1,118 matches
-
el este un candidat care se adresează direct cetățenilor, fără a ascunde nimic. Folosind perspectiva semiotica a gesturilor, se observă cum mâna joacă un rol important în conturarea imaginii lui Traian Băsescu, devenind un gest simbolic, iar în funcție de diferite contexte situaționale electorale și prin derivarea componentelor fizice, această parte a corpului omenesc conduce către diverse semnificații: Configurația vehiculului corporal Direcția Poziția Campania electorală Semnificații simbolice contextuale palmă dreapta oblica, stânga, sus la nivelul umărului 2000 onestitate autoritatea mentorului politic palmă dreapta
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
bază, si anume o performanță (non)verbală ("le dit"). După cum am văzut în I.2.a., forma grafică a enunțului este concepută dintr-o unitate de bază (performanță (non)verbală sau sdr secvență discursiva de referință), cercuri concentrice punctate (contexte situaționale, instituționale, sociale și culturale), linii (raze) punctate (semnificații ascunse sau ceea ce Halliday (2002: 48) identifica "deasupra" textului, si anume natură decodării și ideologia decodatorului) și linii continue (efecte intenționate). Interpretarea unui enunț va include o distanțare față de ceea ce este considerat
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
inferioară și o magnitudine scăzută. Astfel, Ileana devine ceea ce Norman Fairclough (2003: 160) numește "un agent primar" care se naște cu anumite trăsături pertinente (sex, fizionomie, trăsături fizice) sau care îi sunt impuse la naștere (nume, clasa socială sau context situațional geografic IlvaMică, un sat în județul Bistrița-Năsăud). Aceste trăsături pertinente sunt trăsături sociodemografice (variabile latențe) și se încadrează în ceea ce Ricœur (apud Floch, [1995] 2000: 30-32) numește "caracter", o parte din identitate narativa binara, axată pe continuitate și sedimentare. Dacă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
să vadă pe nimeni și nu vrea să audă de nimeni" (p. 370). Atitudinea de izolare poate părea surprinzătoare, având în vedere magnitudinea stimei dobândite prin frumusețe. Dar pronumele negativ "nimeni" nu are o referențialitate universală, ci, dimpotrivă, o referențialitate situaționala petitorii din același mediu social; * marcator modal redundant al secvențialității narative. Menționată de trei ori în text, "voința Ilenei era sfântă" delimitează trei etape importante ale existenței personajului principal: starea de visare la feți-frumoși și feciori de împărați; împlinirea visului
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
distortion through stereotypes (Vos, Schoemaker 2006: 23), having aș its final knot the concept of "justice"; * the Romanian political space. The manipulation of the Borromean rings hâș aș its final point the building of a new mental space within the situațional context of the 2004 election campaign în România, through a transfer of meanings towards the knot "Traian Băsescu", by using "the instrument of torture against the Social Democratic Party". The image of the politician is achieved through the transfer of
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
da") and "to take" ("a lua"). These can be rendered on a complementary acțional scheme. Both verbs reveal an abstract movement which implies an imaginary transaction. În ÎI.4.c. we will analyse these representations of the shaft în the situațional context of the 2004 Romanian elections. The idiomatic mental expressions ("to give the shaft"/ "a da țeapă" = to swindle; "to take the shaft"/ "a lua țeapă"= "to be swindled", Cmeciu C. 2007b: 528) can be analysed taking into account the
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
se întrunesc în cadrul bine delimitat al bisericii o dată pe săptămână, în ziua de odihnă și închinare colectivă, și continuă să comunice online în restul săptămânii. Totuși, cele mai multe dintre comunitățile virtuale sunt alcătuite din indivizi sau grupuri izolate geografic, social sau situațional, cărora spațiul virtual le oferă oportunitatea de a se întruni și de a comunica, de a-și reuni eforturile și resursele pentru atingerea unor scopuri comune. După politica de acces la calitatea de membru, comunitățile virtuale pot fi de două
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de controlat. În acest context, cercetătorul nu poate decât să accepte identitatea virtuală a subiecților ca un dat, în special în situațiile în care miza cercetării nu implică pierderi sau pericole majore (Hughey, 2008). O asemenea abordare presupune o încredere situațională în identitatea subiecților care, în opinia lui Soeharto (2004), nu diferă atât de mult de atitudinea pe care trebuie să o adopte cercetătorul într-un spațiu real în care subiecții nu îi sunt cunoscuți. e. Incertitudinea ridicată asupra validității și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sistemului de a se adapta continuu influenței unor variabile perturbatoare, asigurându-și în același timp o stabilitate relativă. Principalii reprezentanți ai școlii sistemice sunt: C.Barnard, H.A.Simon, A.Etzioni și alții. e) Școala contextuală În managementul contemporan abordările contextuale (situaționale) sunt dominante de la sfârșitul anilor `60 și până în prezent. Ele s- au dezvoltat pornind de la teoriile sistemice. Abordarea contextuală a managementului recunoaște că nu există o singură cale corectă de a conduce și că un stil de conducere potrivit depinde
