56,932 matches
-
învăț să coexist cu dungile trasate de rațele ce taie apa lin dungi care se șterg în timp ce altele apar din alte părți iar inelul celor 10.000 de extratereștri ai inimii mele abia se străvede în vreo pală întâmplătoare de soare poate că văd toate astea ca urmare a vieții tot mai puține care mi-a mai rămas anii ce-mi mai revin se-nghesuie cu toții să apară pe lac în diferite feluri : umbre reflexe zvonuri mirozne purtate de vânt credință
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
În lacul Bled inima mea ar vrea să moară cândva cu toți cei 10.000 de extratereștri ai ei să moară pentru o nouă transhumanță a stelelor căzătoare ca o urmă de gumă pe perete în ziua cu firimituri de soare a universului clorofilian mască de lemn și umbră de cimbru și sălcioară în poiana mierlelor sub ulmul zigzagat fulger țâșnind din pământ scrisoare aterizând împăturită-n patru nori și-n valuri de ceață pe fața lacului Bled 6 Apele lacului
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
adâncul lui se ascund toate străzile și toate răspântiile posibile toate umbrele pe care locuitorii le vor arunca în amiezile vremilor viitoare suspendat adevăr eolian în care ființa mea se va regăsi tangaj al lacului Bled în sparte răsărituri de soare 7 Azi mâine totdeauna luciul penelor de rață glisează într-aiurea pe ape senzația iminentă a unui intrus care privește toate acestea de la o fereastră cineva care seamănă cu mine și a murit demult într-un cutremur dar limbile orologiului
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
de ultimă oră. O duceam în mână (aveam și un gemantan mai mare, dar îl dădusem la cala avionului). Ocolind polițiștii nemți, am ajuns lângă scara avionului. Am văzut niște bărbați în costume negre și gri, români. Purtau ochelari de soare, sub cerul ploios. Erau vreo șase, șapte, poate erau delegați la un congres al securităților din țările comuniste! Mă temeam să nu-mi ceară să deschid valiza. M-am grăbit spre scara avionului. Nu te-mpinge, îmi spune unul din
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
în grup lângă scara avionului, și nu-i lasă să urce. încleștez dinții de îngrijorare - valiza, valiza! Grăbesc pasul iar, depășesc alt sec, dar mi se pune-n cale iar ăla care m-a oprit întâi. își scoate ochelarii de soare și-mi spune: - Ce tot te-mpingi așa, mă? Ce, ești țigan? Mă holbez la el. Are părul negru și creț, cărunt pe tâmple, și o figură foarte măslinie, grasă și sigură de sine - și străvechi hindusă. Lasă lumea să
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
am făcut o prostie. Da, știu. Dar poate n-are importanță. Da, probabil că n-are importanță... Mă uit la un băiat de treisprezece ani, îmbrăcat într-o cămașă pepit cu mâneci scurte, și pantaloni de doc, scurți, descolorați de soare, și sandale fără șosete. Are genunchii juliți. îi simt genunchii juliți, undeva în ființa mea. E bronzat ici și colo, cum sunt bronzați băieții, vara, când joacă fotbal pe stradă. Buzunarele pantalonilor îi sunt bucșite cu obiecte băiețești, din care
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
dacă continui să fiu al dracului și arțăgos, mă scapi Doamne, întreg din furtuna asta? Te scap, zice Dumnezeu. Jocul de-a tocmeala cu Dumnezeu l-am inventat cu fratele meu, când eram copii. Hindusul și-a scos ochelarii de soare, și i-a pus în buzunarul de la piept al hainei: Vino cu mine. Dorește să vorbească cu dumneata. Du-te înapoi și întoarce-te iar, și dacă-mi vorbești cu vă rog, și cu dumneavoastră, poate vin. Nu mai fi
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
curcubeie, Chiar stăm sub ele, ne topim de dor, Vrem suflete să fim culorilor Ce altfel se desfac și se descleie, Lin prelingîndu-se cu îngerii pe noi, Spre-a ne-mbiba cu frăgezimi și franjuri De-azur căzut c-un soare-n raze moi Peste mari nuferi, producînd deranjuri Brotacilor obsceni și delicați, Îmbrobonați în oakuri de chemare A tot ce are iz și fluturare De limbi de vechi balauri înfocați În truda de-a-i iubi pîn'la durere În nemilos
Ne mai uităm uimiți la curcubeie... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7426_a_8751]
-
