104,554 matches
-
se fi gândit că cele două plachete de proză aveau să-l impună în curând drept unul dintre reprezentanții reputați ai avangardei poloneze interbelice, în același timp, precursor al modernismului contemporan. Afirmația este confirmată de W. Gombrowicz în Jurnalul său: ,Situată în fruntea orientărilor avangardiste - susținea fără ezitare autorul Cununiei, - triada noastră reprezenta șansa literaturii polone în aria universală: Witkiewicz, un nebun disperat - afirmarea premeditată a nebuniilor artei pure; Schulz, un nebun sacrificat - rătăcirea în meandrele formalizării, iar eu, un nebun
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
Cea despre imaturitate și maturitate, din primele opere, spre exemplu. Având ca punct de plecare astfel de motivații și altele, cu oricâte diferențe de nuanță sau de fond, caracterele diferențiale ale prozelor lui Schulz, atâtea câte s-au păstrat, îl situează pe autorul Manechinelor, fie și izolat, printre înainte-mergătorii literaturii de azi. Nu puține dintre înnoirile de concepție sau de atelier, care domină proza zilelor noastre, își pot găsi similitudini frapante sau doar o atmosferă-îndemn mai mult decât stimulative în creațiile
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
dinafară, cu ochi de Argus, scriitorul îi dramatizează destinul, imaginând amuzat de ceea ce se poate spune în marginea ei, într-o vreme când nu se putea vorbi încă de sensibilitate artistică a cititorului și nici de impostură critică. Critica se situează numai în trena literaturii, dar aceasta trebuie să existe ca să cheme instanța de evaluare. Dialectica internă a textului în care autorul se întoarce reflexiv asupra propriei creații, imaginând reacțiile atunci posibile, atestă ambiția scriitorului de a sancționa întârzierile noastre culturale
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
să nu ne ajungă și la noi rândul". îi răspunde ca un clarvăzător, Popa Mustrul: ,Fericiți care nu înțeleg! De ați fi luat sama până acum, doar de o sută de ori sânteți pomeniți". Folosind persoana a treia, el se situează în afară. La urma urmei, din tot ce se comentează în subsolul paginilor Țiganiadei, serioasă e numai critica filologică, neatinsă de aripa ironiei autorului. N-a fost Budai-Deleanu mai puțin malițios cu posteritatea, atunci când, derutant, i-a lăsat o operă
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
prea mare e pusă în seama unei narațiuni înglodate în derizoriul vieții rurale. În fond, e și această situație o sursă a comicului. Dar una care nu dă satisfacții demne de luat în seamă unui cititor de la începutul mileniului trei, situat în afara spațiului basarabean. Povestea cu cocoșul roșu e un produs literar prea specific locului și prea datat, deci perimat. Din motivele pitorescului folcloric place cititorilor basarabeni tradiționali și din aceleași motive nu cred că și-ar găsi aderenți în afară
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
obiectiv. El nu are nimic comun cu atitudinea obiectivist-burgheză față de realitate a așa-zisei teorii a Ťadevărului integralť. Partidul educă pe scriitori în spiritul dezvăluirii și înfățișării adevărului vieții în lucrările lor. Cu cât mai clar și mai conștient se situează scriitorul de talent în creația sa de partea forțelor înaintate ale societății, cu atât mai adânc va reuși să descopere și să redea în toată complexitatea lui adevărul despre realitatea noastră. Realismul socialist cere creatorului să participe activ la transformarea
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
preocupată de ierarhia internă a valorilor, de trierea și promovarea lor. De cincisprezece ani (numai de cincisprezece ani, adică aproximativ din 1990 încoace), această critică basarabeană încearcă să pună în relație aceste valori cu literatura română actuală și să le situeze în context european. Aceste deschideri dau o cu totul altă perspectivă asupra valorilor basarabene. Cum a evoluat o astfel de conștiință critică putem afla dintr-o antologie de texte sau dintr-o istorie literară. Eugen Lungu își asumă această misiune
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
avea un oarecare suport analogic; de fapt, verbul a continua este o excepție, un împrumut recent greu de adaptat morfologic și fonetic din cauza hiatului u-a: singurele verbe cu care l-am putea compara fie primesc -ez în conjugare (a situa, situez; a accentua, accentuez), fie sînt defective de persoana I și nici nu au hiat, ci diftong (a ploua, a oua); vorbitorii au asimilat spontan pe a continua altor verbe de tipul a tăia - (eu) tai, a sui - (eu) sui
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
un oarecare suport analogic; de fapt, verbul a continua este o excepție, un împrumut recent greu de adaptat morfologic și fonetic din cauza hiatului u-a: singurele verbe cu care l-am putea compara fie primesc -ez în conjugare (a situa, situez; a accentua, accentuez), fie sînt defective de persoana I și nici nu au hiat, ci diftong (a ploua, a oua); vorbitorii au asimilat spontan pe a continua altor verbe de tipul a tăia - (eu) tai, a sui - (eu) sui, etc.
