1,004 matches
-
printre care menționăm: pregătire temeinică de specialitate, pregătirea psihopedagogică corespunzătoare, precum și priceperi și deprinderi de muncă pedagogică, tact pedagogic și măiestrie pedagogică, bogat orizont cultural. „Prin natura ei munca educativă angajează în persoana educatorului cele mai înalte investiții umane precum: sociabilitate, afecțiune pozitivă, dăruire, abnegație”, scria A. Tucicov - Bogdan într-un articol publicat în 1979. În această profesie, poate mai mult decât în celelalte, cunoștințele și aptitudinile psihosociale sunt la fel de importante ca cele de specialitate. Personalitatea profesorului are o influență mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o cunoaștere profundă a acestora, conturând cât mai obiectiv fizionomia familiei sau a grupului de părinți. Calitățile ce țin de competența psihosocială, în relațiile cadru didactic părinți sunt: deschidere, flexibilitate, receptivitate la solicitare, înțelegerea problemelor specifice familiei, disponibilitate, răbdare, sinceritate, sociabilitate, discreție etc. Abordând problema competențelor necesare profesiei didactice, Adrian Neculau și Ștefan Boncu menționează chiar „competența de a dezvolta bune relații cu beneficiarii - elevi, părinți, comunitate.” În relațiile școală - familie apar deseori situații conflictuale, nemulțumiri față de prestația unora sau altora
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
copilul nu reușește să păstreze anumite secrete ale familiei; generează deziluzii sau fustrări - cu atât mai puternice cu cât decalajul între speranțele familiei și rezultatele școlare ale copilului este mai mare; familia este introdusă de școală într-o rețea de sociabilitate - ai cărei „poli” sunt: cadre didactice, colegi ai copilului, părinți ai colegilor etc. Alte lucrări pun în evidență influențele exercitate de familie asupra școlii: familia introduce un intermediar în raporturile școală-copil - încrederea copilului în valorile școlare și cadrele didactice, autoritatea
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
participarea părinților la decizii - prin reprezentanții (asociațiile) părinților în consiliile de administrație școlară se repun în discuție obiective, conținuturi, mijloace ale activității școlare; contactele cu familia permit școlii și cadrelor didactice legitimarea propriilor decizii; contactele cu părinții lărgesc rețelele de sociabilitate a cadrelor didactice; obligarea cadrelor didactice la o lărgire a orizontului informațional, cultural și pedagogic, fapt ce poate aduce satisfacții și insatisfacții ale cadrelor didactice. (Stănciulescu, E., 1997, pp. 184187) Rezultă un impact reciproc ca și ambivalența impactului între cele
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
sînt cele care vizează reușita în plan social: a fi capabil de a se adapta la cerințele legitime exprimate de societate, dar a putea, în același timp, să ia decizii pe cont propriu, a-și croi propriul drum în viață. Sociabilitatea, în sine, este valorizată de către părinți, dar nu și loialitatea față de propriul grup sau spiritul militant. Transpare un fel de dezimplicare în viața comunității: cooperarea e privită, mai degrabă, ca un mijloc de a-ți atinge propriile obiective și nu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai degrabă ca o calitate pentru o femeie care trăiește într-o societate tradiționalistă cum este cea românească, obiectivul educativ care apare în prim plan este acomodarea (sentimentul responsabilității, buna organizare, știința situației) și cooperarea deschidere față de cei din jur, sociabilitate, fidelitate față de grup la un nivel foarte puțin superior mediei. Pentru băieții care răspund în cea mai mică măsură cerințelor exprimate de către mame singurul aspect care este ales la un nivel mai înalt îl reprezintă cooperarea care, evident, apare ca
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în viața cotidiană a copilului, petrecerea timpului liber împreună cu aceștia, stabilirea unor punți de legătură consistente conduce la un climat de încredere, la receptivitatea tînărului în raport cu cerințele adultului și la o performanță școlară mai ridicată. Nu trebuie uitată rețeaua de sociabilitate a familiei, și în special rudele apropiate, ca resursă educativă importantă. Bunicii sînt, în primul rînd, adulți dispuși să se ocupe de tineri, iar influența lor este benefică. În măsura existenței unei coerențe între influențele lor educative și cele ale
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
conceptului de număr și a deprinderilor de calcul. d)insuficiențe de tip disfazic : afazia sau alalia (tulburări de limbaj) și imaturitatea, respectiv inadaptibilitatea școlară Semnele acestei insuficiențe apar în limitele utilizării limbajului oral ca mijloc de comunicare interpersonală, ceea ce diminuează sociabilitatea copilului, determină evitarea situațiilor de conversație și refugiul în starea de mutism. În ajunul școlarității copilului se evidențiază fenomenul de reactualizare greoaie a vocabularului, ,,căutarea cuvintelor’’ în procesul de comunicare sau vocabularul redus, limitarea comunicării la propoziții simple, telegrafice și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
