747 matches
-
interviuri realizate cu actori locali (manageri de fermă, angajați la diverse ferme, țărani care au arendat pământul fermelor) din trei sate ale județului Ialomița: Smirna, Iazu (la 4 km depărtare de satul Smirna) și Grivița (la 5 km depărtare de Smirna). Satele Smirna și Grivița aparțin aceleiași unități administrative, comuna Grivița. Toate trei sunt strâns legate prin relații economice și sociale. În zona menționată am studiat următoarele unități agricole: - o fermă mare (2 700 ha) cu statut de asociație agricolă („Ceres
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cu actori locali (manageri de fermă, angajați la diverse ferme, țărani care au arendat pământul fermelor) din trei sate ale județului Ialomița: Smirna, Iazu (la 4 km depărtare de satul Smirna) și Grivița (la 5 km depărtare de Smirna). Satele Smirna și Grivița aparțin aceleiași unități administrative, comuna Grivița. Toate trei sunt strâns legate prin relații economice și sociale. În zona menționată am studiat următoarele unități agricole: - o fermă mare (2 700 ha) cu statut de asociație agricolă („Ceres”) din satul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și Grivița aparțin aceleiași unități administrative, comuna Grivița. Toate trei sunt strâns legate prin relații economice și sociale. În zona menționată am studiat următoarele unități agricole: - o fermă mare (2 700 ha) cu statut de asociație agricolă („Ceres”) din satul Smirna; - patru ferme agricole comerciale de dimensiuni mici și medii (între 110 și 1 200 ha): Adiflora și Promar din satul Smirna, Silcomar din satul Iazu și Favorit din satul Grivița. De ce „management”? Deși termenul „management” este unul economic am optat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
am studiat următoarele unități agricole: - o fermă mare (2 700 ha) cu statut de asociație agricolă („Ceres”) din satul Smirna; - patru ferme agricole comerciale de dimensiuni mici și medii (între 110 și 1 200 ha): Adiflora și Promar din satul Smirna, Silcomar din satul Iazu și Favorit din satul Grivița. De ce „management”? Deși termenul „management” este unul economic am optat pentru utilizarea lui pentru că sugerează modele de organizare și adaptare flexibile în contextul unei piețe libere. Managementul nu presupune un set
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
producem dar nu avem unde să ne vindem produsele. Trebuie să te rogi de clienți ca să cumpere pentru că ei impun prețul. Eu mă rog de ei să semneze un contract, nu ei de mine” (director fermă agricolă de dimensiune redusă, Smirna). În mod similar, Nigel Swain (2000) a observat că tranziția de la economia socialistă la cea postsocialistă a însemnat o „schimbare radicală a piețelor... Pentru toți actorii agricoli, venirea unui sistem economic care nu cumpără automat tot ceea ce se produce a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
o producție medie de aproximativ 5000 kg la hectar), o cantitate mai mică decât cele oferite de fermele comerciale (700 kg la ferma comercială Favorit din satul Iazu și sau 800 kg la ferma comercială Promar și Adiflora din satul Smirna). Țăranii își pot primi arenda numai în produse și trebuie să se descurce singuri să-și vândă grâul, atâta vreme cât managerul nu acceptă să vândă pentru ei. Regimul de arendă rigid, exploatator în viziunea țăranilor, pe care îl descriu aici, nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
asumate de toți membrii. Singurul risc pe care asociația și-l asumă este retragerea țăranilor din asociație odată cu terenurile lor și cotele corespunzătoare din patrimoniu, a cărui diviziune este în realitate o operație foarte dificilă. În mod surprinzător, țăranii din Smirna continuă să fie membri la Ceres, doar foarte puțini dintre ei reușind să plece. Se ridică totuși întrebarea: de ce țăranii continuă să rămână în asociație? Factorii care contribuie la această stare de fapt ar putea fi rezumați după cum urmează: - printre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dorea să părăsească asociația și să arendeze terenul unui particular, dar asociația a amenințat-o că îi va restitui un pământ de calitate slabă și astfel a determinat-o să nu plece”. Așadar, va fi foarte dificil pentru țăranii din Smirna să-și arendeze pământul altor ferme. Ca rezultat, țăranul devine dependent de acest tip de fermă, dependență sugestiv descrisă de Sabates-Wheeler (2001) ca un proces gradual de „imobilizare” (process of lock-in, p. 29). Termenul lock-in exprimă „inabilitatea sau o abilitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