pomeții obrajilor ei încercând să ajung la imaginea mea sau a oricărui altuia pentru a-i da sau a-i cere certificate de bună purtare Trebuie să ne purtăm bine pe drumul spre ultimele sclipiri cele de dincolo de lună, de sori unde se sparg cuvintele ca nucile grele ce cad din copaci de greutatea zumzetului interior Dar cine să stea în spatele acelor minuni prezumate cine altcineva decât propria, ideala-ți proiecție ființă de abur și fum a pierderii de sine a
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
și moale nu ne rămâne decât să ne căutăm părțile îngerești ale trupului o aripă moale ici, una frântă colo, alta uscată un sex carbonizat în palmele unui fals mântuitor precum cei preziși în apocalipse, o stea ce incinerează privirea, soarele rotund de la sfârșitul lumii anunțând începutul spectacolului 15 dec. 2008 Cauza cauzelor Sunt cauza cauzelor și regalul regalelor și sâmburele nimicului și calea pierzaniei Pentru mine însumi sunt nemuritor pentru câinele vecinului - un biet infractor pentru îngerul ce trece în
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
o rachetă de semnalizare, ceva. Grădina Botanică se trezise de dimineață în strigăte și croncăneli de păsări. Florile mișcau și ele, cine zice că plantele nu se mișcă nu are habar de natură. Se răsuceau încet, anticipînd unde va fi soarele atunci cînd ele își vor fi terminat rotația, petalelele se depărtau de miezul cu polen, frunzele se ridicau și se potriveau pe direcția cuvenită unei fotosinteze de gală, copacii își bățoșeau crengile. Dacă ai fi putut filma și ai fi
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
legendă pentru mutanții născuți în deșertul radioactiv. Cât de adânc poate intra acul în venă înainte ca țipătul să sfâșie plasa de fier a zorilor? Am sufletul împovărat și gândurile sleite știind că nimic nu se va schimba înainte ca soarele să se prăbușească în golul lăsat de absența ta. Va fi cu siguranță târziu - nu mă vei mai privi cu dispreț ca pe un gândac în care ai vrea să arunci cu un măr, iar eu voi încerca să nu
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
întemnițată pe viață între gratii ce se îndesesc în progresie geometrică: lanțuri de celule înmulțite halucinant; cândva, vedeam printre ele câmpiile verzi și albastrul cerului, i le arătam poetului, întindeam mâna și le-atingeam, urmăream printre zăbrele creșterea și descreșterea soarelui, acum, numai descreșterea. Zăbrelele vibrează, sunt o până asurzitoare, prin care mâinile nu mai trec, și nici privirea, și nici țipătul meu; pânza zăbrelelor mi s-a strâns pe trup, mi-a intrat în carne, fără să-mi dau seama
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
cu uimire cămașa, acum decolorată și subțire ca o frunză. O clipă nu se mai auziră nici glasurile obișnuite, nu mai trecură nici mașini. Din fereastra lui Leonard și până-n cerdacul bisericii se-ntindea, linsă, strada de plumb. Și pe când soarele înflorea din nou, degetele, până atunci înțepenite, se desfăcură unul câte unul. În adâncitura palmei sale, Leonard văzu cu uimire praful presat, ca un cocoloș de staniol. Câteva zile posturile de televiziune vorbiră despre acea amiază de aprilie, în care
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
Actorii ce,-n coturni, își strîng, Spre-a se umfla mai amplu-n piept, Piciorul drept, piciorul stîng. Glossî (I) "Sub poveri speculative Stă la dreapta Gabriel..." (Andrei Pleșu, Abschiedsduett) Un raport de o octavă E-ntre Lună și-ntre Soare; Cela de-i poți spune "Avvă", A zăcut în închisoare. Are dreptu-a-i sta la dreapta Celui cărui' i-e adept Doar alumnul ce, pe treapta Primă,-și pune pasul drept. Amîndoi au stat de veghe Noaptea-ntreagă, puri și duri
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
pe Holzwege, Au pornit-o prin păduri; Dacă n-ŕjungi în vre-o Lichtung, Lumea-i plată ca o tavă: E-ntre Wahrheit și-ntre Dichtung Un raport de o octavă. Șapte sunete-s, pe scala Astromuzicii,-ntre Lună Și-ntre Soare, - spune școala Lui Pythagora, ce sună Cînd auzul tău raportul Ăsta știe să-l măsoare... Dacă nu, pierdut e-acordul Între Lună și-ntre Soare. Graiu,-atunci, se schimbă-n muget, Mugetul devine ciurdă; La ce-a mai rămas din
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
Un raport de o octavă. Șapte sunete-s, pe scala Astromuzicii,-ntre Lună Și-ntre Soare, - spune școala Lui Pythagora, ce sună Cînd auzul tău raportul Ăsta știe să-l măsoare... Dacă nu, pierdut e-acordul Între Lună și-ntre Soare. Graiu,-atunci, se schimbă-n muget, Mugetul devine ciurdă; La ce-a mai rămas din cuget Ni-i urechea tot mai surdă. Unde să găsești glagorie Într-o lume fără glavă, Și să-i dai un dram de glorie Celui
