eveniment (sincronice și concordante), prin urmare, au survenit prin același act de timporizare. La Aristotel găsim, așa cum am precizat de mai multe ori pe parcursul acestei lucrări, dovada intrării în "istorie" și a dictaturii judicativului și a ideologiei. 5.2.3. Reducția celor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un caz oblic/prepozițional; A poate fi omis; d) construcția pasivă e marcată explicit (prin afixe verbale, perifrastic etc.). 5.2. Relația dintre ergativ și pasiv Comrie (1973: 251) analizează relația dintre ergativ și pasiv din punct de vedere atât sincronic, cât și diacronic. Autorul arată că există date istorice care demonstrează că ergativul din limbile indo-iraniene moderne este rezultatul unei transformări pasive originare. Comrie (1973: 250) înregistrează, cu destule rezerve, și asemănările dintre pasiv și ergativ, asemănări care au condus
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adevărat că, în unele limbi, construcția ergativă s-a dezvoltat din construcția pasivă, mai precis, că ergativul provine dintr-un pasiv gramaticalizat, devenit obligatoriu (schimbare care poate să fi apărut independent în diverse limbi), dar acest lucru nu are relevanță sincronică. Creissels (1995: 260) susține că evoluția istorică de la pasiv la ergativ este explicabilă prin faptul că, în timp, complementul de agent al unei structuri pasive a căpătat caracteristicile sintactice ale unui subiect. Autorul subliniază faptul că în limbile din Asia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ele. Polinsky (2005) subliniază că un rol important al antipasivului este acela de face unicul argument al verbului detranzitivizat să devină accesibil pentru anumite procese gramaticale; marcarea specifică a antipasivului poate fi asociată diacronic cu alte funcții (medie, reflexivă), statutul sincronic fiind nonsintetic. Caracteristicile semantice și discursive ale antipasivului privesc, pe de o parte, întreaga structură antrenată în antipasivizare, iar, pe de altă parte, caracteristicile argumentelor nominale. Palmer (2007 [1994]: 183) sintetizează funcțiile semantico-discursive ale antipasivului: poate avea funcția aspectuală de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din limbile acuzative, limbilor le lipsea proiecția v care introduce argumentul extern și e responsabilă de atribuirea Cazului acuzativ. Ergativitatea caracterizează un stadiu instabil, tranzitoriu al evoluției limbilor, iar "nominativitatea" este stadiul final ideal de evoluție a limbilor. Pentru relația sincronică dintre ergativitate și nominalizări, vezi Capitolul 2, 7.1. O altă ipoteză asupra originii construcției ergative este formulată de Creissels (2006). Acesta susține că, în limbile predominant ergative, construcțiile intranzitive cu tipar acuzativ se pot dezvolta ca rezultat al coalescenței
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite limbi au urmat diferite strategii; tipologia reprezintă descrierea strategiilor pentru atingerea scopurilor comunicative (Li și Thompson 1976: 483−485). Și alți autori fac observații despre corelațiile dintre subiect și alte concepte. Creissels
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să le cercetez în viitor: relația dintre verbele inacuzative și dativul posesiv; comportamentul nominalizărilor corespunzătoare verbelor inacuzative; adjectivele ergative; valența instabilă a inacuzativelor (spre deosebire de inergative), din punct de vedere diacronic și dialectal; explicația sintactică pentru variațiile de tip reflexiv/nereflexiv, sincronic și diacronic; existența, în istoria limbii române, a unor situații în care schimbarea modului de conceptualizare a unui eveniment din realitate să determine o schimbare de tipul trecerii de la tranzitiv la ergativ sau invers. A doua parte a concluziilor este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a face paralele, comparații, de a stabili tipuri generale. Orientarea strcturalist-funcționalistă a fost opusă evoluționismului. Structuralism-funcționalismul pornea de la ideea că orice cultură reprezintă un sistem în care fiecare element are o funcție actuală. El poate fi explicat printr-o analiză sincronică. În sociologie s-a cristalizat o viziune de același tip. Ea este specifică în cel mai înalt grad teoriei lui Talcott Parsons, care a oferit cadrul teoretic timp de câteva decenii sociologiei americane. Parsons a exclus complet, până în ultimele sale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al proletariatului, În care se relua deviza iezuitului Ignațiu De Loyola, care spunea: „pace colibelor, război palatelor”. Formulăm aceste rezerve deoarece sociologiei Îi revine rolul de a pune diagnosticul social al tuturor transformărilor În curs: ea este, prin urmare, eminamente sincronică. Marxismul este eminamente diacronic și animat de aspirații mesianice. Din experiența practică a doctrinei filosofico-economice și politice, noi cunoaștem toate secvențele ca subiecți participanți direcți la acest experiment social, de proporții zonale, În timpul căreia sociologiei i s-a interzis dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