profesionale, funcționari ai băncilor și chiar companii internaționale în domeniu. Un caz similar de relații de afaceri după 1990 este cel al unui manager al unei ferme de mărime medie înființată în Iazu, un sat localizat la 5 km de Smirna. Acesta a început, de asemenea, ca inginer la CAP și a fost director la aceeași Direcție Agricolă Ialomița între 1992 și 1996. Până în 2005 a fost directorul Oficiului de Consultanță Agricolă. Carierele ocupaționale ale celor doi manageri au fost aproximativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Managerii fermelor de dimensiuni mai mici nu au deținut poziții cheie în socialism. Managerul fermei Favorit din satul Grivița a avut funcția de mecanic la fosta Stație de Mecanizări Agricole din Grivița. Celelalte două ferme de dimensiuni reduse (localizate în Smirna) sunt conduse de tineri puțin experimentați, cu un capital relațional redus. Aceștia și-au înființat asociațiile în ultimii ani și au fost ajutați material și relațional de părinții implicați în domeniu. Principala diferență dintre fermele mici/medii și cele mari
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
relații cu fermele mari. Spre exemplu, Favorit asigură asociației Ceres utilaje în schimbul cerealelor. În acest mod Favorit poate obține de la Ceres îngrășăminte cu împrumut pentru perioade scurte de timp. În mod similar Adiflora și Promar, cele doua ferme mici din Smirna se ajută reciproc și încearcă să-și consolideze pozițiile față de Ceres prin alianțe care facilitează distribuirea comună a produselor, spații comune de depozitare etc. Ele schimbă adesea informații, cunoștințe și utilaje. Aceeași tendință de a schimba utilajele în scopul susținerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
În doi Dumnezei. S-ar putea ca această impresie să fi fost Întărită de utilizarea de către Filon a expresiei „Dumnezeu” sau „Al doilea Dumnezeu” pentru Cristos-Logosul, cum se Întîlnește la Origen. Cel dintîi modalist a fost un anume Noetus din Smirna 41. Discipolul acestuia, Epigonus, s-a dus la Roma și l-a descoperit pe un anume Cleomenes, care i-a Îmbrățișat ideile. Este spre cinstea geniului lui Origen că a Încercat să rezolve cît mai multe probleme de cristologie. El
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
-mi astup urechile...? Gh. P. doi: Nu... Gh. P. unu: Adică să ascult... și să înțeleg... Asta vrei de la mine?! Gh. P. doi: Da..., atît cît se poate... cît poți... Gh. P. unu: Iubitule, păi ce vrei tu, miroase a smirnă și tămîie, a strană..., a spovedanie... Gh. P. doi: Poate că da... Gh. P. unu: Păi, atunci, dacă-i vorba de spovedanie, s-o facem cum trebuie... Deci, tu ești păcătosul, da? Bun... Vino, stai colea, cuminte, ascultător și... răspunzător
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
O mână sapă, alta se închină/ și domnul picură din mâna lui/ Ulei în graiul lămpii pe colină." Trimiteri se pot face la Lucian Blaga dacă am cita poemul "Imnul organului": "Satul se coace-n cuibul lui ceresc/ Miroase-a smirnă și a omenie/ Miroase-a-înviere și-a curat/ Miroase-a om scăpat în veșnicie." În volumul citat, satul se apropie însă mai mult de Goga și de Coșbuc decât de Blaga. Misterul blagian este îndepărtat, peste oameni plutește o lumină domoală
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
i s-a luat cu trestia spre a fi clă dită într-un zid. Mortul peste care pășește mîța se face strigoi. Se face strigoi mortul sub care a trecut mîța sau vreun cîne. Pune în gura și nasul mortului smirnă și tămîie, ca să nu se facă strigoi. Să nu dai cucoș peste groapă, că se preface mortul în strigoi. Să nu lași mortul singur la priveghi, că se face strigoi. Dacă ai găsit pe vreun mort dezgropat, lasă-l așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Împărat veșnic. Astă seară raiul dănțuiște İhanil bine-l vestește. İhanil dacă văzură, CÎte trei după stea călătoriră. De la stea că se-nvățară Lui Hristos cu scumpe daruri se-nchinară. Scumpe daruri ce aduseră Dinaintea lui Hristos le puseră Aur, smirnă și tămîie. Și celor mai mari boieri cu bucurie Și nașterea lui Hristos Să vă fie dumneavoastră de-un folos Și sfîntul botez ce vine Să vă fie dumneavoastră de mult bine Și de-acum pînă-n vecie Amin Doamne, Slavă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
noastre intelectuale (Al. Piru). "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" l-a așezat pe G. Călinescu între marile valori ale culturii române, creatorul unei excepționale opere de sinteză. El gustă "mierea" cronicii lui Ureche, simte în nări "fumul de smirnă" din poezia lui Arghezi, vede cum lirica lui Blaga se " eterizează" (Ov.S. Crohmălniceanu), imaginând istoria literară "o știință cu legi inefabile și o sinteză epică ce recurge mereu, în mod direct, la izvoare". Opera sa a fost considerată singura istorie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
