5,222 matches
-
conjuncția, interjecția - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație. ... ● Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ● Funcții sintactice – Predicatul - verbal și nominal-realizări ale predicatului verbal; predicatul nominal: verb copulativ și nume predicativ-realizări; propoziția predicativă, realizare a numelui predicativ-recunoaștere, construcție/exemplificare ... – Subiectul - exprimat: simplu și multiplu; acordul predicatului cu subiectul; subiect neexprimat-subînțeles și inclus; realizări ale subiectului ... – Complemente ● complementul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Relații semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ... ... D. Părțile de vorbire – Verbul (FIIL) - formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul (Isim-ad) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului., funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale ... – Adjectivul (sifat) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
numerale ordinale, distributive, colective, aproximative, numeralul bir (Bir Sayisi) ... – Adverbul, postpoziția, conjuncția, interjecția, onomatopea - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie ... ... E. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... F. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex. ... – Subiectul - simplu, multiplu, complex ... – Complement ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaștere; realizări
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
interjecția, onomatopea - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie ... ... E. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... F. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex. ... – Subiectul - simplu, multiplu, complex ... – Complement ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● complementul relativ, complementul de agent ... – Circumstanțiale: de
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
pe sine, dar, scuzați-mă, este doar o părere, adevărul fiind cunoscut numai de către domnia sa! Totuși, varianta a doua nu o pot susține cu tărie. Conținutul poeziilor mă contrazice. Domnul Ion N. Oprea, chiar dacă nu a fost interesat de regulile sintactice, a fost preocupat, în primul rând, de intenția sa de comunicare, de maniera în care o face, de metodele și mijloacele menite a-i permite să se facă ușor înțeles, pentru că este cât se poate de clar scopul principal al
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
Dacă le adunăm pe cele ale numelui aflăm și luna: a nouă (Ciubotaru). Zodia Fecioarei, anul Licoarei. Morfologic sunt substantiv propriu. Dar și comun, de mai multe ori, genul masculin, numărul singular, nearticulat, dar regulat de viață, cu toate funcțiile sintactice aferente unui om, la și în cazurile cunoscute. Etimologic, se știe: Constantin a fost împărat bizantin și primul creștin... Numele meu, ca la majoritatea conaționalilor, s-a format prin derivarea cu sufixul „-ar”, omonim sintactic cu verbul „a ara”, ceea ce
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
de viață, cu toate funcțiile sintactice aferente unui om, la și în cazurile cunoscute. Etimologic, se știe: Constantin a fost împărat bizantin și primul creștin... Numele meu, ca la majoritatea conaționalilor, s-a format prin derivarea cu sufixul „-ar”, omonim sintactic cu verbul „a ara”, ceea ce poate fi un argument privind originea latină și descendența agrară. (Menționez că pe Creangă ar fi trebuit să-l cheme tot Ciubotaru, după numele tatălui, că etimonul persan al numelui lui Eminescu, „emin” înseamnă „reparator
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
pe care-l accept cu anumite rezerve la superlativul lui absolut. Am și valoare verbală, în sensul că mai conjug verbul „a există”, lângă care pot sta complemente de loc și de timp. Cu cel de mod, iar am probleme. Sintactic, la mine a predominat coordonarea copulativă: am „și” băieți, „și” fete, și-s câte o pereche. Și multe altele...” Cu umorul său caracterisic încheie astfel:” În rest, terorist ocazional de metafore, consumator de cuvinte concretizate în cărți pe care m-
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
lumea umbrelor.” Remarc în poemele din volumul “Dincolo de luntrea visului”, expresii stilistice relevante pentru anvergura sa poetică: “vuetul veșniciei”, “centură de timpuri prin spațiu”, “clepsidra visului unui alt vis”, “ochiul dintre lumi”, “vitraliul privirii”, “țesătura inimii topite”... Iar numeroase construcții sintactice extrase din context par, dacă nu cumva chiar sunt, conciziuni memorabile, sentințe aforistice: “Trandafirul luminii nu înflorește în somn”. (“Povestea celor o mie de vieți și o nouă viață”); “Stăpânește, Omule/ fiara din tine, vei regăsi culoarea armoniei” (“Șarpele din
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