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
Doar alumnul ce, pe treapta Primă,-și pune pasul drept, Doar alumnul ce (pe treapta Celui cărui' i-e adept) Are dreptu-a-i sta la dreapta... A zăcut în închisoare Cela de-i poți spune "Avvă"; E-ntre Lună și-ntre Soare Un raport de o octavă. *La ce fac eu, aici, aluzie, - cititorul e rugat să afle singur (din, citat, Jurnalul de Idei). Glossî (II) Piciorul stîng, piciorul drept Ritmează suitorii iambi; E scara un scalar concept, Greu urcă pașii unijambi
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
tu nu ai avut altă grijă decât scrisul și manipularea mușchilor faciali ai cititorului tău ai făcut abstracție de liberul arbitru al fiecăruia și ne-ai făcut o lume de triști de sinucigași de apartamente ferecate la etajul 10 aproape de soare deschide-ți inima abia acum suntem sinceri cu tine abia acum disperarea ta ne atinge ca mierea ne linge cuminte pe frunte indiferența ta e o bătaie din aripi după ce tai capul găinii și ea zboară lăsând urme de sânge
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
noi pe noi și alții întreg cartierul nostru fiindcă noi n-am muncit făcut nimic pentru ca locul pe care ne-am născut să ne țină ca un plămân să ne ridice să ne coboare să ne lase cu ochii în soare abia acum după ce morțile noastre nu mai sunt noi și nu mai dau de gândit tac bărbații și îl vedem pe Dumnezeu în genunchi pe o undă radio aproape acum tac bărbații când liniștea a început n Scenia 18 la
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
tatei înrourați cu lacrimi în cuvintele Psaltirii, în vâsla ucenicilor, în mătăniile sihastrului, în casa melcului, în inima Maicii Tale pururea rugătoare, Doamne, Tu care Te îmbraci în lumină, în șoapta candelei, în pleata crinului și a îngerului, în raza soarelui din geana pruncului, în raza lunii din cuibul privighetorii, în bucuria înluminată a Mironosițelor în tainicul surâs al Maicii Tale împrumutându-ne lumină Doamne, Tu care Te îmbraci în iubire întoarce-ne și pe noi întru bucuria Raiului.
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
vine de la sine. Semn de carte Cuvinte găurite cum steagul Revoluției prin care rînd pe rînd ni se perindă capetele prozaice. Final Nici un gînd oricît de bicisnic nu te mai ia în seamă inumanul cer rotindu-se cum o sfîrlează Soarele gîfîind amenințător cum un tren ce se-apropie de gară. Montană Te voi găsi firește pe cărarea ce duce spre ascunsa avere montană cu brațul înălțat de valul văzduhului cald cum o pasăre căutînd mîngîierea în clipa aceasta țintuită pe-
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
un tren ce se-apropie de gară. Montană Te voi găsi firește pe cărarea ce duce spre ascunsa avere montană cu brațul înălțat de valul văzduhului cald cum o pasăre căutînd mîngîierea în clipa aceasta țintuită pe-o culme în timp ce Soarele-și face încă de lucru trage argila udă a șesurilor ca pe-un năvod plin de pești o dăruie altui pisc capricios ce nu-l recunoaște. Visuri Visuri visuri înfundate aidoma țevilor de la canalizare cum să cîntărești nimicul care-i
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
drumul care-aduce ne trezim într-un berlin la pământ sub degetele noastre-amestecate în afacerile micilor fusuri dă colțul ierbii (ea e iarba și descoperă cel de-al cincilea anotimp) pe masă nu lăsăm decât bănuțul cu pajura căzută în cenușă - soarele pentru lumea nouă suntem balanța oarbă pe care se desăvârșesc diminețile în noapte și alte câteva rozătoare ce-așteaptă încă fericite să devină fluturi noi și fillip (II) la fiecare pas în afara cercului de foc un viscol de tălpi ca
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
e pajiștea mea de sute de ori pe zi o străbat în gând dezlegată de sforile imaginii tale nescufundate încă în umbra proaspătă ce s-a ivit alături parcă din vechi ezitări și rugăciuni potrivite - neapărat într-o zi cu soare... marioneta rămâne un pumn de câlți morții nu sunt decât niște păpuși: sufletul și voința lor în noi se luptă cu cearcănele cât ștreangul nu privi înapoi înspre mine aripile ți le-ai răsădit în umerii ei aproape transparenți sub
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]