De lumină pe cer și poate acolo-i muzica.// Va merge-ntr-un loc fericit de sirene/ De va fi o lume ideală la capăt/ Funebrele bocete vor da strălucire/ Celui prea tânăr alungat pe mări" (Izvoare); "Arde-n altare smirna ideilor/ Nimeni nu doarme când noaptea/ Trece emirul pe podul de aur" (Canoe); Repaosul luminii, umbră a sânilor/ Când și zeii din trandafiri s-ar întinde/ Cu gura spre trompetele de aur ale norilor,/ Copilul cu ochii la soare nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de sacralitate pură. O Parabolă din Fiul lui Eros și alte poezii dezvăluie același sens de profunzime al texturii erotice marca Horia Zilieru: "Un mare amant un fluture boem/ eu l-am adus la dreaptă judecată/ să-l răstignești și smirna lui curată/ din craniul cât clopotnița s-o bem.// Nu râde nu de zdrențele de foc./ Prin sângele de aur mai scânteie/ în oboseală sânii de femeie/ și venele albastre nenoroc.// În el m-am ospătat și am dormit/ pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
face un cuib din plante aromatice și tămâie; dă foc apoi cuibului, se întinde, arzând odată cu cuibul, iar din cenușa sa se formează o altă pasăre. Noua pasăre o îngroapă pe cea precedentă, punându-i rămășițele într-un înveliș de smirnă și tămâie in formă de ou și ducându-le la sanctuarul din Heliopolis". Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83rea Phoenix/accesat iunie 2011.. 173 Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane, p. 506. 174 Ibidem, p. 506. 175 Ana
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și obiecte bisericești, după cum se poate constata din alăturatul tablou”. Într-adevăr, pe reversul acestui document am găsit un „tablou” cu numele a 25 de comercianți evrei care vindeau, printre altele, și materiale sau obiecte bisericești de rit creștin ca: smirnă, tămâie, candele, pânze pentru morți ori garnituri pentru coșciuge. Acești negustori fuseseră localizați pe două străzi importante ale Hușului de atunci și anume Ghica Vodă și Lascăr Catargiu, numai unul (Șloim Herșcovici) având prăvălia pe strada Ștefan cel Mare. Alte
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sună cornul în departe...” (Erezie) - glăsuiește, ades, poetul... Dacă uneori, „trist mă țin prin salvele luminii / flux/reflux sorbindu-mă strein...” (Lauda crinilor), „inocentul trup / serafic trece-n umbră prin cetate...” (Altfel de toamnă), și atunci... „raza din condei și smirna aprinde / cearcănul lunii” (Iarbă), iar „rana suferindă / ninge o colindă...” (O rătăcire de argint) și reflectând puțin, am zice, că o frântură din ecoul litaniei lui Ovidiu se potrivește și maestrului eoria Zilieru: „pe versuri mă reazim, / eu, // autorul, rămân
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
1941, și a plecat dintre noi, după o grea suferință, la 16 septembrie 2000, primind de la izvor să bea “paharul roditor în cruce...” (Imnul Testament) în prag de sfinte sărbători, și Luceafărul pare-a se-ntrista. „7ămâia sângeră-n altar / Smirna n cădelniți sângerează / Preotul sângeră-ntre sfinți / Sângerul sfânt ne luminează” (Sângeră candela). și tot pământul transilvan, „țărânile, țărânile” străbune „sângeră-n țâțâni / De dor și de singurătate...” întru amintirea lui “Ioan lumină din pustie”, cel care-a fost “lumină
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
că pruncii erau botezați chiar din secolul I. Alte argumente cât se poate de clare se pot deduce din alte două mărturii la persoana întâi, legate de îndelungate vieți creștine la sfârșitul secolului al II-lea - mărturisirea Sfântului Policarp, episcopul Smirnei: „86 de ani L-am slujit (pe Hristos)” Și cea a lui Policrat: „Am trăit întru Domnul 65 de ani”<footnote J. Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries ..., p. 59-63; Kurt Aland, op. cit., p. 71-73; Joachim Jeremias, The
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Jeremias să conchidă că Policrat<footnote A fost episcop al Efesului, printre ucenicii săi se pare că s-a numărat și Sfântul Irineu de Lyon. footnote> „a fost botezat pe când era copil, în jurul lui 125 e. n.”. Martiriul Sfântului Policarp al Smirnei este datat în anul 156, ceea ce înseamnă că Sfântul Policarp a beneficiat de un botez al nou-născutului, încă din secolul I<footnote Întrucât această mărturisire privind neîndoielnic timpul de când s-a botezat o făcea în anul 156, rezultă că a
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]