858 matches
-
scris, prin subiect, prin autor și finalitate, se consideră că Martiriul... este prima scriere a literaturii române vechi, a cărei traducere și includere în Cazania lui Varlaam i-a asigurat circulația și asimilarea în cultura autohtonă. Ediții: Măcenia svăntului și slăvitului marelui măcenic Ioan Novâi de la Soceavă, în Varlaam, Cazania. 1643, îngr. J. Byck, București, 1966, 451-460; Martiriul sântului, slăvitului martir Ioan cel Nou carele s-a martirizat în Cetatea Albă, în Episcopul Melchisedec, Viața și scrierile lui Grigorie Țamblac, București
MARTIRIUL SANTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
cărei traducere și includere în Cazania lui Varlaam i-a asigurat circulația și asimilarea în cultura autohtonă. Ediții: Măcenia svăntului și slăvitului marelui măcenic Ioan Novâi de la Soceavă, în Varlaam, Cazania. 1643, îngr. J. Byck, București, 1966, 451-460; Martiriul sântului, slăvitului martir Ioan cel Nou carele s-a martirizat în Cetatea Albă, în Episcopul Melchisedec, Viața și scrierile lui Grigorie Țamblac, București, 1884, 85-100. Repere bibliografice: George Aramă, Grigorie Țamblac, Iași, 1892; Apolon Andrieș, Grigorie Țamblac, mitropolitul Moldovei, București, 1902; Iorga
MARTIRIUL SANTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
și scris cu o frază sigură, însuflețită uneori de patosul argumentației sau de căldura caracterizării, dar, așa cum s-a demonstrat mai târziu, fundamentat pe o ipoteză falsă. În acest volum este publicată și traducerea scrierii atribuite lui Țamblac, Martiriul sântului, slăvitului martir Ioan cel Nou care s-a martirizat în Cetatea Albă, făcută de M. Tot el alcătuiește biografia lui Antim Ivireanul, tipărită ca prefață la prima ediție a predicilor mitropolitului (1886). De interes pentru cultura românească veche este și Catalog
MELCHISEDEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288081_a_289410]
-
1970; Stihuri 8 asupra stemei prealuminatului și înălțatului Domn Ioan Șărban C.B. Voievod, în Biblia, București, 1688, reed. în BRV, I, 283; Verșuri politice 8 asupra stemelor prea luminatului și înălțatului Domn Io Constantin Băsărab Voievod, Prea luminatului, înălțatului și slăvitului Io Constandin Basarabă Voievod, den mila lui Dumnezeu Domn și oblăduitori a toată Țara Rumănească și Cătră de bine voitoriul cititori (în colaborare cu Șerban Greceanu), în Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Verșuri politice 8 asupra stemei prea luminatului și înălțatului Domn Io Costandin Băsărab Voievod, Prea luminatului, prea înălțatului și prea slăvitului, den mila lui Dumnezău Domn și oblăduitori toatei Țărâi Rumânești Ioan Constandin B. Basarab Voievod și Cătră cititoriul pravoslavnic, în Petru Movilă, Pravoslavnica mărturisire a săborniceștii și apostoleștii beserecii Răsăritului, Buzău, 1691, reed. în BRV, I, 322-324; Stihuri politice 10
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Domn și oblăduitori toatei Țărâi Rumânești Ioan Constandin B. Basarab Voievod și Cătră cititoriul pravoslavnic, în Petru Movilă, Pravoslavnica mărturisire a săborniceștii și apostoleștii beserecii Răsăritului, Buzău, 1691, reed. în BRV, I, 322-324; Stihuri politice 10 asupra stemei prea luminatului, slăvitului și blagocestivului Io Constantin B. Basarabă Voievoda, în [Mineie], Buzău, 1698-1699, reed. în BRV, I, 366. Traduceri: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București, 1688 (în colaborare); Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
priveai lumea cu ochii în lacrimi / sfere luminoase cădeau din ceruri / și cu aripi de îngeri se așezau / la picioarele tale predicând iubirea și pacea // [...] ce fiare întunecate beau astăzi / apa muzicii funerare o styxul / era pe atunci încă un slăvit / loc al mântuirii și ochii tăi străluceau fericiți”. O melancolie delicată cutreieră acum versurile, structurând discursul liric și în același timp constituindu-se într-o contrapondere la retorica vitalistă, însoțită de gesturi ample, a poemelor anterioare: „Studiul profund al melancoliei
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
vers nemuritor, Tu Emin făr' de moarte și-acuma ne mai scrii Cu litera vrăjită de singurul tău dor! Pe lângă plopi stingheri tu nu ai mai trecut, Românii te iubesc din fragedă pruncie, Numele tău în lume... astăzi e cunoscut, Slăvit să fii, în veci, de scumpa Românie! Citește mai mult N-am îndrăznit vreodată să te lăsam uitării,În gândurile noastre noi ți-am săpat mormânt,Toți știm c-ai vrut s-adormi lângă talazul mării,Când te-am luat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