reprezintă o forță invincibilă. Asumate în comun, prin efectul reverberat al reacțiilor specifice marilor mulțimi adunate laolaltă, sentimentul de eliberare și curajul civic de a spune NU puterii instalate oferă suportul imaginar indispensabil voinței de schimbare. Ca nouă formă de sociabilitate, mitingurile permit identificarea susținătorilor opoziției, fac să se întâlnească de aceeași parte a baricadei grupuri foarte diverse, dar și consolidează solidaritatea fiecărui grup, care se recunoaște și se regăsește în mulțime, permițând fiecărui participant să constate că nu era izolat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
însumante și stabile. Analiza modalităților de apariție a religiosului în societățile aborigene din Australia (Durkheim, 1912) sau ideea de solidaritate organică rezultînd dintr-un angajament rațional voluntar al unor grupări profesionale asociative cu scopul de a crea o formă de sociabilitate regulatoare și integrativă a indivizilor în viața modernă sînt exemple ale unei astfel de preocupări. 3. Caracterul reprezentărilor individuale la Durkheim Articolul din 1898, intitulat ,,Représentations individuelles et représentations collectives" și publicat în Revue de métaphysique et de morale, este
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
imaginile și simbolurile, își propune să reconstruiască practici culturale în termeni de receptare, invenție și lupte de reprezentări. Aceasta se oprește așadar nu numai asupra suporturilor limbii și imaginilor, dar și asupra modalităților de schimb prin intermediul cărții, prin rețelele de sociabilitate și prin purtătorii de cuvînt care constituie vectori." M. Vovelle, "Histoire et représentations", in Sciences Humaine, nr. 27, aprilie 1993, p. 29 La psihologii sociali, luarea în considerație a perioadei lungi drept criteriu de apreciere a schimbării sau a permanenței
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
marcată de un stil autoritar, piramidal, o cultură a convingerii "de consolidat" și prin aplicarea la o țintă "pasivă" sau net ortodoxă. Această substituire este rezultatul unei "granulații relativ recente a țesutului social" și al unei multiplicări a "instanțelor de sociabilitate" (Rouquette, 1998, p. 92). Extinderea unei culturi a negocierii, a luării cuvîntului în grupuri restrînse, creșterea numărului de indivizi "responsabili de ceva" sau însărcinați cu un serviciu sau o problemă, generalizarea "multiapartenenței [...] la diferite grupări, în afara apartenențelor obiective tradiționale", i-
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
individuale, identică modelului occidental de individuație. Bărbatul nu resimte astfel nevoia permanentă de a se gîndi că este bărbat. Poziția sa socială îi amintește mai des femeii statutul său sexual. Această psihologie a dominației furnizează un cadru interpretativ al semnelor sociabilității, precum surîsul, atingerea și toate formele de comunicare non-verbale pentru care femeile ar părea mai "apte" (Brehm, in Moscovici, 1984, pp. 169-191). Situația lor, mai oprimată din punct de vedere socio-istoric, le-a condus la dezvoltarea stilurilor relaționale, de înțelegere
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cap. II.) Este bine știut că, încă de la începuturile reflexiei umane, s-a ridicat problema originii societății privite atât ca organizare "gregară", cât și ca organizare politică. Potrivit întrebării fundamentale în acest sens, ne putem îndoi de caracterul înnăscut de sociabilitate a omului. Pe de altă parte, ce mă interesează în această lucrare este felul în care conflictul (presupus de către mulți autori ca fiind inerent naturii umane) a permis totuși crearea de structuri societale funcționale, concomitent cu emergența de structuri politice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nu sunt nici mai sărace, nici mai sterpe; ca dovadă, râurile Valahiei rostogolesc odată cu nisipurile lor fire de aur pe care le adună țiganii. Viitorul rezervă bogății pentru clipa în care națiunea română va ajunge la un grad superior de sociabilitate. Astăzi ea se limitează la a exploata câteva mine de sare gemă, care era luată în antrepriză acum doi ani; statul a preluat administrarea ei și, de atunci, ceea ce se produce nu acoperă cheltuielile. Rocile salifere sunt totuși la suprafață
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
din domeniu care apar pe plan național și internațional. Calitățile etice sunt reflectate În comportamentul specialistului: maniere, comportament, atitudine morală. Acestea sunt reprezentate de umanism, onestitate, respect, optimism etc. Munca cu oamenii presupune o atitudine optimistă și sensibilă din partea instructorului, sociabilitate, bucurie, simțul umorului, credința În idealurile participanților, În accesibilitatea obiectivelor propuse. Calitățile comunicative se manifestă prin sociabilitate, politețe, bunătate etc., ajută specialistul să stabilească contacte cu executanții pe perioada desfășurării activității și să contribuie la obținerea succesului. Aceste calități includ
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
