2,097 matches
-
de zmintiți, Tot parlamentu-i... o haită de nebuni, numai corupți, din măduvă, cu toți-s, până-n dinți! Până-n dinți! O, glas de Țară, de-ai mai striga la noi, cu vers de June al Literaturii noastre!... Ți-am înarma și slova păcii la nevoi, și vom lovi cu ea dușmanul chiar coaste, dinspre Astre! Dinspre Astre! Vom pune legea dreaptă-n România mea! Să fie un Regat al tuturor ce-o cântă! Averea noastră toată, adunată-n dor, atinsă să nu
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 by http://confluente.ro/Sa_ma_ierti_as_vrea_romane_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
somnul, Din admirație, din răzbunare Dorești ca pe poetu-acela mare Să-l ieie Domnul! Se vor „citiți” în cercuri influente Și se dau uța-n sute de curente Ca în balanță, Își prind o mască intelectuală Și epatează-n plen o slovă goală De circumstanță! Nu, nu-i invidiez dar mai persistă În mine o idee mai există Chinuitoare, Când ai perechi... să încasezi tot potul Cum cu nimic, se poate face totul? Asta mă doare! De ce să mint, am încercat în
REPERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1405020431.html [Corola-blog/BlogPost/349126_a_350455]
-
de probleme toată lumea asta chioară dar se ține de chiolhanuri de cu zori și până-n seară ca nu'ș ce parlamentar ce promite și înghite dă un „tun” și-apoi dispare în mormanul de termite și-acum cea din urmă slovă peste-o lacrimă, subtila ca iubirea mea de frate și semnez cu toată mila. Referință Bibliografică: Dragul meu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate
DRAGUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dragul_meu.html [Corola-blog/BlogPost/356476_a_357805]
-
România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră, Are gust de boabă-amară Ce în dulce grai se-ncastră Și în slova seculară. Limba noastră e-o licoare, Are gustul din buchetul Ce îl plânge și îl doare Pe sfinția sa, Poetul.
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_romeo_tarhon_1377150874.html [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
aș căuta-n trecut, În visele ce mor în zori de zi, În șoaptele ce-n mine s-au născut Să caute-mplinirea-n poezii. Aș răscoli pădurile de gânduri, Câmpiile simțirii le-aș ara, De-ar curge-n sânge slove rânduri, rânduri Și carnea mea cu lacrimi vor săra! De-ar fi să nu te am cu mâinile-amândouă, Din doruri, din visări, te-aș plămădi Iar sufletul mi-oi împărți pe-n două Și-n pieptul tău, apoi, l-oi
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
te-aș căuta-n trecut,În visele ce mor în zori de zi, În șoaptele ce-n mine s-au născutSă caute-mplinirea-n poezii.Aș răscoli pădurile de gânduri,Câmpiile simțirii le-aș ara,De-ar curge-n sânge slove rânduri, rânduriși carnea mea cu lacrimi vor săra!De-ar fi să nu te am cu mâinile-amândouă,Din doruri, din visări, te-aș plămădiIar sufletul mi-oi împărți pe-n douăși-n pieptul tău, apoi, l-oi rasădi!Tu ești al
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
-și găsească rădăcina Și fi lonul nemuririi. Ne-am prins în Hora Unirii Să scăpăm Țara de hoți Căci ne cere legea fi rii Să-i judecăm pe netoți. LIMBA STRĂMOȘEASCĂ Noi vorbim pe vechi meleaguri Limba noastră cea română Slova dacilor de veacuri Ne e mamă și stăpână. Într-o lume fără moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vieții carte Într-o limbă milenară Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
milenară Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu veșnicia! Raze duc pe-ntins de zare Sufl et dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova eminesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciană. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbună Grai de dac, grai cu renume Ocrotit să nu apună. PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
lumi apuse Dincolo de-această lume A trădărilor nespuse, Și-a regretelor postume, Că-n al dramelor registru El, poetul, figurează Între maluri largi de Nistru Doar ca o plăpândă rază, De-ar ști Eminescu, domnul Ce-a turnat din slove arme Că se nasc monștri din somnul Națiunii care doarme, S-ar trezi din lunga-i moarte Cât o Dunăre și-o mare Și-ar uni din maluri sparte Sfânta Românie Mare. Referință Bibliografică: De-ar ști Eminescu, Domnul / Romeo
DE-AR ŞTI EMINESCU, DOMNUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_ar_sti_eminescu_domnul_romeo_tarhon_1358189219.html [Corola-blog/BlogPost/342344_a_343673]
-
războaie cum n-au mai fost demult. Sub talpă mea vibrează torid, al tau nucleu În trup îți simt prezenta, îl simt pe Dumnezeu Zvâcnind în tot ce este, ce-a fost și va mai fi Și știu că orice slova s-a scris, se va-împlini. Te-îmbrățișezi cu mine de jalea bietei lumi Și tremura toți munții din vale până-n culmi, Te-aud cum plângi adesea, cum hohotești de plâns, Că vremea omenirii că într-un ghem s-a
ASCULT CU AL MEU SUFLET, INIMA TA, PĂMÂNT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1469286421.html [Corola-blog/BlogPost/382541_a_383870]