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
Woodward, F.Fiedler, J.Adair, K.Blanchard. Ele se bazează pe următoarele presupoziții: - ,,design-ul” organizațional, tipul, forma și stilul concret de management sunt dependente de o multitudine de factori și parametri organizaționali interni și externi; - cei mai importanți parametri situaționali sunt mediul extern, tehnologia, competențele și motivația personalului; - activitatea managerială trebuie să răspundă nu numai cerințelor impuse de realizarea sarcinilor și obiectivelor prestabilite, ci și nevoilor indivizilor și grupurilor care fac parte din organizația respectivă; - nu există stil managerial ,,bun
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
propun o revizuire a tipologiei lui Lewin și a colaboratorilor săi, care, pe de o parte, „sugerează posibilitatea trecerii spre lărgirea numărului de criterii ce pot sta la baza caracterizării comportamentului conducătorilor și, pe de altă parte, deschide perspectiva abordării situaționale a stiluri- lor de conducere. Figura centrală pentru ei este tot cea a conducătorului și a comportamentelor sale. Autorii imaginează un continuum cu două extreme (conducere autoritară; conducere democrată) și cu nenumărate „comportamente” posibile și accesibile unui conducător”. De-a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
dintre care amintim: învățarea prin colaborare, învățarea prin descoperire, rezolvarea de probleme, dezvoltarea gândirii critice etc. Horst Siebert (2001:109) remarca importanța activismului didactic, identificând principiile învățării situative: ”de regulă cunoașterea care este doar transmisă va rămâne pasivă, superficială. Cunoașterea situațională are, să sperăm, efecte de lungă durată și este activă”. Pentru dezvoltarea unor atitudini și valori dezirabile, profesorul trebuie să creeze situații de învățare menite să dezvolte astfel de atitudini, să se descurce în situații conflictuale date de opinii/atitudini
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Îngrijire, nutriție și educație, În același timp), adultul/ educatorul, la nivelul relației „didactice” apare ca un partener de joc matur care cunoaște toate detaliile jocului și regulile care trebuie respectate, activitățile desfășurate În cadrul procesului educațional sunt adevărate ocazii de Învățare situațională, părintele nu poate lipsi din acest cerc educațional, el este partenerul- cheie În educația copilului, iar relația familie - grădiniță - comunitate este hotărâtoare. Sistemul de Învățământ românesc a Înregistrat progrese remarcabile În ciuda condițiilor economice grele și a deselor schimbări sociale Înregistrate
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
de regulă 5 ani, poate fi conceput și pe o perioadă mai lungă) și, chiar dacă suferă modificări pe parcurs, oferă un orizont și direcții clare pentru activitatea din unitatea noastră, inclusiv priorități În alocarea resurselor c). Proiectul are un caracter situațional: este elaborat având În vedere mediul și condițiile concrete În care funcționează instituția și tendințele de evoluție ale acestora. De asemenea este important și mediul În care sunt văzute aceste amenințări evidente, cum ar fi lipsa de pregătire a managerilor
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
sistemului de a se adapta continuu influenței unor variabile perturbatoare, asigurându-și în același timp o stabilitate relativă. Principalii reprezentanți ai școlii sistemice sunt: C.Barnard, H.A.Simon, A.Etzioni și alții. e) Școala contextuală În managementul contemporan abordările contextuale (situaționale) sunt dominante de la sfârșitul anilor `60 și până în prezent. Ele s- au dezvoltat pornind de la teoriile sistemice. Abordarea contextuală a managementului recunoaște că nu există o singură cale corectă de a conduce și că un stil de conducere potrivit depinde
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
Woodward, F.Fiedler, J.Adair, K.Blanchard. Ele se bazează pe următoarele presupoziții: - ,,design-ul” organizațional, tipul, forma și stilul concret de management sunt dependente de o multitudine de factori și parametri organizaționali interni și externi; - cei mai importanți parametri situaționali sunt mediul extern, tehnologia, competențele și motivația personalului; - activitatea managerială trebuie să răspundă nu numai cerințelor impuse de realizarea sarcinilor și obiectivelor prestabilite, ci și nevoilor indivizilor și grupurilor care fac parte din organizația respectivă; - nu există stil managerial ,,bun
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
