18,131 matches
-
orientalii cugetă... „La drept vorbind - spune el - Nae Ionescu e un crack de hârtie, (crack însemnând pe englezește cal de curse câștigător)... Mercedes cu compresor, vilă la Băneasa, haine la Londra... Panighian mai spune că pe Nae Ionescu îl paște soarta lui Titulescu, otrăvit. Iar acest Panighian a avut dreptate... Nae Ionescu prăpădindu-se în niște condiții mai mult decât suspecte... Domnul Weber, reprezentant oficial al Reichului la București, cu reședința tot la Athenee Palace, declara în gura mare că Nae
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
și cel „specialist“, va încerca - demers inevitabil eșuat - să compună, să recompună, povestea/poveștile Antoniei, un soi de personaj, un erou vag sugerat, autocoroziv și „teoretic“, în măsura în care, sub măștile transparente pe care le împrumută, vorbește despre un singur lucru. Despre soarta romanului și a ficțiunii în genere. Cititorul află de la început cine e Antonia: un robot cu înfățișare feminină, un robot care citește și care își fixează tipul potrivit de lectură prin apăsarea unui buton. Seacă, agasantă imagine, pe care cititorul
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
cît de mic imbold de a face lumină în afacerile puternicilor din parohia lor. Dar cînd, cum se știe, adeseori nici acest imbold nu există, cum poate fi justificată atitudinea Centrului care nu spune, limpede, că își ia mîna de pe soarta autosuspendaților săi locali? În sfîrșit, în privința spuselor premierului că se lucrează la o lege care să-i taxeze cu 90% pe cei care nu-și pot justifica proveniența averii, chiar dacă această lege va apărea în regim de urgență, cum se
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
Ion Simuț Soarta unei reviste, după ce a animat prezentul, fie că a reușit să se impună, fie că nu, este să intre în fondul documentar pasiv al unei biblioteci. Colecțiile publicațiilor sunt rar de tot deranjate de curiozitatea unor cercetători, interesați să reconstituie
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
mese pe zi la orele cuvenite. Alfonso, în contraofensivă, a protestat pentru samavolnicia lor de a se amesteca în viața mea particulară, și a îngropat subiectul punînd pe tapet o problemă despre urgența de a se lua măsuri radicale pentru soarta „Crónicii”. Cred că în fond se simțeau vinovați de harababura vieții mele, dar erau prea delicați ca să nu-mi întîmpine hotărîrea cu un suspin de ușurare. Tocmai pe dos decît era de așteptat, sănătatea și moralul meu s-au îndreptat
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
calofilie a transcrierii neprihănitelor făpturi: “îngeri străduiți uitării/ prin văzduhul umbriei/ văzuți pînă-n oasele lor muzicale// ei răsună cîntarea vestirilor:/ îngeri de leagăn îngeri de farmece/ îngeri de înalte prohoduri/ nu-și curmă nici o veșnicie lucrarea/ în bătaia netimpului vuietul sorții/ le zmulge trei pene de aripi sonore// îngerii-și urmează cîntarea/ trei pene se fac nouri subțiri// trei nouri izbesc/ cu umbre ușoare/ fruntea-mi ce se evaporă/ laolaltă cu tainele” (Perugia). Dar acești mesageri ai cerului au o notă
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
și prin ciocniri neiertătoare-n clipa crudă (...) nu cruț cuvintele și nici tăcerea ce le țese/ iar ele mă izbesc în patimi - nu mă iartă/ și-așa călătorim pe căi pe jumătate înțelese/ în vîntul ce ne bate prin aceeași soartă” (Călătorii prin cuvinte). În alternanță (în concurență!) cu momentele de iluminare prin depășirea constrîngerii telurice, se înscriu cele ale unei damnări ce pare a rezulta chiar dintr-o accepție demonică a transcendenței. Izbăvirea și damnarea se împletesc într-un chip
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
ateist având pasiunea cunoașterii, a tipăriturilor, a literei imprimate pe hârtie, își trăia cele din urmă zile cu acel surogat de gazetă pe care din când o ridica la ochi parcă nevenindu-i să creadă că se numea publicație. Ca și cum soarta însăși s-ar fi răzbunat pe participarea lui MRP, - de neînțeles pentru un intelectual ca el, - la redactarea putrefacției poeziei, pamfletul odios antiarghezian, apărut sub semnătura dinastiei A. Toma, tot în organul „Scânteii“ la care acum se uita ca la
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