socială viabilă și armonioasă. Lumea ghetoului are înfățișarea unei materii vii pluricelulare, care nu poate deveni organism. Materia e moartă fără Spirit. Inter-relaționarea “celulelor”, a indivizilor din ghetou, rămâne la o simplă alăturare empirică, are o natură pur paratactică, nicidecum sintactică. Instinctiv, locatarii barăcilor se zbat, luptă, nu doar pentru a supraviețui fizic, ci și, mai ales, pentru a se salva de la dezumanizare, pentru a-și păstra omenia, care nu rezistă în afara valorilor morale și duhovnicești. Vom întâlni, în cuprinsul romanului
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
de informație, stăpânește în acest teritoriu liric, ci un brainstorming asumat (comportament estetic activ), conștient de sine, el însuși rezultat al unei optici originale asupra existentului (asupra ființei). * Pornind din acest punct, vom constata că stratul lexical, cel morfologic, cel sintactic, cel imagistic, cel prozodic conțin și îndreaptă spre receptor semnale, nu semne - adică tot atâtea ferestre și uși ce se deschid și arată în direcția sensului: O ușă; a doua: o fereastră deschisă simetric - / Întredeschisă - următoarea ușă - are dreptul:/ Poate
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
la vârsta cărunteții. Ca să nu irosească timpul, a vorbit cu feciorul latinește de când acesta s-a născut. Poate așa se explică faptul că Magistrul nu a greșit niciodată un accent sau o durată vocalică, că atunci când nu era clară valoarea sintactică a unei unități lingvistice, o traducea în latină și făcea pe loc lumină, dar, mai ales, în acest fapt își are obârșia venerația sa pentru limba și cultura strămoșilor noștri. Obișnuia să spună, printr-o metaforă rară, că latina este
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
pură, de ”mici bucurii”, de ”convorbiri cu florile”, de ”colind de la mama”, de ”gestul timpului”, de ”cântece de crizantemă”, de ”sondele iubirii” ce storceau ”ecou fierbinte”, de mirare a inimii. Poeziile se disciplinează în forme clasiciste, devin melodioase, bine articulate sintactic, se restrâng spațial până la contururi miniaturale, se organizează armonios în catrene, distihuri, terține sau sextine, refuzând discursul monologic extins marcat de retorică: ”Aleea crinilor în floare / A revenit în timpul meu - / În suflet soarele răsare / Cu dorul dat de Dumnezeu” (Aleea
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > DIN CAMPANIA EJECTMORALĂ - PAMFLET Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Dragi prieteni și colegi, vă rog să analizați, din punct de vedere sintactic, morfologic, stilistic, semantic și din toate punctele de vedere, următoarea creație literară: LA MUNCĂ, DERBEDEI, CĂ TRECE ANUL! La muncă, derbedei, că trece anul Și vin ăilalți și-o să vă ia ciolanul. Făceați pe democrații cei cucernici, Cristosul mamii voastre
PAMFLET de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376926_a_378255]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > (LYCAN)TROP Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului sunt lașe cuvintele părăsesc stârvul mirosind a tăceri au sensurile lor plurisemantizate ochii le sticlesc ca în haită devorând tipare sintactice (sp)arte mâini diafane de poeți coli nude lumi imunde scheletul cuvintelor este bine articulat se poate preschimba oricând într-o pisică languroasă miorlăind vers(atil) într-un lup bântuind insomniacii cu ghere ascuțite colți atavici sihastru al nopților eretice
(LYCAN)TROP de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376414_a_377743]
-
IX-a, Nirvana - impresie și expresie, un capitol de hermeneutică aplicată, de critică și de stilistică exhaustivă, căreia nu-i scapă nimic din ceea ce e de luat în seamă la împlinirea estetică a întregului: acumularea lexematică, repetiția, punctul interior, paralelismul sintactic, apoziția, proformele, elipsa și, în final, prozodia - tot atâtea surse și resurse de tensiuni lirice și subiacențe ale unui baroc original, legate intrinsec de începuturile și de preocupările științifice, profesionale, ale lui Eugen Dorcescu în cercetarea și teoria literară. Mirela-Ioana
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura semantică este mult mai adâncă... Cât suflu mitic freamătă în remarcabila construcție poetică, determinată ontologic! Asimilând „eterna reîntoarcere“, desprinsă din focalizarea lentilelor eliadești, poeta simulează glasul destinului, încărcat de linii sintactice bogate în volute. Desfășurarea polivalenței semantice în care trăiește succesiv, poemul „De câte ori te-ai întors?“ (poem înrudit în subsidiar cu mistica abisului) consacră pluritatea neîndoielnică a unei amprente inconfundabile a umanității universale: „Ai băut din izvorul uitării /și ai crezut
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
și metatextuale, etc. Armonia vizează acordul perfect al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a imaginilor artistice neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a imaginilor artistice neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate și prin procedee artistice de construcție și
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]