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
Năstase readucea în discuție alegerile din 20 mai 1990. Cred că trebuie să începem chiar mai înainte, anume cu zilele de 28 și 29 ianuarie 1990. Atunci a apărut la lumina zilei direcția pe care puterea ,emanată" înțelegea să se situeze: transformându-se în partid politic, deși era în același timp atât adunare deliberativă, legislativă, cât și putere executivă. Or, asta însemna ,pluralism în cadrul frontului", ,democrație originală", adică perestroika. Ca răspuns la manifestația de protest organizată de partidele istorice renăscute, puterea
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
scris că nici chiar cei care sunt înclinați să maximizeze latura mistică a Sfântului Ignatie nu îl consideră un susținător al îndumnezeirii 38. În mod sigur, are prea puține în comun cu intelectualii de factură platoniciană ai Alexandriei. El se situează în tradiția Sfântului Apostol Pavel, dar există și derogări de la gândirea paulină. Spre exemplu, îi lipsește sensul pavelian al uniunii participative cu Hristos; nu vom regăsi nici expresia caracteristic paulină, „în Hristos”. Și totuși, imaginează o transformare care este instaurată
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă ar fi fost creat nemuritor, Dumnezeu l-ar fi făcut dumnezeu. Prin urmare, omul se situa între cele două: respectând poruncile lui Dumnezeu, urma a și câștiga nemurirea și a deveni Dumnezeu; nesupunându-se lui Dumnezeu, ar fi fost responsabil de moartea sa48. Frumusețea universului, mărturisind despre frumusețea dumnezeiască este slăvită de Teofil din Antiohia, care
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
răzbat, ca reminiscențe oculte, dintr-o lume necunoscută, inaccesibilă. Picturalitatea, comunicarea misterioasă dintre regnuri, proiecția cosmică, poeticitatea ascunsă, străbătută de obsesii, a unei existențe mereu amenințate de moarte sunt numai câteva din elementele definitorii ale unui vizionarism oniric, ce-l situează pe Nicolae Popa, indubitabil (nu știu dacă după însăși voința autorului), în categoria emulilor lui Dumitru }epeneag și Leonid Dimov, în genul unui onirism estetic foarte inventiv, niciodată epuizat sau perimat. Romanul Cubul de zahăr este, în bună măsură, altceva
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
ce trece de la narator (prozatorul însuși, așa cum se prezintă în prima secvență a cărții) la personajele sale. El reprezintă "dulceața vieții", puterea salvatoare și protectoare în împrejurări dramatice. Nucleul romanului îl alcătuiesc straniile întâmplări, databile prin 1980, din satul Bahuseni, situat la marginea codrilor, bântuit de proliferarea onirică a coarnelor de cerb (anomalie răspândită și în orașul vecin, Călărași), ce pot apărea imprevizibil crescând chiar din pereții caselor. Protipendada zonei petrece la vânătoare de turturele sau la vânătoare de mistreți. Satul
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
fi german a înlesnit comiterea atâtor orori. Și în analiza concretă la obiect nu-și mai găsește aplicație criteriul rasei și al originilor. Reiese firesc din textele de interpretare critică gradul de importanță a lui Schiller ca dramaturg mondial: e situat totuși mai prejos de Shakespeare. Rivalitatea în audiența poeziei cu Hölderlin nu se rezolvă continuu în favoarea lui; un tribut în filozofie se cuvine plătit lui Kant sau Hegel. Oricum, noțiunea de competiție în demarcarea autorilor nu e socotită potrivită, epitetele
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
perceapă tactil pasiunea zăvorâtă în aceste piese, pentru a-l mai limpezi de molozul "vamaiot"sau "mamaiesc", ce ne năclăiește firea cu un bleg și păgubitor marasm cu pretenții de profunde și "neînțelese trăiri". Propunem acest album, cu un aranjament situat undeva la mijloc de drum între granițele marelui Imperiu latin, de un genuin elaborat, capabil să reînvie duhul adevărat al acestor cântece (canciones espanolas antiguas), pentru un, parcă uitat, gust de gând și soare. Un semn că aici, nu în
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
acestora nu este decît o variantă a precedentului. Personajele, dialogurile, filozofia intrinsecă, viziunea autorului asupra lumii, tipurile de conflict și soluțiile pentru rezolvarea acestora lasă cititorilor, încă de la primele pagini, o puternică impresie de déjŕ vu. La polul opus, se situează acei autori neliniștiți pentru care scrisul este o perpetuă căutare și ale căror noi apariții editoriale nu seamănă cu nimic din opera lor anterioară. Un astfel de autor este Alexandru Ecovoiu. Nici una dintre cărțile publicate de Alexandru Ecovoiu după 1989