comportament, atitudine morală. Acestea sunt reprezentate de umanism, onestitate, respect, optimism etc. Munca cu oamenii presupune o atitudine optimistă și sensibilă din partea instructorului, sociabilitate, bucurie, simțul umorului, credința În idealurile participanților, În accesibilitatea obiectivelor propuse. Calitățile comunicative se manifestă prin sociabilitate, politețe, bunătate etc., ajută specialistul să stabilească contacte cu executanții pe perioada desfășurării activității și să contribuie la obținerea succesului. Aceste calități includ și tactul pedagogic. Calitățile volitive sunt anduranța, perseverența, răbdarea, determinarea, curajul. Calmul și rezistența instructorului nu trebuie
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
fenomene actuale, precum cele magico-religioase, care implică vehicularea altor norme și valori. Ne-au inspirat în acest sens lucrările semnate de Ilie Bădescu în care este surprins tocmai acest fapt. Pe baza ideilor paretiene, Ilie Bădescu încearcă să stabilească "reziduurile sociabilității și ale integrității", să distingă între "omul logic și omul social" sau să analizeze și să construiască un model de circulație a elitelor în spațiul românesc. Amintim în acest sens următoarele lucrări: Ilie Bădescu, Istoria sociologiei, ed. cit.; Ilie Bădescu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și schimbare socială Schimbarea socio-culturală a societății noastre, modernizarea vieții și a stilului de viață zilnic au avut efecte asupra copilăriei, la copii cu vârste între 8 12 ani. Aceste schimbări nu trebuie înțelese ca o pierdere a, spontaneității, inițiativei, sociabilității pentru că ele încearcă să realizeze un echilibru între relații ca: individualitate-societate, intimitate societate. Baudrilard dă o definiție copilului, el fiind „destinul adultului care nu are voință iar societatea actuală a creat o generație consumatoare de mass media, copilul monstru, copilul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
care cresc, și nici nu se menționează undeva cine le-ar oferi această importantă lecție. A învăța să minți cum trebuie este un pas fundamental în procesul de socializare a ființei umane, deoarece un mare număr de adulți își exersează sociabilitatea în diferite contexte sociale sau culturale prin talentul de a spune minciunile potrivite la momentul potrivit, și persoanelor potrivite. Prin "potrivit" înțeleg ceea ce este menit să asigure succesul deplin al unei înșelătorii. Ochs (1986) a schițat structura unei analize a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și simplu în spectacol în fața omului, rămâne o anumită rigiditate a trupului, a spiritului și a caracterului pe care societatea ar vrea deopotrivă să le elimine, pentru a obține de la membrii ei cea mai mare elasticitate și cea mai înaltă sociabilitate posibile. Această rigiditate constituie comicul, a cărui pedeapsă este râsul"237. Întâlnim în viziunea bergsoniană ideea centrală a preambulului nostru teoretic, și anume că, în publicistica polemică, recursul la comic face posibilă dubla finalitate a discursului: etică, rizibilul făcând parte
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din privire, precum scrisul din lectură, iar acest sens nu este speculativ, ci practic. Și, așa cum, în "Ordinea cărților" (Roger Chartier), analiza de text a cedat întâietatea examinării practicilor de lectură, în "Cetatea imaginilor", o istorie a utilizărilor și a sociabilităților privirii ar trebui să revină cu folos asupra istoriei artei. Privirea rituală nu este privirea comemorativă sau familială, care nu-i cea a forului intim pe care o practicăm, de exemplu, răsfoind la domiciliu un album de reproduceri. În schimb
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vieții promise, proclamate, declarate, așteptate... Să nu uităm și alte probleme pe care le au de rezolvat la ora actuală orașele 268. De exemplu, mobilitatea a fost mult timp considerată la originea tuturor relelor sociale (în măsura în care aceasta separă, dezintegrează, slăbește sociabilitatea). Migrantul, "străinul" au fost stigmatizați, considerați subversivi, destabilizatori, sosirea lor în oraș fiind apreciată ca o amenințare pentru localnici. Însă mobilitatea a devenit astăzi o practică acceptată, o rutină și au apărut forme de conviețuire. A început să fie asociată
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
distra în alte locuri... Oamenii mobili contactează mereu alte locuri, alți oameni, văd alte comportamente și pot contribui la instituționalizarea unor noi moduri, noi stiluri de viață. Prin constituirea de noi apartenențe, acești oameni pot fonda noi interrelații, conexiuni, rețele. Sociabilitatea de proximitate poate fi înlocuită cu sociabilitatea în rețea, pot apare noi identificări și pot fi construite noi identități. Prin toate formele: deplasări cotidiene, hebdomadare, sezoniere, naveta între domiciliu și locul de muncă, deplasări pentru stagii de studiu, deplasări de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mereu alte locuri, alți oameni, văd alte comportamente și pot contribui la instituționalizarea unor noi moduri, noi stiluri de viață. Prin constituirea de noi apartenențe, acești oameni pot fonda noi interrelații, conexiuni, rețele. Sociabilitatea de proximitate poate fi înlocuită cu sociabilitatea în rețea, pot apare noi identificări și pot fi construite noi identități. Prin toate formele: deplasări cotidiene, hebdomadare, sezoniere, naveta între domiciliu și locul de muncă, deplasări pentru stagii de studiu, deplasări de plăcere, în scop de afaceri, vizite, excursii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]