-
în strânse relații cu intelectualii și oamenii aleși ai timpului său. Meșter al cuvântului, Înalt Prea Sfințitul de la Cluj tâlcuiește cu mare râvnă Scripturile vindecătoare de dureri și înălțătoare de nădejdi prin minunatele lui predici cu iz de busuioc, prin slova luminată a atâtor cărți religioase ce le împrăștie din belșug, ca și prin paginile literare ale revistei sale neîntrecute. Episcopul misionar s-a făcut tuturor toate, ca pe toți să-i mântuiască. Așa se explică dragostea caldă ce-l învăluie
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Omagiul_mitropolitului_nicolae_stefan_popa_1385623686.html [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
și în timpuri grele, neclintiți în încrederea că va străluci odată viitorul luminos al neamului românesc. Episcopul și Mitropolitul Nicolae Colan a îmbinat misiunea sa religioasă cu preocupările sociale ale timpului, reușind să dea hrana sufletească românilor din Transilvania, prin slova scrisă, prin pastorale, prin articole în presă, prin publicarea de cărți cu conținut istoric-bisericesc și, mai ales, prin revista „Viața Ilustrată” la care colaborau toate personalitățile române ale Transilvaniei ocupate vremelnic. A promovat un climat de bune raporturi cu celelalte
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Omagiul_mitropolitului_nicolae_stefan_popa_1385623686.html [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
ale membrilor Ligii: „Perlele Domnuluiˮ și „Tata (lirică)ˮ, antologii îngrijite de Puiu Răducan; „Blesteme părinteștiˮ și cartea dublă „Sunt un punct de lumină (versuri)ˮ + „O altă moarte a căprioarei (proză)ˮ, semnate de Ion I. Părăianu; antologia „Lumina slovei scriseˮ, vol. XII; Ion Iancu Vale, „Singur în turnˮ; „Întâlniri cu Cioranˮ, vol. IV (culegerea realizată de Marin Diaconu); Mircea Ștefan, „Prefix 101ˮ (ediție și prefață de Anca Sîrghie). Au urmat lansările de carte. Dr. Ioan Bozac s-a prezentat
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA A VENIT PRIMĂVARA! de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1425023709.html [Corola-blog/BlogPost/367855_a_369184]
-
puse, Dar nu credeam că sunt atâția proști. În țara mămăligii, prostia copleșește. Am fi bogații lumii, de-am vinde-o cuiva, Noi exportăm valoarea la cine o plătește, Iar proștii stau acasă, să-i poată manevra. Cu sânge scriem slova, istoria nu minte, Ce vremuri ne așteaptă, ce nori or să mai fie, Dar pân-atunci cu toții vom asculta cuminte, Cum guvernanții pun impozit pe prostie. Citește mai mult În vremuri nu de mult apuse,Când bălăceam în singura doctrină
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
puse,Dar nu credeam că sunt atâția proști.În țara mămăligii, prostia copleșește.Am fi bogații lumii, de-am vinde-o cuiva,Noi exportăm valoarea la cine o plătește,Iar proștii stau acasă, să-i poată manevra.Cu sânge scriem slova, istoria nu minte, Ce vremuri ne așteaptă, ce nori or să mai fie,Dar pân-atunci cu toții vom asculta cuminte,Cum guvernanții pun impozit pe prostie.... XX. CU MASCA JOS..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1670 din 28
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
chintesența vieții,Însă mulți ....se sinucid.... XXIII. MOLDOVA LUI ȘTEFAN, de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015. Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova, Din Carpați și pân’la Nistru, toți ce poartă-n suflet slova Să ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele-n van, Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
BOTEZ DE CUVINTE Autor: Doru Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului Valsul tăcerii-mi dansează-n cuvinte, Pe ritmul sonetei ce-mi mângâie cântul, Din somn rătăcește-albatrosul cuminte, Lăsând să se-audă prin slove doar vântul. Și aripa lunii mi-atinge seninul Cu albul luminii ce mi-ascute gândul. Sub arșița verii năluca se pierde... De-mi scutur surâsul prin mantia-mi verde. Când anotimpuri împart orhidee Pe lunca ce-mi poartă la pas
BOTEZ DE CUVINTE de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Botez_de_cuvinte_doru_ciutacu_1362411213.html [Corola-blog/BlogPost/345579_a_346908]
-
prin fereastră trece... Și-mi citește dragi povești. Lumina se frânse de durere Și lăcrimează cu scântei... Pe fruntea-naltă și senină, Șoptind lui Gheorghe Tomozei: - „Privrea blândă îți ridică, Fă curcubeu de prietenie Peste întinsul plai domnesc, Și-n slovă prinsă-n armonie Ne tălmăcește carta ta... În „Sonetul bibliotecii” sfinte; Prin versul nobil vei cânta Mărirea clipei împlinite. Iar „Recompensă” ai, de-asculți ... „Calul murg” oprit „la scară” Venit din umbra anilor trecuți - Un „Fragmentarium” astă seară. Cuprins de
“FRAGMENTARIUM” PRIETEN DRAG,DESCHIDEŢI SUFLETUL! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_fragmentarium_prieten_drag_deschideti_sufletul_.html [Corola-blog/BlogPost/361154_a_362483]
-
