571 matches
-
unei complete înțelegeri și au hotărât adoptarea, pe aceste baze a unei atitudini comune". (" Mișcarea", nr. 980, 12 mai 1934.) Scrisori ale lui Ion Sân-Georgiu (membru al PNL-Gh. Brătianu, informator al regelui) către Carol al II-lea 20 noiembrie 1934 "Sire, [...] Publicarea raportului Skoda a produs o enormă fierbere în cercurile politice. [...] Am lăsat la urmă pe dl. Gheorghe Brătianu și pe prietenii lui. Este aproape sigur că punctul de vedere al georgiștilor va fi acela de critică față de toate guvernele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să aducă la cunoștința Majestății Voastre, dorința partidului nostru de a ține congresul central la București. Rog respectuos pe Majestatea Voastră să intervină pe lângă dl. prim-ministru, pentru ca acest inofensiv congres să poată avea loc. [...] Ion Sân-Georgiu 1 decembrie 1934 Sire, [...] În ce privește afacerea Skoda, partidul d-lui Gh. Brătianu începe să-și precizeze atitudinea. Eu am lucrat ultimele zece zile prin toate prieteniile sigure pe care le am în partid, și mai ales prin dl. C. Toma, pentru a-l face
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o chestiune privitoare la apărarea țării. În concluzie, partidul d-lui Gh. Brătianu va ridica întreaga chestiune a apărării noastre naționale, socotind actuala afacere Skoda numai ca o verigă dintr-un lanț de afaceri similare. [...] Ion Sân-Georgiu. 5 decembrie 1934 Sire, [...] Dacă manifestația georgiștilor [din 2 decembrie, la sala Rio, n.n.], cu tot numărul mare al participanților, a fost inofensivă, în schimb, discursul lui Gh. Brătianu a fost de-a-dreptul ofensiv. [...] În cercurile politice serioase, ieșirea neașteptată a lui Gh. Brătianu a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și tonul în care s-a exprimat. Explicația trebuie căutată în disperarea unor partizani, care, veniți din provincie, au descris lui Gh. Brătianu, în culori foarte negre persecuțiile la care sunt supuși de autoritățile guvernamentale [...] Ion Sân-Georgiu. 14 decembrie 1934 Sire, [...] se observă la Dinu Brătianu o schimbare de front. El nu mai dorește să preia puterea, înainte să-l unifice și să pună deplină stăpânire pe partid. De altfel, ceea ce este mai mult decât senzațional e întrevederea avută de Dinu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru securitatea, însăși a tronului și a țării, problemă mai gravă și mai urgentă. [...]". (Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol 2, f. 1.) Scrisori informative trimise de Ion SânGeorgiu regelui Carol al II-lea "22 ianuarie 1935. Sire, [...] În fond mareșalul [Averescu] suspină după președinția de Consiliu, înmormântată anul trecut. Dacă i s-ar da răspunderea, el ar găsi formula pentru a renunța "în chip domnos" la atacurile împotriva Duduii, ar băga spaima în Maniu și ar paraliza
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
frontului comun. Atitudinea lui autentică se poate vedea din activitatea intimilor săi. Astfel, C. Hențescu, care e și directorul "Mișcării", a declarat și declară pretutindeni că scopul acțiunii lui Brătianu este înlăturarea de la tron a Majestății Voastre". 27 ianuarie 1935. Sire, [...] Manifestul semnat de Averescu și Brătianu trebuia să fie dat mult mai târziu publicității. [...] Gravitatea nu o constituie numai manifestul în sine, ci faptul că, grație unei cenzuiri ineficace, el a fost difuzat în străinătate și în întreaga țară. [...] Afară de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu nume false, ca să se protejeze de autorități, a devenit, de asemenea, subiect de dezbatere în interiorul Facebook, pentru că această practică e împotriva regulamentelor de utilizare, iar dilema companiei este dacă, în astfel de cazuri, ar trebui să permită, totuși, folo sirea anonimă a serviciului. Ce este clar e că regimurile autoritare din toată lumea au acces la social media și tehnologie cel puțin în aceeași măsură precum cei care luptă pentru democrație și libertate. În aceste condiții, site-urile de socializare ca
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
picioarele mele - îmi spunea -, avea niște ochi fermecători și era multă ispită în vorba lui. Într-o zi, mi-a propus să-mi dăruiască o masă de toaletă din porțelan ca aceea pe care o avea Doamna de Pompadour. «Vai, sire - am exclamat - , va fi numai bună să mă ascund sub ea!»“ Printr-o întâmplare curioasă, am găsit masa aceasta de toaletă la marchiza de Coningham, la Londra; o primise de la George al IV-lea și mi-o arăta cu o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