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
a văzut pe urmă ce-a făcut la Casa Albă. În Salonul Oval! Pentru a abate atenția lumii de la porcăriile lui și pentru a se arăta grozav a început să-i bombardeze pe sîrbi.ť" (p. 48) La antipod se situează ordinea existentă în timpul dictaturii comuniste. Chiar dacă nu o idealizează, Filip este convins că aceasta este încă regretată de mulți dintre cei care nu se pot adapta la dinamica vieții contemporane: "Înainte - strîmbă, urîtă - ordinea existase; o anume siguranță. Tîlharii și
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
în slujba Elenei Lupescu și a Anei Pauker (cu idealuri atît de contradictorii). Azi, dejunează și cinează la Liuba Chișinevschi, cînd nu e dat afară, dar pe Ralea îl dai afară pe ușă și intră pe fereastră. Ralea s-a situat în afara națiunii mîndre și prudente, expunîndu-se disprețului public, compromițînd cu acest prilej și noțiunea de intelectual în România". Nu mai puțin culpabil i se înfățișează Eugen Jebeleanu, în jocul său reversibil de la normalitate la anormalitate: " S-a plimbat, ușure, cu
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
Unul dintre puținii oameni fără pată, aș zice, a fost Th. Simenschy, în același timp, un savant, foarte puțin cunoscut, un poet, un spirit în care se îmbinau organic filosofia și arta, care ne-a lăsat o operă ce-l situează alături de marii înțelepți ai umanității. Masivul său Dicționar al înțelepciunii, selectând din 420 de autori 680 de opere, în 14 limbi, pe lângă traducerile sale din literatura sanscrită și persană, din filosofia greacă, latină etc., rămâne un monument al culturii noastre
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
halucinații și să simtă mângâieri de sirenă. Decodarea are loc în final: sirena e de fapt o asistentă medicală dintr-un spital francez, care l-a recuperat din moarte pe tânărul naufragiat aflat în comă. La cealaltă extremă valorică se situează Un dar neașteptat, cu o treaptă mai jos decât alte câteva povestiri nici ele prea reușite: o parabolă căznită (Îngerul de la benzinărie), o istorie extravagant-încâlcită cu un personaj mediumnic (Sponsorul) sau o proză realistă cu un frapant deficit de realism
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
scris că nici chiar cei care sunt înclinați să maximizeze latura mistică a Sfântului Ignatie nu îl consideră un susținător al îndumnezeirii 38. În mod sigur, are prea puține în comun cu intelectualii de factură platoniciană ai Alexandriei. El se situează în tradiția Sfântului Apostol Pavel, dar există și derogări de la gândirea paulină. Spre exemplu, îi lipsește sensul pavelian al uniunii participative cu Hristos; nu vom regăsi nici expresia caracteristic paulină, „în Hristos”. Și totuși, imaginează o transformare care este instaurată
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă ar fi fost creat nemuritor, Dumnezeu l-ar fi făcut dumnezeu. Prin urmare, omul se situa între cele două: respectând poruncile lui Dumnezeu, urma a și câștiga nemurirea și a deveni Dumnezeu; nesupunându-se lui Dumnezeu, ar fi fost responsabil de moartea sa48. Frumusețea universului, mărturisind despre frumusețea dumnezeiască este slăvită de Teofil din Antiohia, care
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
prozei după 1965 pe Vlad Ioviță (1935-1984) și pe Serafim Saka (n. 1935), chiar dacă foarte diferiți ca stiluri și teme. Prozele scurte din volumul La fântâna Leahului (1963) sunt preambulul modest al unei cariere. În Istoria... sa, Mihai Cimpoi îl situează pe Vladimir Beșleagă în capitolul " Copiii anilor treizeci", cuprinzându-i pe Grigore Vieru, Liviu Damian, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Victor Teleucă, Petru Cărare - scriitori născuți în anii 1933-1935. Adevăratul început acceptabil al scriitorului este romanul Zbor frânt (1966), pe tema
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
și obsedantele excavări ale materiei muzicale. Muzica spectrală (sau acustică), a armonicelor naturale - prin relevarea și revelarea intimității sunetului, a microcosmosului acestuia, în fața căreia compozitorul nu poate decît să observe și, eventual, în cazurile cele mai fericite, să discearnă - se situează în zodia naturismului, opus umanismului, ce își pune pecetea pe orînduirile tonale, seriale și modal-artificiale. Lumea armonicelor, livrată fie în dispoziții imprevizibile, fie după modele selectiv-elective, este decantată, sistematizată, cînd domesticită grație unor tratamente de temperatizare, cînd lăsată în sălbăticia
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]