El este sublimul poet al îngerilor și Îngerul sublimilor poeți. DIVINULUI POET RADU GYR A scris cu sângele său pe cătușă, cu puritatea sufletului dalb de copil, iar în bruma de pe pereți, de pe ușă, și-a înfășurat sufletul-înger tiptil. A-ncrustat slove sublime în lanțuri și-a cântat Dorul Iubirilor pe strune ș-adunând țărâna sfântă de pe șanțuri, a închinat-o Neamului în rugăciune. Cu fiecare strop și picături de sânge a pus doinita Doină pe strunele de liră, în lăcașul inimii
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1426587570.html [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
cititorilor și îi surprinde într-un mod plăcut cu primul volum de versuri, frumos intitulat Orhideea albastră. Cartea Orhideea albastră este structurată în trei părți, inegale ca întindere, ce desemnează totodată și principalele teme abordate de autor: CONFESIUNEA UNUI CUPIDON, SLOVE ÎMPĂMÂNTENITE și NOI ȚĂRMURI - respectiv dragostea, patria și viața (caracter moralizator, cu bune și rele). Intrând mai adânc în conținutul cărții, poeziilor, viziunii și sensibilității artistice... vom putea vedea un poet cu un vers simplu, accesibil, dar cu un mesaj
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1492692168.html [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
sacru, mai bine spus. Creația (literar vorbind) presupune jertfă, jertfă de sine, jerfă de ceilalți. Patruzeci de zile de post, de rugăciune, de asceză, ”suire pe brânci”, ”frământare mii de săptămâni” în termeni arghezieni consacrați. Cuvintele potrivite” presupun nu numai ”slova de foc”, talentul-talantul cu care sunt înzestrați aleșii, harul, sclipirea de divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată, îndelung șlefuită și cizelată, precum un făurar sau un meșter artizan se apleacă asupra
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta by http://uzp.org.ro/rugaciune-in-versuri-ca-tamaia-inaintea-ta/ [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
asceză, ”suire pe brânci”, ”frământare mii de săptămâni” în termeni arghezieni consacrați. Cuvintele potrivite” presupun nu numai ”slova de foc”, talentul-talantul cu care sunt înzestrați aleșii, harul, sclipirea de divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată, îndelung șlefuită și cizelată, precum un făurar sau un meșter artizan se apleacă asupra obiectului muncii și ostenelilor sale. Homo artifex, Radu Botiș se dedică ardent Creației, într-o strânsă împletire cu vocația sa de teolog. Sălăjean
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta by http://uzp.org.ro/rugaciune-in-versuri-ca-tamaia-inaintea-ta/ [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
există Trei Dumnezei Atotputernici, ci un singur Dumnezeu atotputernic”. Structurată pe cinci capitole - „Despre Dumnezeu”, „Despre Preasfânta Treime”, „Dumnezeu-Tatăl”, Dumnezeu-Fiul, Domnul Cristos Mântuitorul lumii” și „Dumnezeu Duhul Sfânt” - “Preasfânta Treime. O singură iubire” lasă, chiar de la prima lectură, impresia de slovă vie și reprezintă o autentică și valoroasă carte de vizită pentru autor. Acesta are meritul de a explica în mod liniar caracteristicile celor trei Persoane divine - Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt - într-un demers bine documentat, ce
PREASFANTA TREIME. O SINGURA IUBIRE DE DORU LEVI ILIOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 by http://confluente.ro/_preasfanta_treime_o_singura_iubire_de_doru_levi_ilioi.html [Corola-blog/BlogPost/341574_a_342903]
-
scrierile pe care le-am publicat. Așa cum a fost anunțat, această sărbătoare are un program bogat, variat, interesant, un program de zile mari, din care amintesc doar câteva: cuvântările unor personalități de seamă ale culturii noastre, lansarea reviste literare, „Memoria slovelor" și a mai multor cărți prezentate de autorii lor. Un moment de seamă îl constituie lansarea antologiei „Limba noastră cea Română", apărută sub îngrijirea doamnei Ligya Diaconescu, director general al revistei internaționale româno-canado-americană „STARPRESS” și premierea câștigătorilor concursului internațional de
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1439637111.html [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
Un moment de seamă îl constituie lansarea antologiei „Limba noastră cea Română", apărută sub îngrijirea doamnei Ligya Diaconescu, director general al revistei internaționale româno-canado-americană „STARPRESS” și premierea câștigătorilor concursului internațional de proză scurtă și poezie organizat de redacția revistei „Memoria slovelor" sub conducerea scriitorului Ion Nalbitoru. Nu putem vorbi de această aleasă sărbătoare fără să amintim de inițiatorul și aprigul luptător pentru a da ființă acestei sărbători, în anul 2013, scriitorul Corneliu Leu. Numele său va rămâne legat de această minunată
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1439637111.html [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]