propun o revizuire a tipologiei lui Lewin și a colaboratorilor săi, care, pe de o parte, „sugerează posibilitatea trecerii spre lărgirea numărului de criterii ce pot sta la baza caracterizării comportamentului conducătorilor și, pe de altă parte, deschide perspectiva abordării situaționale a stiluri- lor de conducere. Figura centrală pentru ei este tot cea a conducătorului și a comportamentelor sale. Autorii imaginează un continuum cu două extreme (conducere autoritară; conducere democrată) și cu nenumărate „comportamente” posibile și accesibile unui conducător”. De-a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor. Factorii perturbatori care pot determina eșecul comunicării pot fi legați de fiecare dintre cele șase elemente ale comunicării: emițătorul nuși adecvează contextului situațional discursul sau comporta mentul/are dificultăți în exprimarea ideilor/are o dicție deficitară etc.; receptorul interpretează în mod eronat mesajul/are o atitudine ostilă, necooperantă etc.; codul nu este perfect stăpânit de comunicatori; canalul este întrerupt prin bruiaje; mesajul nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mod eronat mesajul/are o atitudine ostilă, necooperantă etc.; codul nu este perfect stăpânit de comunicatori; canalul este întrerupt prin bruiaje; mesajul nu prezintă coerență și/sau coeziune (limbaj ambiguu sau eliptic, contra dicții între termeni, incorectitudine gramaticală etc.); contextul situațional este inadecvat comunicării; referentul este indeter mi nat/confuz (este ignorată dimensiunea logică a referinței) etc. Factorii de bruiaj pot fi înlăturați prin efectul feedback. Rolul feedbackului este de a sem nala reacțiile receptorului și eventualii factori perturbatori, pentru ca emițătorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sunt, așadar, un indice al narativității; lor li se asociază repere spațiale unice sau multiple. - Discursul narativ se organizează ca structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în epica modernă. În romane, fiecare linie narativă este generată de un conflict dezvoltat gradual până la un punct de culminație, urmat, de obicei, de rezolvarea conflictului. Situația inițială (expozițiunea) este secvența textuală introductivă (urmând incipitului), în care se prezintă contextul situațional al acțiunii (spațiul și timpul), precum și personajul/personajele. Proza realistă apelează la o descriere veridică a mediului și la un portret inițial al protagonistului (după modelul balzacian, precum în Enigma Otiliei de G. Călinescu). Elementul modificator (intriga) este situația concretă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
școlară, în calitate de referențialuri ale evaluării. Competența școlară se referă la totalitatea abilităților și capacităților de care în principiu este capabil elevul și care au fost determinate cu prilejul unor valorizări anterioare procesului evaluativ. Performanța școlară este ceea ce elevul realizează efectiv, situațional, ca urmare a mobilizării capacităților sale. Performanța școlară se referă la gradul de eficiență ce rezultă din mobilizarea resurselor cognitive și afectiv-voliționale ale elevului în situația confruntării cu o anumită sarcină de lucru (Stan, 2001a, p. 235). În timp ce competența vizează
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și operaționalizabile în mod concret, răspunzând nevoilor reale; - stimularea și pe această cale, deși într-un mod indirect, dar „puternic” - prin utilizarea consecventă și „adaptată”- a schimbării accentului și ponderii de pe conținuturi curriculare pe competențe și capacități activate contextual sau situațional, unde conținuturile sunt cu adevărat ilustrative, și nu determinate (Stoica, 2001, p. 30). În același timp, utilizarea descriptorilor ne obligă la conștientizarea unor dezavantaje (cf. Farcaș, 2006, p. 65): - elaborarea descriptorilor de performanță este o operațiune laborioasă și cronofagă. Pregătirea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
-i așa, iubirea...). Motivul nu avea cum să nu fie exploatat și de literatură. Este cazul lui G.B. Shaw, care în My fair lady își construiește piesa pe acest motiv: un ambițios profesor de fonetică, prin tactici logopedice, discursive și situaționale abile, crede că dintr-o simplă florăreasă se poate ivi o vorbitoare și o lady de cea mai înaltă calitate. Și asta datorită reprezentărilor din exterior care o stimulează și o ridică din punct de vedere comportamental și cultural, dar
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
înseamnă că Economia nu este interesată de adevăr, în sensul coincidenței dintre idee și fapte, dar este conștientă (chiar în sensul real) că are acces la forme intermediare, vagi sau aproximative de conceptualizare a adevărului. Economia inferează după normele logicii situaționale, cum sugerează Popper, pe filiera inaugurată de Kant. „Adevărurile” Economiei au valoarea pe care le-o conferă situația concretă, contextul problematic, iar contextul este și nu este recursiv dintr-un motiv special: nu conține doar fapte obiectualizate în lucruri de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]