careva căruia trebuia să i se facă dreptate și nu i se putea face fără el; noi i-i numeam, iar el ordona să-i fie aduși și întreba: "De ce nu acceptați ceea ce vă oferă oamenii noștri?" Iar ei spuneau: "Sire, din cauză că ne oferă puțin." Iar el le spunea astfel: "Ar trebui să acceptați ceea ce am vrea să vă oferim". Și omul cel sfînt se străduia astfel, din toate puterile, să-i pună pe calea cea dreaptă și rezonabilă. De multe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ne așezăm în jurul lui; și toată lumea care avea nevoie să i se înfățișeze stătea în jurul lui în picioare; și atunci el le împărțea dreptatea în felul în care v-am spus mai înainte că făcea în pădurea de la Vincennes. Jean, sire de Joinville, Histoire de Saint Louis, (ed. Natalis de Wailly, Paris, Firmin-Didot, 1874, p. 33) Acest text celebru provine din Istoria lui Ludovic cel Sfînt de Joinville. Abia după canonizarea lui Ludovic cel Sfînt (1297) regina Jeanne de Navarre, soție
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bine. Și acum, cărui regn îi aparțin eu? La această întrebare copiii se uitau unii la alții și nici unul nu îndrăznea să răspundă. - Hai să vedem, nu răspunde nimeni? Insistă împăratul. Atunci o copilă ridică mâna cu timiditate și spuse: - Sire, Excelența voastră aparțineți împărăției lui Dumenezeu. Un surâs de satisfacție și de orgoliu lumină fața împăratului, care, emoționat a îmbrățișat pe acea copilă și dăruindu-i o monedă de aur i-a spus: - Într-adevăr, toți oamenii aparțin împărăției lui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
bine. Și acum, cărui regn îi aparțin eu? La această întrebare copiii se uitau unii la alții și nici unul nu îndrăznea să răspundă. - Hai să vedem, nu răspunde nimeni? Insistă împăratul. Atunci o copilă ridică mâna cu timiditate și spuse: - Sire, Excelența voastră aparțineți împărăției lui Dumenezeu. Un surâs de satisfacție și de orgoliu lumină fața împăratului, care, emoționat a îmbrățișat pe acea copilă și dăruindu-i o monedă de aur i-a spus: - Într-adevăr, toți oamenii aparțin împărăției lui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
erei creștine a scris un foarte scurt rezumat al faptelor vrednice de ținut minte, numit Liber Memorialis, și în capitolul Vl zice că: ,, Cele mai vrednice popoare din Asia sînt: indienii, serii, perșii, mezii, parții, arabii, bitinii, frigienii, capadocienii, cilicii, sirii și licii. În Eu-ropa cel mai vestite popoare sînt: sciții, sarmații, germanii, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, grecii, italienii, galii și spaniolii. În Libia popoarele cele mai vestite: etiopienii, maurii, numizii, punii, getulii, garamanții, nasamonii și egiptenii”. Textul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
purtând coroanele intră. Coroanele sunt depuse înaintea Tronului. Apoi intră corpurile constituite și demnitarii înalți. La ora 2 jum. Regele și Regina intră și se așază. Prințul Dimitrie Ghica, președintele Senatului, înaintă și rosti cuvân tarea care începu cu vorbele: „Sire, Doamnă, Astăzi România se încoronează pe sine - și punând Coroana Regală pe capetele Majestăților-Voastre...“ Etc. etc. Și prezintă Regelui coroana de oțel. În același timp, C.A. Rosetti, președintele Camerei, făcu câțiva pași către Regină și, punând un genunchi în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să se retragă, iar la începutul lui iunie cabinetul cade. Dumitru Brătianu își prezintă demisiunea. Regele însărcinează pe C.A. Rosetti să formeze cabinetul, dar „bătrânul vulpoi“, știind că l-ar aștepta, fără îndoială, soarta lui Dumitru Brătianu, răspunde regelui: „Sire, națiunea vrea pe Ion Brătianu!“ „Națiunea“ erea majoritatea din Cameră și Senat. Cabinetul e astfel format: Ion Brătianu, președinte, Finanțele și interimatul Rezbelului, C.A. Rosetti, Internele, Eugeniu Stătescu, Externele, colonelul Dabija, Lucrările Publice, M. Ferechide, Justiția, V. A. Urechie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de față și, în sfârșit, pentru provinciile surori ale regatului nostru, precum Bucovina, Transilvania și Banatul care, din nenorocire, lipsesc coroanei regale, dar care nu vor lipsi poate întotdeauna“. Apoi, adresându-se Regelui, i-a spus: „Coroana Maiestății-Tale e frumoasă, sire, dar îi lipsesc câteva perle; fie ca într-o zi să le aibă“. Regele a ciocnit paharul cu al lui Petre Grădișteanu, apoi s-a dus și i-a strâns mâna în mijlocul aplauzelor furtunoase a 500 oaspeți. într-o scrisoare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
paharul cu al lui Petre Grădișteanu, apoi s-a dus și i-a strâns mâna în mijlocul aplauzelor furtunoase a 500 oaspeți. într-o scrisoare adresată ziarului România liberă, Grădișteanu rectifica darea de seamă a ziarelor, adăugând că a vorbit astfel: „Sire, sunt mulți cari lipsesc de la această masă și care ar fi dorit să fie; aceștia vă iubesc, sire, ca și noi toți, căci ei văd în Maiestatea-Voastră nu pe regele României, ci pe regele românilor. Și cu ajutorul lor, Maiestatea-Voastră va