problematici anxioase și depresive: fobii, atacuri de panică, depresie și disfuncții sexuale. Ea are drept țintă stimulul (S), emoția (E), cogniția (C), comportamentul (C) și anticiparea (A). Didactică și practică în special, ea este subdivizată în două părți: o parte sincronică și una diacronică. Prima parte permite analizarea interacțiunilor în secvența stimul-emoție-cogniție-comportament cât și consecințele acestora asupra mediului social. Figura 1. Grila de analiză SECCA sincronică (actuală) Anticipație Situație Emoție (răspunsuri) Sisteme de credințe Gânduri automate Comportament manifest Cogniții Anturaj (mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anticiparea (A). Didactică și practică în special, ea este subdivizată în două părți: o parte sincronică și una diacronică. Prima parte permite analizarea interacțiunilor în secvența stimul-emoție-cogniție-comportament cât și consecințele acestora asupra mediului social. Figura 1. Grila de analiză SECCA sincronică (actuală) Anticipație Situație Emoție (răspunsuri) Sisteme de credințe Gânduri automate Comportament manifest Cogniții Anturaj (mediu social) Imagerie Cea de a doua parte regrupează evenimentele istoriei recente a subiectului fie în raport direct cu comportamentul problemă, fie relevând caracteristici genetice, de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rău, cu privire la veridicitatea suferinței sale, și relația colaborativă nu s-ar instala. O bună recontextualizare - centrează atenția pacientului asupra trăirilor sale mai degrabă decât asupra relației cu terapeutul; - permite terapeutului să înțeleagă mai bine ceea ce trăiește pacientul; - facilitează analiza funcțională sincronică pornind de la o situație precisă. Recontextualizarea este un instrument puternic care ajută pacientul și terapeutul să lucreze împreună asupra problemelor reale. Pacientul este, în această situație, preocupat în totalitate de experiențele pe care le trăiește. A recontextualiza nu înseamnă nici
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
are, deci, drept scop nu doar să modifice comportamentele de evitare ci și de a restabili unele structuri cognitive care să-i redea un sentiment de securitate și să-i permită să accepte incertitudinea lumii exterioare. Figura 1. Analiza funcțională sincronică a doamnei L. Anticipare: un nou accident Situație: să conducă, să traverseze străzile Emoție: angoasă, tahicardie Scheme cognitive: insecuritate Comportament: Gânduri automate, evitare imagini mentale: ”Sunt vulnerabilă și muritoare”. Mediu: ajutată de persoanele din anturaj Ierarhizara temerilor Pentru a stabili
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
organicistă. Dacă Buhler tinde mai mult spre o viziune diacronică, spre surprinderea unei evoluții, a unui scenariu cu Început, cuprins și Încheiere, Karpinski optează pentru o perspectivă simptomatologică, spre evenimente cu valoare de simbol. Analizînd comunismul polonez ca „produs finit”, sincronic, se preocupă de Înregistrarea tuturor spasmelor regimului. Deși optează chiar din titlu pentru o metaforă medicală, autopsia, Buhler se repliază mai mult În observațiile de tip seismografic, alimentate, cu certitudine, și de ticurile diplomatului profesionist. În plus, Își asumă fără
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al scriitorului ca individualitate creatoare, ca artist al cuvântului, cu mutațiile etice și estetice hotărâtoare, reprezintă partea de rezistență a criticii lui C., care se vrea una totală, realizând un echilibru (fie și relativ) între tradiționalism și modernism, între analiza sincronică și cea diacronică a literaturii concepute ca un întreg sistemic. Un alt principiu definitoriu al modului critic de sorginte călinesciană, practicat consecvent, este convingerea potrivit căreia critica trebuie să fie organic legată de cunoașterea istoriei literaturii naționale și universale, aceasta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
altfel, fie prin faptul că semnificația numelui respectiv îi este străină Bibliei. Totuși, o delimitare strictă a acestor două situații este dificilă, din pricina unei deosebiri majore între aceste două cărți: în vreme ce Coranul exprimă o experiență religioasă la un nivel aproape sincronic, Biblia este produsul unei evoluții îndelungate și, ca atare, semnificația unui nume coranic poate spune despre Dumnezeu un lucru pe care Biblia l-a exprimat într-un text mai arhaic, dar apoi meditația s-a aprofundat și accentele dominante au
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]