1,696 matches
-
mărginașe ale scrisului, cu scopul de a compensa proiectiv absența unei tradiții solide și îndelungate a literaturii române. Contextualizând gândirea călinesciană, M. o plasează în ecuație cu alte moduri de a problematiza apartenența europeană a literaturii române, ca și soluțiile sincronizării sale cu spiritul timpului. Principalul reper constructiv - deși nu singurul - rămâne E. Lovinescu, prin acesta dezbaterea repercutându-se retroactiv asupra lui Titu Maiorescu. Autor de studii și de volume, dar și profesor, îndrumător cultural și editor, M. schițează un program
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
să fie ordonat pentru Dumnezeu”. Imaginea coordonării și autorității la care se aspira aici ne trimite cu gândul la exercițiile de masă - mii de corpuri mișcându-se perfect la unison, conform unui scenariu atent repetat. Când se obține o asemenea sincronizare, spectacolul poate avea diverse efecte. Demonstrația de coordonare În masă, speră creatorii ei, Îi va uimi pe spectatori și participanți cu această desfășurare de solidă coeziune. Impresia este cu atât mai puternică cu cât, ca Într-o fabrică de tip
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se opune fâț) de cine, si de cine va câștiga sau va pierde de pe urma acțiunilor altor state se intensific), pe m)sur) ce num)rul de state crește. Chiar dac) se presupune c) obiectivele majorit)ții statelor sunt l)udabile, sincronizarea și conținutul acțiunilor necesare atingerii lor devin din ce in ce mai greu de calculat. Mai degrab) decât s) simplifice chestiunea, acțiunea de a prescrie reguli generale pe care statele s) le urmeze, ilustreaz), pur și simplu, imposibilitatea de a crede c) statele pot
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
56, revista fiziocraților. Lista de traduceri, mai cu seamă din limba franceză ori prin intermediar grecesc, pe care a întocmit-o D. Popovici 57, devine și mai impunătoare dacă se compară cu ce au tradus vecinii. Conexiunile apar, ca și sincronizările. Comediile lui Molière au fost traduse în croată sau adaptate între 1715 și 1744, iar la Ragusa se citeau nu numai François de Sales sau Bossuet, ci Voltaire, Diderot, d’Argens, Helvétius și Rousseau 58. În Polonia, Luminile încep către
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
relației „Daciei cucerite față de Roma celei din urmă străluciri a cezarilor”. În temeiul concepțiilor organiciste și în deplină consonanță cu vederile lui C. Rădulescu-Motru din Cultura română și politicianismul (1904), directorul „Gândirii” susține (exacerbând aceste concepții și vederi) că prin sincronizare cu structurile europene occidentale lumea românească a fost smulsă din propriul climat, deposedată de ceea ce avea specific, desfigurată prin implantarea de instituții inadecvate. Totul era fals, după el, în societatea românească modernă: de la școală („zadarnică și absurdă”) la regimul politic
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
Poesis, Calende etc. sunt conduse de către optzeciști), au pus umărul la articularea unei vieți literare decomplexate, neinerțiale (atât cât se putea), au format ASPRO, au intrat masiv În universitățile cu profil umanist, participând nu la reforma lor instituțională, ci la sincronizarea lor intelectuală cu ceea ce se Întâmplă În instituțiile academice occidentale (Facultatea de Litere din Brașov, pornită de la rădăcini după revoluție, e cel mai bun exemplu), dar s-au ferit de implicare politică directă, cu câteva minime excepții, unele de durată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale anilor ’80, dar nu Închisoarea, sălbăticia empirică, de sânge a Securității (cu minime excepții, de la caz la caz), deportările sau Canalul. Pe de altă parte, ei se bucură, pentru prima oară În istoria politică postbelică a României, de privilegiul sincronizării galopante cu Occidentul, facilitată În principal prin intermediul Internetului, al culturii vedetistice, televizate - nu discutăm calitatea acum, oportunitatea unei asemenea subculturi -, al sexului sau chiar al unor adjuvante extreme nedorite, cum sunt criminalitatea sau drogurile. Toate acestea - spuneau ei - Îi leagă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În care rolul major este atribuit intelectualilor, la ceea ce fac intelectualii pentru cultura română, iar pe de altă parte, sugerează că există, În prezent, În România, foarte mulți tineri, care, permițându-și să ajungă foarte des În Occident, realizează o sincronizare a noastră cu Occidentul, ceea ce nu era posibil până În anii ’90. Andrei a atins deja problema: acei tineri care fac parte din generația fără memorie Își permit deliciile occidentale, având foarte mulți bani, dar nu ei construiesc cultura - ei sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
supraapreciați. Deși se grupau, ideologic, sub același steag, criticul n-a făcut în privința lor concesii sub raportul exigenței artistice. Pentru lărgirea orizontului și sporirea valorică a literaturii române, vedea necesare orientarea scriitorilor spre temele esențiale, vitale, de rezonanță socială și sincronizarea lor cu marile literaturi europene. În scopul educării estetice a publicului, el cerea un program de traduceri din literatura universală. Un ciclu de articole se ocupă de însemnătatea traducerilor, de dificultățile legate de selecția și de posibilitatea realizării unor tălmăciri