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a 500 oaspeți. într-o scrisoare adresată ziarului România liberă, Grădișteanu rectifica darea de seamă a ziarelor, adăugând că a vorbit astfel: „Sire, sunt mulți cari lipsesc de la această masă și care ar fi dorit să fie; aceștia vă iubesc, sire, ca și noi toți, căci ei văd în Maiestatea-Voastră nu pe regele României, ci pe regele românilor. Și cu ajutorul lor, Maiestatea-Voastră va recuceri pietrele nestimate ce lipsesc încă la coroana lui Ștefan cel Mare.“ Aceste cuvinte au provocat o furtună
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
A.S. principele hereditar de Hohenzollern, au primit felicitările d-lor miniștri cu soțiile d-lor, precum și ale d lor șefi de misiuni diplomatice române prezenți în Capitală. D. D. Brătianu, președintele Consiliului, a adresat Majestăților Lor, în numele guvernului, următorul discurs: Sire, Colegii mei și eu suntem fericiți, ne simțim mândri de a fi consilierii Tronului și de a putea prezenta Majestății-Voastre omagiul devotamentului nostru și al respectuoaselor noastre felicitări în această zi mare a încoronării. Trăiască Majestatea-Voastră, Sire! Trăiască M.S. Regina
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
guvernului, următorul discurs: Sire, Colegii mei și eu suntem fericiți, ne simțim mândri de a fi consilierii Tronului și de a putea prezenta Majestății-Voastre omagiul devotamentului nostru și al respectuoaselor noastre felicitări în această zi mare a încoronării. Trăiască Majestatea-Voastră, Sire! Trăiască M.S. Regina! Trăiască dinastia Majestății-Voastre, scumpă inimii românilor! M.S. Regele a răspuns mulțumind guvernului pentru sentimentele sincere și devotate ce se exprimau Sie-și și Reginei în această solemnă zi și, amintind d-lui președinte al Consiliului că la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în curând pe întâiul Rege al României și zicând d-lor miniștri că contează pe devotamentul d-lor pentru a continua frumoasa sarcină ce le-a dat încrederea țării. La care d. președinte al Consiliului a replicat prin următoarele cuvinte: Sire, în 15 ani ați trăit și ne-ați făcut să trăim 15 secoli. Apoi Majestățile-Lor au primit felicitările corpului diplomatic și ale doamnelor ce fac parte [sic!], exprimate mai întâi de Excelența-Sa d. locotenent feldmareșal Bauer, trămis extraordinar al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sală și s-au așezat pe tron, pe ale cărui trepte au luat loc A.S. principele hereditar de Hohenzollern lângă Regină și principii Ferdinand și Carol lângă Rege. D. președinte al Senatului în numele ambelor Corpuri Legiuitoare a rostit următoarea alocuțiune: Sire, Doamnă, Astăzi România se încoronează pe sine-și punând Coroana Regală pe capetele Majestăților-Voastre. Astăzi ea culege laurii înțelepciunii și bravurii sale. Astăzi Viteazul ei Căpitan, care a avut nestrămutată credință în valoarea Națiunii. nealterabil devolament pentru libertatea și binele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și bravurii sale. Astăzi Viteazul ei Căpitan, care a avut nestrămutată credință în valoarea Națiunii. nealterabil devolament pentru libertatea și binele ei primește din mânele Națiunii și pune pe capul său simbolul suveranității României, emblema stabilității și asigurării viitorului. Poartă, Sire, poartă, Doamnă, cu fală și credință această Coroană Regală. Ea stă neclintită pe Capetele Voastre, căci s-a oțelit prin sângele nostru și s-a întărit prin devotamentul și iubirea noastră. Urmașii Voștri o vor purta cu aceeași mândrie, cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mergea chiar mai departe de actuala graniță occidentală a României, atingând Tisa, atât În nordul Ungariei, cât și În Banat. Un nou Consiliu de coroană a luat decizia finală. S-a opus doar Petre P. Carp, fost prim-ministru conservator. „Sire — i s-a adresat el lui Ferdinand — Îmi voi trimite fiii pe front, dar mă voi ruga lui Dumnezeu ca armata română să fie bătută!“ La 27 august 1916 armata română a trecut munții În Transilvania și a Înaintat repede
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și garanțiilor de mai sus. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna !“ Președintele Sfatului Țării, Inculeț Secretarul Sfatului Țării, I. Buzdugan 69 1918, martie 27/aprilie 9, Iași. Decretul Regal pentru promulgarea unirii Basarabiei cu România A. Sire, Sfatul Țării din Basarabia votând în ședința dela 27 martie (9 aprilie) 1918, unirea Republicei Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, subsemnatul are onoarea a ruga respectuos pe Maiestatea Voastră să binevoiască a semna alăturatul proiect de decret pentru promulgarea votului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]