dezvăluirilor în spațiul public citadin și în cel al saloanelor, tipologia relațiilor erotice - matrimoniale, în cupluri amoroase sau l^amour à trois, o teorie a elitelor exemplificată prin dandysm, al cărui unic reprezentant în Germania ar fi fost Ernst Jünger, soarta elitelor în mass-media, și o teorie a seducției bazată pe principiul plăcerii (mai cu seamă intelectuale, dar avînd certe valențe erotice) întregesc oferta de teme și prilejuri de cunoaștere și reflecție oferite de acest volum a cărui lectură respectă un
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Creția. Nu e vorba de un act de reconstituire, de restaurare, ci mai curînd de unul de constituire și de construire. Starea frînturilor de poezie eminesciană rămase în manuscrise seamănă mai degrabă cu cea a catedralelor medievale neterminate, decît cu soarta monumentelor ruinate. E poate ușor de intuit felul în care ar fi arătat, imposibil însă de știut. Mihai Eminescu, Poeme necunoscute reconstituite de Petru Creția, alese de Mircea Cărtărescu și rostite de Adrian Pintea, CD-Carte, Ed. Casa Radio, București, 2003
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
muritorii de rând - dar cât de promițător! Cu siguranța cu care chelnerul surd confirmă că ți-a înțeles comanda, viteazul prim bărbat ce-i înfruntă pe inchizitorii ce ne-au luat la ochi, îi asigură că, așa zădărâți cum sunt, soarta peștilor celor mari este pecetluită, țepoaie sunt ascuțite să-i străpungă, cuțite să-i spintece, se importă în cantități impresionante, cu grele sacrificii valutare, cele mai moderne unelte de dibuit, cu sonare, undițe de carbon, cu cârlige de titan și
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
d-sale! Să vină supărarea d-lui Mincu din polemica d-lui Moraru cu criticii generațiilor mai vechi? Așa ne-am zis, dar, citind cu atenție, am descoperit că (lucru nu tocmai neașteptat) d-lui Mincu puțin îi pasă de soarta criticilor din aceste generații, de care aparține și d-sa, și care, de altfel, nu sînt nominalizați de dl Moraru. Dl Mincu a sărit ca ars din alt motiv și anume fiindcă dl Moraru n-a făcut diferența necesară între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
social-democrația, mai ales în materie de consecințe în viața privată a politicienilor noștri. În numai trei ani, numărul de proprietăți ale acestora a crescut mai tare decît acela al economatelor. Un scurt popas în Predeal, pe strada Muncii (mă rog, soarta e ironică și în acest caz) ne scoate în față un adevărat «transatlantic» în care, potrivit unui document aflat pînă și la îndemîna copiilor, stau cîțiva dintre mai marii PSD-ului. Acolo sunt locatari și Ristea Priboi și Dana Barb
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
avută azi cu doctorul, mi-a dispărut părerea prostească și nedreaptă ce mi-o făcusem la adresa valahilor, părere generală în toată armata și pe care mi-am însușit-o de la nătărăii cu care am avut de-a face până acum. Soarta acestui popor este duioasă și tristă...” Nici un comentariu.
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
mreji, făr^ să alergi, Și te-ai învrăjbit puternic Cu moravuri și cu legi; Dar un gînd înalt valoare A dat faptei în sfîrșit, Tu te-ai vrut plin de grandoare, Însă nu ai izbutit. Dar izbîndă-i? - Grea-ntrebare, De la soartă nu-i răspuns, Cînd, fatal, de întristare Tot poporul e pătruns. Faceți nou să fie cîntul, Nu mai stați cu capu-n jos: Că-l va naște iar pămîntul, Cum l-a tot născut vîrtos. Linkeu Nu-s eu pus
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
simtă sigură pe ea însăși și la a se întreba: „E cu putință să nu fiu decît o fandosită care se dă mare?“ Gata, dragă... o imploră Barbara, retezînd interminabila sporovăială a secretarei. Spune-mi mai curînd ce ne rezervă soarta pentru astăzi... Știa, din păcate! Iar tonul ei fatalist nu viza decît să-i pregătească firescul reacției. Nimic, răspunse Miss Andrews un pic încurcată, în afară de proba la croitor și de ora la coafor, la șase și jumătate. În sfîrșit, suspină
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
și actualei mele soții, Inge, și cu toate că din timp construisem tot felul de acoperiri și ficțiuni care la o adică ar fi putut să demonstreze că ea nu a știut că, de fapt, eu sunt un om căutat de Securitate, soarta ei era marea grijă a eventualei prinderi a mea”. Atâta spus despre peripețiile interioare ale lui Valeriu Anania și ale mele, interferențe din domeniul invizibil dar declanșate de aceeași stricare a vremurilor și pornind dintr-un anumit loc din Gorj
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
