477 matches
-
în timpul persecuției; unul dintre ei a mers la Roma ca să-l convingă pe să-i reabiliteze pe amândoi. Bisericile din Spania s-au adresat atunci lui Ciprian, care - convocând un conciliu al episcopilor Africii de Nord - a publicat o scrisoare sinodală, care confirma depunerea celor doi. În acest stadiu, Ștefan era justificat de textul scrisorii întrucât - se considera - că a fost înșelat cu privire la desfășurarea evenimentelor. Al doilea conflict a plecat de la persoana și situația episcopului Marcian de Arles, care aderase la
Papa Ștefan I () [Corola-website/Science/304583_a_305912]
-
că între motivele pentru care Biblia Cornilescu nu este agreată este faptul că în Iacov 5,14 termenul grecesc presbyteroi a fost tradus prin „prezbiteri” și nu „preoți”, cum ar fi preferat ierarhia ortodoxă. Wiles a explicat că nici versiunile sinodale rusești ale Bibliei nu folosesc termenul „preoți”, ci tot „prezbiteri”. În urma acestei întrevederi, ordinul a fost revocat. O acuzație care a fost adusă mai recent versiunii Cornilescu privește traducerea versetului din Evrei 7:24. Bogdan Mateciuc, evanghelic convertit la ortodoxie
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
a justifica necredința lor față de succesiunea apostolică.” Acuzația de mai sus este nefondată, deoarece, așa cum dovedește un studiu dedicat versiunii Cornilescu, soluția de traducere folosită de fostul ieromonah se regăsește și în câteva versiuni ortodoxe ale Bibliei: Galaction 1938, NT sinodal 1951 și Biblia sinodală 1968. În realitate, Cornilescu a recurs la această soluție de traducere fiindcă ea fusese propusă deja de Louis Segond și de lexicograful american Joseph Thayer în dicționarul său grecesc, folosit de Cornilescu în procesul traducerii. Bogdan
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
față de succesiunea apostolică.” Acuzația de mai sus este nefondată, deoarece, așa cum dovedește un studiu dedicat versiunii Cornilescu, soluția de traducere folosită de fostul ieromonah se regăsește și în câteva versiuni ortodoxe ale Bibliei: Galaction 1938, NT sinodal 1951 și Biblia sinodală 1968. În realitate, Cornilescu a recurs la această soluție de traducere fiindcă ea fusese propusă deja de Louis Segond și de lexicograful american Joseph Thayer în dicționarul său grecesc, folosit de Cornilescu în procesul traducerii. Bogdan Mateciuc afirmă că „în
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
rapoartele) primite de la protopopiate oglindesc pe deplin cele afirmate. Un colegiu din Oradea poartă numele lui Andrei Șaguna. Prin Andrei Șaguna, Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei a fost prima din spațiul ortodox în care laicii aveau un rol majoritar în conducerea sinodală a Bisericii, și prima care-și manifesta autonomia față de Stat. Ultimii trei ani din viață au fost marcați de boală și de retragere in viata monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 de ani de la venirea în Transilvania ca episcop
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
Mitropolit de Demetrias, în Tesalia, la vârsta de numai 35 de ani. În 1998 a fost ales în fruntea Bisericii Ortodoxe Grecești. Se stinge din viață în anul 2008, în urma suferințelor provocate de un cancer la ficat. A reorganizat Comitetele Sinodale pentru a se implica mai mult în problemele societății. Printre ele se remarcă Comitetul Sinodal de Bioetică. A fost un promotor al folosirii internetului în scopuri religioase. A militat pentru dialogul între Biserica Ortodoxă Greacă și Biserica Catolică, semnificativă în
Christodoulos al Atenei () [Corola-website/Science/311418_a_312747]
-
fost ales în fruntea Bisericii Ortodoxe Grecești. Se stinge din viață în anul 2008, în urma suferințelor provocate de un cancer la ficat. A reorganizat Comitetele Sinodale pentru a se implica mai mult în problemele societății. Printre ele se remarcă Comitetul Sinodal de Bioetică. A fost un promotor al folosirii internetului în scopuri religioase. A militat pentru dialogul între Biserica Ortodoxă Greacă și Biserica Catolică, semnificativă în acest sens fiind vizita papei Ioan Paul al II-lea la Atena.