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
se comunică și ideilor despre artă. D. cultivă o frază articulată după legile naturalului, simplității și ale tăcerii semnificative. Ea trebuie auzită, stângăcia expresivă poartă pecetea ingenuității și rostirii disimulate, ocolite, țărănești. Pe de altă parte, ea vorbește despre refuzul sincronizării totale cu tendințele înnoitoare din proza secolului. Prozatorul accentuează, cu mândrie, faptul că aparține lumii pe care o înfățișează. Întregul e o formă de existență a lumii rurale, un mod de a fi. Conștiința lui naște, dincolo de formula lirică, suflul
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
Ce-i rău în a fi burghez? - N-ai simțul gratuității și plăcerea autodistrugerii.” Înțelepciunea luptelor politice: „Uneori un dușman detestabil este un factor de solidarizare mai eficace decât un conducător ambițios”. Raporturile cu Occidentul Europei și perpetua chestiune a sincronizării: „Dumneata vorbești de parcă ai trăi în vestul Europei! Aici, la noi, trecutul se uită foarte repede și se repetă foarte des.” Personalitatea proteică, fascinantă în permanenta ei adaptabilitate a lui Ion Ghica: „Jean Ghica est de ces morts qu’il
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
de istorie și critică literară, investigațiile fiind circumscrise ariei de valori transilvane ale literaturii române interbelice. Autorul are în vedere climatul, publicațiile și personalitățile reprezentative pentru resurecția și metamorfozele fenomenului literar în noul cadru spiritual de după Unirea din 1918: deprovincializare, sincronizare cu marea cultură națională, deschidere europeană. Monografiile Poezia lui Mihai Beniuc (1972) și „Gând românesc” și epoca sa literară (1973), studiile grupate în volumul Întâlniri... (1976) valorifică o cercetare sistematică, riguroasă, aplicată climatului literar și publicistic transilvănean din jurul anului 1930
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
activității noastre, o mișcare spre fond până la desăvârșita lor adaptare [...]. Critica Junimii a fost lipsită de simțul contingențelor istorice, pe care le-a reclamat altora.” L. preluase termenul „imitație” de la Gabriel Tarde (Les Lois de l’imitation); practic, imitația și sincronizarea sunt fenomene corelative, în strânsă interdependență. Realitățile istorico-sociale arată că „popoarele rămase înapoi nu refac evoluțiile popoarelor înaintate, ci se pun deodată în planul vieții contemporane”; factorul receptor modifică însă datele în funcție de împrejurări: de timpul când se împrumută, de locul
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
până la o artă națională, conștientă de solidaritatea ei și profund originală”. Diferențierea în funcție de un moment literar implică o adaptare la un nou stil, la alte coduri, evoluția intrând în logica nesfârșitelor căutări individuale și colective. Sustrăgându-se procesului firesc de sincronizare, sămănătorismul („un cimitir al poeziei române”) reprezintă o „epocă de decadență poetică” întru nimic diferențiată de epoci mai vechi. O „rezultantă a sincronismului” e poezia modernistă, expresie a unei orientări diferențiate, dar nu în manifestările ei extremiste, respinse de critic
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
au dus, după opinia lui G. Călinescu, la o „criză” a cărții românești în anii de dinainte și de după cel de-al doilea război mondial. În ansamblu activitatea de traducător a lui G. este meritorie, ea contribuind la procesul de sincronizare a literaturii noastre cu cea occidentală. SCRIERI: Oameni din Ardeal, București, 1915; ed. (Pribegie), București, 1919; Povestea primăverii, București, [1917]; ed. 2, București, 1920; Domnița Fărănume, București, [1920]; ed. 2, București, 1944; Iedera, București, [1921]. Traduceri: Franck Adams, Taina înecatei
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
sau nu, adepți ai «sincronismului», o teorie a modernității românești elaborată În anii ’20 de Eugen Lovinescu, critic și istoric literar, una din figurile de marcă ale intelectualității liberale și moderniste dintre cele două războaie. «Sincronismul» presupune recuperarea decalajului și «sincronizarea» prin imitare cu civilizațiile occidentale, operațiune ce rezervă scriitorilor și culturii un rol determinant. «Protocroniștii», dimpotrivă, erau adepții unei «culturi critice» și ai unei politici protecționiste, justificând implicit izolaționismul ultimilor ani ai regimului Ceaușescu. Polarizarea celor două grupuri intelectuale depășea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
automatismul a Înlocuit pulsul ritmic al lumii naturale. Clasa burgheză În formare a negustorilor a Îmbrățișat orologiul mecanic cu entuziasm. A devenit evident destul de repede, că activitățile din ce În ce mai complexe ale vieții urbane și comerciale necesitau o metodă de reglementare și sincronizare pe care numai orologiul o putea furniza. Orologiul și-a găsit prima utilizare În industria textilă. În timp ce producția textilă a precedat restul revoluției industriale cu două secole, a avut multe din atributele esențiale care vor caracteriza noua eră. În primul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