prin vers nemuritor,Tu Emin făr' de moarte și-acuma ne mai scriiCu litera vrăjită de singurul tău dor! Pe lângă plopi stingheri tu nu ai mai trecut,Românii te iubesc din fragedă pruncie,Numele tău în lume... astăzi e cunoscut,Slăvit să fii, în veci, de scumpa Românie!... XXII. MARGINI DE TIMP, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016. Pe un mal argintiu, printre stânci de granit, Unde marea îngână glas de vânt speriat, Flori de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
monstruoase sau caricaturi ale lui Cristos. G.R. Beasley‑Murray notează: „Anticristul este înfățișat ca și cristul (unsul) lui Satan. Așa cum Cristos poartă mai multe cununi, Anticristul poartă, la rândul său, zece (19,2). Are un nume de hulă, contrar numelui slăvit al lui Cristos (19,11‑12.16). Îi îmbie pe oameni să i se închine lui Satan, în vreme ce Cristos îi cheamă să slăvească și să slujească lui Dumnezeu (1,6). E rănit de moarte, dar continuă să trăiască, într‑un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
două sensuri principale: adversar al lui Cristos și uzurpator al titlului și funcției mesianice. Anticristul își începe activitatea printr‑o serie de înșelăciuni, dar este curând obligat să recurgă la violență. Prin intermediul său, diavolul dorește să se facă adorat și slăvit ca Dumnezeu și împărat absolut. Într‑o primă fază, Irineu își caracterizează personajul ca <ϑ∴2γ≅Η și <ϑ∴ΠΔ4Φϑ≅Η. La Sfinții Părinți, ambii termeni sunt aproape sinonimi, având un sens strict negativ. Într‑adevăr, într‑o mentalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
8γ(:γ<≅< 2γ∈< × ΦΞ∃∀Φ:∀). Termenii 2γ∈< și ΦΞ∃∀Φ:∀ nu pot avea, în contextul epistolei, decât o valoare pozitivă, desemnând practic limita care nu poate fi depășită fără a cădea sub pedeapsă. ΓΞ∃∀Φ:∀ înseamnă „tot ceea se cuvine slăvit, inclusiv tradițiile familiei, ale statului, ș.a.m.d., care, pentru cei din vechime, se aflau sub protecția zeilor și constituiau obiect de venerație”. Irineu însă interpretează fragmentul în sens contrar, susținând, așa cum făcuse deja în III, 6, 5, că Apostolul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
8); 3) tribul din care va veni; 4) numele său; 5) modul în care își va aduna poporul „de la marginile pământului” (Mt. 12,42); 6) persecuțiile pe care le va declanșa împotriva sfinților (Mt. 13,21); 7) se va face slăvit ca Dumnezeu (2Tes. 2,4); 8) moartea sa; 9) parusia lui Cristos; 10) distrugerea lumii; 11) cei o mie de ani; 12) osânda veșnică aplicată necredincioșilor (Mt. 25,46). În opinia lui Pricoco, Hipolit reușește să dezvolte absolut toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
orice semnificație, impusă, fie de codul cultural care o generează, fie de potențialitatea intrinsecă a simbolului însuși. În cazul nostru, este vorba de cea de‑a doua variantă. Cristos, precizează Hipolit, este numit aici „leu, în virtutea naturii sale împărătești și slăvite” (∗4 ϑ∈ ∃∀Φ4846∈< 6∀ℜ ♣<∗≅>≅<); Anticristul, „datorită firii sale tiranice și violente” (∗4 ϑ∈ ϑΛΔ∀<<46∈< ∀⇔ϑ≅¬ 6∀ℜ ∃∴∀4≅<) (6, 1). Ambiguitatea - în realitate, bogăția semantică - a simbolului „leului” permite valorificarea sa în două contexte radical opuse. „Leul” însă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
50, 2‑3): Să spunem totuși, păstrându‑ne îndoială, ce‑am reușit cât de cât să pricepem. Într‑adevăr, găsim multe nume alcătuite din litere a căror sumă este egală cu numărul respectiv, ca de pildă, Teitan, nume vechi și slăvit, sau Euanthas. Și acesta din urmă este conținut în valoarea numărului 666, precum se pot găsi și altele. 3 Dar pentru că mai înainte spuneam că rana Fiarei dintâi a fost vindecată și ea va face chipul cioplit să vorbească, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai departe. Scripturile ne învață că sunt două parusii ale Mântuitorului nostru, Cristos. Cea dintâi, cea după trup, a fost lipsită de slavă; el s‑a arătat în chip smerit. În schimb, a doua parusie a fost profețită ca una slăvită: el se va pogorî din ceruri întru putere, însoțit de îngeri și în slava Tatălui. Înaintemergătorul celei dintâi parusii a fost Ioan Botezătorul; a doua parusie, atunci când [Mântuitorul] va veni cu slavă, va fi descoperită de Enoh, Ilie și Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în materie: [...] pe unii ca aceia cu toții împreună că dintr-o gură îi legăm și-i blestemăm; și într-acesta chip zicem: Să fie blestemați de Dumnezeu, Domnul Atotputernicul, și de a sa preacurată maică și pururea Fecioară Mariea, de slăviții 12 Apostoli și de acele toată lumea sfinte șepte soboare și de toți sfinții. Ferul, petrele