Christodoulos al Atenei () [Corola-website/Science/311418_a_312747]
-
nordul Bucovinei, neîntâmpinând nici o rezistență. La 11 noiembrie 1918, trupele române conduse de generalul Iacob Zadik intră în Cernăuți și restabilesc ordinea și participă la preluarea puterii. Ulterior, la 28 noiembrie 1918, este convocat Congresul General al Bucovinei în Sala sinodală a Reședinței Mitropolitane din Cernăuți și se votează unirea Bucovinei cu România. Ca unul dintre participanții de seamă la victoria de la Mărășești, a fost în anii 1915-1916 însoțitorul oficial al mareșalilor Franței Joffre, comandantul suprem al armatelor franceze, și Foch
Iacob Zadik () [Corola-website/Science/309021_a_310350]
-
din București la 29 septembrie 1857 și al Adunării elective care a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859. În timpul păstoririi lui, au avut loc cunoscutele reforme bisericești ale lui Alexandru Ioan Cuza (secularizarea averilor mănăstirești, Legea sinodală, Legea pentru numirea de mitropoliți și episcopi eparhioți). În 1865 este numit primat al României. La 10 mai 1866 întâmpină pe prințul Carol care depune, în aceeași zi, jurământul de credință în fața mitropolitului. În anul 1872 s-a promulgat “Legea
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
Râșca, Neamț, Sihăstria, Secu, Bistrița, Văratec. A condus câteva delegații ortodoxe române în vizitele făcute altor Biserici: Anglia (1958), Biserica siriană din Malabar (1961), S.U.A. (1970), Biserica luterană din Danemarca (1971), Patriarhia Ecumenică (1974). A făcut parte din câteva delegații sinodale conduse de patriarhul Justinian și a primit numeroase delegații străine la Iași sau în cuprinsul Arhiepiscopiei Iașilor. Ca membru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (1961-1977), a participat la Adunările generale de la New Delhi (1961), Uppsala (1969), Nairobi
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
12 iunie 1977 este ales ca arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind înscăunat în Catedrala Patriarhală din București la 19 iunie 1977, păstorind ca patriarh până la moarte. Ca patriarh, a condus câteva delegații sinodale care au vizitat alte Biserici: Patriarhia Ecumenică (1978), Arhiepiscopia misionară ortodoxă română din Statele Unite și Canada (1979), Biserica Ortodoxă Rusă (1980), Biserica Ortodoxă Sârbă (1981), Biserica luterană din Suedia (1981), sediul Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Geneva (1981), Biserica Ortodoxă
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
în calitate de patriarh. În calitate de patriarh, a acordat o atenție deosebită activității editoriale. A inițiat marea colecție intitulată "Părinți și scriitori bisericești", proiectată în 90 de volume, precum și colecția "Arta creștină în România", în 6 volume. S-a tipărit o nouă ediție sinodală a Sf. Scripturi (1982), o nouă ediție a Noului Testament (1979), manuale pentru învățământul teologic superior și pentru seminariile teologice, teze de doctorat, cărți de cult. Și-au continuat apariția revistele centrale bisericești și cele mitropolitane, ca și buletinele, comunităților
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
în folosul poporului și al Bisericii, printr-o blândețe părintească îndeajuns de cunoscută, dând întru îndeplinirea tuturor însărcinărilor și vredniciilor la care a fost chemat dovezi de neclintită ascultare față de Sfântul Sinod și de supunere față de legile țării" (din Gramata Sinodală de instalare). La 6 iunie 1948, la ceremonia de învestitură din aula Palatului Parlamentului și la cea de instalare din biserica "Sf. Spiridon Nou" din București, Patriarhul Justinian și-a prezentat programul de activitate ca patriarh. Printre obiectivele sale figurau
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Institute teologice cu grad universitar (București și Sibiu) și șase Seminarii teologice (București, Buzău, Mănăstirea Neamț, Cluj, Craiova și Caransebeș). A întreținut legături cu celelalte Biserici Ortodoxe surori și cu alte Biserici creștine. A făcut vizite, în fruntea unor delegații sinodale, la Bisericile Ortodoxe surori: Rusă (de mai multe ori), Georgiană (1948), Sârbă (1957), Bulgară (1953, 1966 și 1971), Patriarhiile Ecumenică (1968), de Alexandria (1971) și Ierusalim (1975) și Biserica Greciei (1963, 1971 și 197). A inițiat relații cu bisericile vechi
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Ecimiadzin (1958 și 1966), Biserica etiopiană (1969 și 1971), Biserica coptă (1969 și 1971), Biserica siriană din Malabar-India (1969). S-au inițiat și întreținut relații cu o serie de arhiepiscopii romano-catolice, unele vizitate de patriarhul Justinian în fruntea unor delegații sinodale: Austria (1969), Germania (1970), Belgia (1972), cu Biserica Veterocatolică și cu Biserica Anglicană (1966). Între ierarhii catolici cu care a întreținut relații de prietenie s-a numărat arhiepiscopul Vienei, cardinalul Franz König. La rândul lor, delegații ai tuturor acestor biserici
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
vechi: "Biserica Ortodoxă Română" (din 1874), "Ortodoxia", "Studii Teologice", "Glasul Bisericii" (a Mitropoliei Ungro-vlahiei), "Mitropolia Moldovei și Sucevei", "Mitropolia Ardealului", "Mitropolia Olteniei", "Mitropolia Banatului" și o serie de periodice editate de comunitățile ortodoxe române de peste hotare. S-au reeditat: "Biblia sinodală", în două ediții (1968 și 1975); "Noul Testament"; toate cărțile de cult, fiecare în mai multe ediții, aproape toate manualele necesare pentru învățământul teologic superior și seminarial, o serie de lucrări cu caracter teologic, istoric, scrise de ierarhi, profesori de teologie