temporal reprezintă nu numai aspectul evolutiv, ci și constrângerile de timp, concretizate în trei mari probleme (Arrow și McGrath, 1995): incertitudinea, interesele conflictuale și limitarea (sărăcia) resurselor. Strategiile de rezolvare a acestor probleme cuprind atenta și realista planificare, negocierea și sincronizarea, alocarea distributivă pe secvențe temporale. Constrângerile temporale înseamnă uneori intense presiuni de timp, care au îndeobște efecte negative asupra performanței. Gândirea de grup - adoptarea de decizii eronate fără examinarea grijulie a informației - este unul dintre ele. Presiunile pot fi atât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe care-l considerăm deosebit de important (și va suporta o tratare mai largă în capitolele următoare). Steers apelează în analiza acestor probleme la cercetările lui Guetzokow și Hall, observând că există cinci astfel de bariere în comunicare: distorsiunea, omisiunea, supraîncărcarea, sincronizarea și acceptanța; în cele ce urmează, vom trece în revistă aceste cinci bariere, făcând referire directă la incidențele lor asupra activității educaționale. Distorsiunea se referă la faptul că mesajul suferă o alterare, cuprinzând diferențe de repertoriu între emițător și receptor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de optimum comunicațional este mai mult decât necesară, iar cuprinderea în această acțiune a barierelor versus elementele ce caracterizează eficiența procesului de comunicare didactică reprezintă o modalitate de lucru adaptată. Un alt factor major în caracterizarea eficienței comunicării îl reprezintă sincronizarea. Într-adevăr, atunci când - spre exemplu - vom cere elevilor/studenților să desfășoare o activitate de brainstorming, fără ca aceasta să fie în mod real pregătită (elevii să se fi obișnuit cu metoda respectivă, să posede informații despre ceea ce vor urma să discute
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că pe forța înfăptuitoare a limbajului se sprijină în mod esențial cultura și societatea. După cum apreciază Adrian Marino, S. este „un bun exemplu al transformărilor, ca să nu spunem al mutațiilor criticii românești actuale. Autoarea este documentată cu sensul viu al sincronizărilor și relațiilor literare, inclusiv internaționale. Un spirit activ, modern, ce privește înainte. Își asumă riscul unor inițiative.” SCRIERI: Sadoveanu. Divanul înțeleptului cu lumea, București, 1982; Despre „aparența” și „realitatea” literaturii, București, 1984; Melancolia descendenței. Figuri și forme ale memoriei generice
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
punct de vedere etic, este explicată printr-o evoluție necesară, inexorabilă („bila era deja pe un plan înclinat”). Cu toate acestea, el este departe de a fi un simplu oportunist. Idealul său vizează dobândirea armoniei și a echilibrului personalității prin sincronizarea faptelor cu desfășurarea logică și rece a gândirii; neliniștea personajului însă, provenind dintr-un obscur sentiment de culpă, dovedește lipsa de consistență și caracterul efemer al unui astfel de ideal. Ca și doctorul Ilea, Ilie Chindriș este, cum spune Mircea
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
spiritului împotriva conformismului, „precedă actul și programul revoluționar și îl fundamentează psihologic”, însă ea trebuie, pentru a-și împlini premisele, să fie fundamentată pe dialectica materialistă marxistă. Drama pe care Al. Ivasiuc o insuflă personajelor sale vine din aceea că sincronizarea dorită a faptelor cu ideile se dovedește, la nivelul individului, iluzorie sau efemeră. Încercarea de a realiza unitatea superioară a ființei este, în ultimă instanță, o experiență a eșecului. Omul nu poate încheia cu sine un acord de durată, pentru că
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
grupului francez OuLiPo, ca Raymond Queneau și Georges Perec -, precursor al textualismului, prin utilizarea unor procedări literare practicate ulterior de scriitori afirmați în anii ’80, S. e unul din deschizătorii de drum ai postmodernismului românesc și unul din artizanii (re)sincronizării cu orientările novatoare ale literaturii universale. Citind cărțile lui Mircea Horia Simionescu, vom avea tot timpul senzația prezenței, în spectacol, a artistului, a marelui scamator care se ia în serios cu intermitență, se convinge o clipă, chiar pe sine, de
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
dos. Dacă tonul elegiac al unor versuri scrise în țara natală emană dintr-o neputincioasă exasperare a individului și a istoriei, mesajele poemelor ulterioare comunică sentimentul unei damnări inerente destinului omenesc. S. o face adoptând mijloace expresive diverse, fără obsesia sincronizării cu ultimele performanțe de limbaj. SCRIERI: Poezii - Gedichte, ed. bilingvă, Mainz, 1981; Transilvania, Rhein, 1982; Phoenix. Amintiri lirice (1959-1984), Mainz, 1984; Strigătul morților, Lünen, 1986; Omina, Dortmund, 1987; Testament, pref. Emil Manu, București, 1991; Răzeșul cuvintelor, Kastellaun-Port Barcares (Franța), 1991
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]