sinceritatea Împinsă la paroxism și Într-un decor ce trimite la austeritatea monahala, fluctuațiile modei. Dealtfel, poetul ignoră ceasul modelor; ca dovadă, desi spiritele firave, alertate de mareele modei au expediat doina În sala de reanimare a liricii, dezinteresîndu-se de soarta ei, Cezar Ivănescu o cultiva. În consecință, el respinge risipă verbală și evită arborescenta lirica. Așa cum s-a mai spus, recuzita să nu e săracă ci esențială. Într-un moment poetic care traversa canonada antilirică, poezia lui Cezar Ivănescu se
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
căutarea „mitologiei”, conjuga patetismul impersonal cu senzualismul topit Într-o incantație romantică, urcînd spre suferință hiperbolizata. Această jelanie trubaduresca, intelectualizata, captînd Însă o „sfîșiere ancestrala”, de o cantabilitate „dura” (observa, cîndva, Gh. Grigurcu) devine un veritabil erotikon, ființa barbara conștientizînd soarta corpului pieritor. Îmbrăcat, așadar, „În plînsoare”, poetul, asumîndusi riscul monotoniei, purcede la un ritual de exorcizare a răului, convins că sentința s-a dat. Pe un ton elegiacdramatic, scenariul liric Înaintează În moarte și Împăca, aproape neverosimil, calmul contemplativ cu
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
și pune-l pe Caron, vâslașul tăcerii, să plângă de mine, de tine-n surpare! Nu Îmi e teamă de Cerber, lătravoi mai tare! Infernu-i departe, păcatul aproape! Și-n visul tău, definitiv, voi adăsta! Se scoală În picioare zeii sorții, În Înserare mama-i dusă, se scoală dentristare sfinții veșteji, ah, gura mea picioarele-i sărută! Vom crește Împreună doar agate, În ametist vom răsădi curajul, coralul roșu ne va feri de toate, de soartă rea, furtună și otravă. Pe
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
Se scoală În picioare zeii sorții, În Înserare mama-i dusă, se scoală dentristare sfinții veșteji, ah, gura mea picioarele-i sărută! Vom crește Împreună doar agate, În ametist vom răsădi curajul, coralul roșu ne va feri de toate, de soartă rea, furtună și otravă. Pe diamant voi scrijeli un nume, griji și furii departe se vor duce, Într-un smarald seascunde fericirea, eu sunt granatul răstignit pe cruce! Opalul Îmi preschimbă sănătatea pe un potir cu vin bisericesc, precum culoarea
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
În broască de frică o cheie. La adresa aceea demult nu mai sunt, În slavonă dorm pe furate, În fiecare zi aștept să vii, untdelemnul din gânduri pășește pe ape... În toamna trupului sosește iarna. Ca o vestală ești În mintea sorții. Nu mă doare moartea ce vine, căderea În sublim e crucea mea! Stau destrupat pe-o banchiză de sete, totdeauna mi-a plăcut să-mi Înșel tinerețea, sângele bătrâneții visează cocoare, groparu-mi tocmește pe lacrimi tristețea. Și nu e nimeni
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
e calculul cu salariile directorilor. Și e important, fiindcă directorii ăștia sunt cei mai mulți În viața românului! Poa’ să ningă, poa’ să plouă - noi, directori să avem, că treaba tot nu merge! Așa că acest important tronson social care, chiar dacă nu decide soarta producției, o decide pe cea a salariilor, trebuie să se bucure de un calcul special. Aici nu mai merge cu adunarea sau Înmulțirea simplă. Aici intri Într-o ecuație algebrică din care reiese că: Directorul, supra secretara dactilografă, Înmulțindu-se
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
învolburat prin noaptea care nici nu mai era noapte ci un fel de dute-vino al culorilor și tuturor stărilor de bine, iar eu credeam că așa va ră-mâ-ne până la sfârșitul zilelor. Mai târziu am gândit că nu-i așa rea soarta pe care văduva neagră o rezervă partenerului de-o clipă. Pentru partener ea-i mai curând ideal-benefică decât tragică. Am înaintat astfel cu Betina prin lumina amețitoare a razelor rotitoare ca prin miezul unui caleidoscop sau al aurorei boreale, ținându
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
stătea noaptea treaz, întins în pat, în dormitorul comun, cu cincizeci de adolescenți tembeli în jur, care dormeau buștean, iar el nu reușea să închidă ochii, murmura versuri de Blaga și plângea disperat, neputându-se împăca în niciun fel cu soarta. Apoi l-au recrutat. A început seria de compromisuri fără întoarcere. Și a început să se schimbe. Avea avantaje, fiindcă era cu serviciile și, în plus, fiindcă era deștept. Avantaje din ce în ce mai considerabile. A început să se joace, de fapt să
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]