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
o problemă doar de ordin formal. Acțiunea a atras un protest scris, foarte dur, din partea Patriarhului Ecumenic Ioachim al III-lea. Răspunsul a fost dat de Episcopul Melchisedec al Romanului, la 23 noiembrie 1882, răspuns care avea să devină "Act Sinodal care cuprinde autocefalia Bisericii Ortodoxe Române și relațiile ei cu Patriarhia de Constantinopol”. După mai multe încercări, la 25 aprilie 1885 Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea confirmă autocefalia Bisericii noastre. La 30 mai 1885, Mitropolitul Primat al României, Calinic
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
numit ca stareț la Mănăstirea "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava". IPS Pimen a îndeplinit câteva misiuni peste hotare: în cadrul Arhiepiscopiei misionare ortodoxe Române din Statele Unite și Canada (1977), la Reprezentanța Patriarhiei Române din Ierusalim (1978-1979), membru în câteva delegații sinodale care au vizitat alte Biserici. Apoi devine exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1979-1982). La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titlul “Suceveanul". Este hirotonit
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
adunarea Constituantei Bucovinei, , membrii Consiliului Național Român au fost urmăriți de jandarmeria austriacă, încă în plină putere și s-a încercat chiar arestarea lor, fiind declarați "trădători de țară." La 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, întrunit în Sala Sinodală din Palatul Mitropolitan din Cernăuți (clădire proiectată la 1860 de Josef Hlavka, astăzi fiind Universitatea din Cernăuți) sub președinția dr. Iancu Flondor, a adoptat prin vot moțiunea Unirii Bucovinei cu Regatul României, prin care s-a hotărât "Unirea necondiționată și
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
găsește în Fondul personal Iancu Flondor din Arhivele Naționale ale României. Tot în acest fond personal este inclusă adresa Președintelui Congresului general al Bucovinei către primul-ministru al Guvernului României, prin care i se aduce la cunoștință hotărârea luată în Sala Sinodală din Cernăuți. Moțiunea de Unire a fost adoptată cu unanimitate de voturi. La Congresul General al Bucovinei (inclusiv la votarea moțiunii de Unire) au participat 74 membri ai Consiliului Național Român, 7 delegați germani, 6 delegați polonezi și 13 delegați
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
3 iunie 1927, a fost ministru al apărării naționale. După Războiul de Reîntregire și înfăptuirea României Mari, la Cernăuți, în capitala Bucovinei, care a revenit la trupul țării prin decizia delegaților întruniți la Congresul General al Bucovinei (desfășurat în Sala Sinodală, Sala de Marmură, a Palatului Mitropolitan, la 28 noiembrie 1918), unde s-a votat „unirea necondiționată a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”, s-a ridicat un monument spre cinstirea celor care s-
Ludovic Mircescu () [Corola-website/Science/304869_a_306198]
-
demersurilor destinate edificării catedralei: „"să studieze cestiunea edificării unei biserici catedrale cu toate cele ce după ritul nostru aparțin ei"”. Urmează ani de dezbateri sterile cu privire la locul construirii catedralei și a modului cum ar trebui să arate aceasta. În sesiunea sinodală anuală din 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopesc de la Sibiu a hotărât, la propunerea lui Partenie Cosma, să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. Au fost prezentate trei propuneri pentru locul de amplasare a viitoarei catedrale. Două
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
s-au desfășurat la sediul Cultului Musulman din România (Bd. Tomis nr. 42, Constanța) în seara zilei de 15 septembrie 2005. Alegerile au avut loc în urma expirării mandatului de 5 ani al predecesorului său, muftiul Bagâș Sanghirai. Din Sura-Islam (Consiliul Sinodal) fac parte 15 clerici, 8 mireni, muftiul în exercițiu și directorul Colegiului Teologic “Kemal Atatürk”. Noul muftiu a fost ales imamul Iusuf Murat, în vârstă de 28 de ani, pentru un mandat de cinci ani. Acesta este cel mai tânăr
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
și respect reciproc. Noul conducător al cultului musulman din România și-a precizat intenția de a aduce anumite modificări în activitatea Muftiatului în sensul adoptării tuturor deciziilor majore ce privesc instituția religioasă islamică din România numai în urma consultării unui Consiliu Sinodal format din imami, reprezentanți ai formațiunilor politice reprezentative ale etniilor turcă și tătară, precum și din alți reprezentanți marcanți ai religiei islamice din România. Aceste schimbări vor avea în vedere și corelarea cu practicile Uniunii Europene în domeniul instituțiilor religioase, însă
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
care până la urmă a fost recunoscut că prinț în cadrul Imperiului otoman. În 1830, Șerbia obține un nou statut politic, o autonomie politică și economică, problemele religioase fiind în continuare de competență Patriarhiei Ecumenice. Cu toate acestea, în 1832, prin Tomosul sinodal dat de Constantinopol și semnat de patriarhul ecumenic Constantin I ( rege al Greciei ), Biserica Ortodoxă Sîrbă și-a obținut autonomia. Acest Tomos prevedea între altele și dreptul conform căruia cneazul și poporul sîrb pot alege ierarhii fără că Marea Biserică
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]