și toată firea neputrezitoare să putrezească și să se răsipească, ear trupurile acelora să stea întregi în veci; să aibă parte cu Iuda vânzătorul, și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moderni) dat, în 1752, de soborul Moldovei în frunte cu mitropolitul Iacov „pentru neprimirea străinilor la tronurile Mitropoliei și a Episcopiilor Moldovei”: Să fie blăstămați de Dumnezeu Domnul Atotputernicul și de a sa Preacurată Maică și pururea Fecioară Mariea, de slăviții 12 Apostoli și de acele a toată lumea sfinte șepte soboare și de toți sfinții. Ferul, petrele și toată firea neputrezitoare să putrezească și să se risipească, ear trupurile acelora să stea întregi în veci; să aibă parte cu Iuda vânzătorul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În fiecare dimineață, după abluțiuni, În timpul riturilor, se tatuează deasupra nasului, Între ochi, cu șofran, lemn de santal etc., prin care diferitele lor caste pot fi deosebite, iar săvârșirea abluțiunilor devine vizibilă. În planșele 1, 2, 3 capul este cel slăvit, fiind semnul eminenței majestății 340. Planșa 1 Maharajh sau Maharajah (Rege) Ranjit Singh Maharajah (Rege) Kurruk Singh Konwar (succesor legal) No-Nehal Singh Maharajah (Rege) Shere (sau Sher) Singh Planșa 2 R³nș (Regina) Chunda* Maharajah (Rege) Dalip (sau Dhulleep) Singh Serdar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârțit. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aștept învierea morților. Și viața veacului ce va să fie. Amin. Fiindcă s‐ a alcătuit în Sinoadele ecumenice de la Niceea și de la
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
cu ploi și ninsori”, „sarcasmul ca un limb lunar”, curajul de a desfide pendularea între „tirade eroice și tumbe scabroase”, condiția de „luptător în genunchi” și „demnitatea de a-ți lăsa creierul sfărâmat bucată cu bucată de ferocii canini ai slăviților regi”. Consecința „automistificării după legile ieftine ale artei” e, în realitate, „hemoragia continuă a poetului captiv ca un bufon din secolul cincisprezece”. După Amintiri dintr-o popicărie, Ucide-mă, fericire și Haltă în paradis, toate demne de interes în ciuda inegalităților
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
un critic cultural ocazional și, în mod obișnuit, permisiv, generos, ușor sentimentalizat. „A fost un om de pe la noi - încheie el lungul comentariu despre autorul Amintirilor din copilărie. Un om. Și pentru că a fost un om, în vremurile acestea de măscări, slăvit îi va rămâne numele și neamul, în neamul neamului, cât va fi neam românesc.” „Vremuri de măscări” sugerează limbajul arhaizant și păstos al lui N. Iorga, restul frazei trimite, în chip neinspirat, la retorica din piesele lui B. Delavrancea. V.
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
și epistulae (de pildă, Epistula ad Desiderium) (cf. Riché, op. cit., p. 397). În „Vita Austregesili” găsim confirmarea că „încredințații” erau, în același timp, „supușii” (absezii) regali: In obsequium gloriosi regis Gunthramni deputatur a patre („Este încredințat de către tată întru ascultarea slăvitului rege Gunthram”) (în Monumenta Germaniae Historica, Scriptores Rerum Merovingicarum, vol. IV, p. 190, Hanovra, Leipzig, 1826). 16. Despre vestitul antrustion, jurământul germanic de credință pe care tinerii aduși la curtea regală îl depuneau, găsim dovada clară în „viața” unui anume
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
subtil orchestrată, plină, provenită nu dintr-un aspect lacunar, ci din condensare semantică. Originalitatea autorului nu a scăpat criticii, care intuiește aici o poetică proprie și o etică poetică exemplară. „Patria” lui P. nu are nimic în comun cu cea slăvită, oportunist, de atâția contemporani, deși poate trimite la spațiul naturii care se oferă ochiului. „Patria” este ceea ce poezia reîntemeiază în spiritul unui popor („de unde vii tu/ începe Patria, cântecul acela etern”), poetul fiind un agent mesianic al acestui tărâm supracelest
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
pe pământ și să accepte modulări către împlinirea unor țeluri particulare și naționale. Pilda este sublimată și recapitulată într-un rezumat sugestiv către sfârșit: „Vezi, iubitul mieu fiiu, că Constandin, marele împărat și îngăduitoriul lui Dumnezeu, bărbatul cel sfânt și slăvit, carele fu mai mare înaintea lui Dumnezeu pentru bunătățile lui decât toți împărații den veac, și pentru dreptățile lui i să arătă semnul crucii lui Dumnezeu făcut pre cer de stele, în vreme de amiază-zi, și strălucea mai vârtos decât
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]