1,210 matches
-
pentru organizarea percepțiilor cuiva despre evoluțiile din viitor relative la care urmează să fie luate decizii (Schwartz, 1996). • Scenariile sunt (...) un mijloc eficace de organizare a informațiilor nestructurate și nerelaționate, din domenii diverse cum ar fi cel economic, tehnologic, politic, societal sau al competițieiunele calitative, altele cantitativecare sunt transformate Într-un cadru util pentru emiterea de judecăți (Wack, 1985). • Scenariile suspendă neîncrederea noastră În multiplele forme pe care le poate Îmbrăca viitorul : permițându-ne să gândim că oricare dintre ele se
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
prezent, cea mai larg acceptată definiție este cea operată de Buzan (1983; 1991a) și Buzan et al. (1998) potrivit căreia există sectoare distincte, dar interdependente de securitate. Din acest punct de vedere se poate vorbi de securitate militară, politică, economică, societală și de mediu 1. Inițial, chiar și această nouă perspectivă presupunea, În general, acțiunea statelor, privite ca principal obiect al amenințărilor de securitate. Totuși, În special datorită cercetării transdisciplinare și unor preocupări politice, discuțiile privind securitatea economică, societală și În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
politică, economică, societală și de mediu 1. Inițial, chiar și această nouă perspectivă presupunea, În general, acțiunea statelor, privite ca principal obiect al amenințărilor de securitate. Totuși, În special datorită cercetării transdisciplinare și unor preocupări politice, discuțiile privind securitatea economică, societală și În domeniul mediului au contribuit la o schimbare semnificativă de paradigmă la Începutul anilor ’90. Un prim pas a fost imaginarea conceptului de securitate societală ca opus celui de securitate națională, prin avansarea ideii că securitatea statală se definește
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Totuși, În special datorită cercetării transdisciplinare și unor preocupări politice, discuțiile privind securitatea economică, societală și În domeniul mediului au contribuit la o schimbare semnificativă de paradigmă la Începutul anilor ’90. Un prim pas a fost imaginarea conceptului de securitate societală ca opus celui de securitate națională, prin avansarea ideii că securitatea statală se definește În primul rând În termeni de suveranitate, iar securitatea societală În termeni de identitate (Wæver et al., 1993). În același timp, a apărut conceptul de securitate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
semnificativă de paradigmă la Începutul anilor ’90. Un prim pas a fost imaginarea conceptului de securitate societală ca opus celui de securitate națională, prin avansarea ideii că securitatea statală se definește În primul rând În termeni de suveranitate, iar securitatea societală În termeni de identitate (Wæver et al., 1993). În același timp, a apărut conceptul de securitate umană formulat În Programul de Dezvoltare al Națiunilor Unite. Potrivit acestuia, pentru majoritatea oamenilor sentimentul de insecuritate nu este provocat neapărat de teama unor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este că dezvoltarea unor relații de cooperare Între părțile aflate În conflict pot impulsiona transformări la nivel personal, relațional, structural și cultural (Burton și Dukes, 1990). Din acest motiv, activitățile desfășurate pentru gestionarea conflictelor se adresează În primul rând dimensiunii societale, prin acțiuni precum formarea și consolidarea instituțională În domeniul intervențiilor umanitare. În astfel de acțiuni sunt implicați În special actori aparținând tipului III de diplomație, ca, de pildă, organizațiile nonguvernamentale locale sau internaționale care apără drepturile omului sau care oferă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
comuniunea sfinților cu Dumnezeu și unii cu alții. Din această perspectivă, etica creștină nu se termină într-o existență impersonală sau solitară, ci în comuniune desăvârșită. Bibliografie Ammerman, Robert T.; Ott, Peggy, J.; Tarter, Ralph E. (1999) (ed.), Prevention and Societal Impact of Drug and Alcohol Abuse, Lawrence Earlbaum Associates, New York. Baekeland, F.; Lundwall, L.; Kissin, B. (1975), „Methods for the treatment of chronic alcoholism: A critical appraisal”, în R. Gibbins et al. (ed.), Research Advances in Alcohol and Drug Programs
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Holder, H.D. (1987a), „Liquor-by-the-drink and alcohol-related traffic crashes: A natural experiment using time-series analysis”, în Journal of Studies on Alcohol, vol. 48. Botvin, G.J. (1999), „Prevention in schools”, în Ammerman, Robert T.; Ott, Peggy, J.; Tarter, R.E. (ed.), Prevention and Societal Impact of Drug and Alcohol Abuse, Lawrence Earlbaum Associates, New York. Botvin, G.J.; Schinke, S.P.; Epstein, J.A.; Diaz, T.; Botvin, E.M., (1995), „Effectiveness of culturally focused and generic skills training approaches to alcohol and drug abuse prevention among minority adolescents
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Health & Research World, vol. 17. Holder, H.D.; Howard, J.M. (1992) (ed.), Community Prevention Trials for Alcohol Problems: Methodological Issues, Praeger, Westport. Holder, Harold D. (1999), „Community responses”, în Ammerman, Robert T.; Ott Peggy, J.; Tarter, Ralph E. (ed.), Prevention and Societal Impact of Drug and Alcohol Abuse, Lawrence Earlbaum Associates, New York. Johnson, E.M.; Amatetti, S.; Funkhoser, J. E.; Johnson S. (1988), „Theories and models supporting prevention approaches to alcohol problems among youth”, în Public Health Reports, vol. 103. Kaplan, H.; Sadock
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
S. (ed.), Institute of Medicine Annual Report, Committee on Comprehensive School Health Programs, Institute of Medicine, Bethesda, National Academy Press, Washington, DC. Pentz, M.A. (1999), „Prevention in the community”, în Ammerman, R.T.; Ott, P.J.; Tarter, R.E. (ed.), Prevention and Societal Impact of Drug and Alcohol Abuse, Lawrence Earlbaum Associates, New York. Perry, C.L.; Kelder, S.H.; Murray, D.M.; Klepp, K.I. (1992), „Community-wide smoking prevention: Long-term outcomes of the Minnesota heart health program and the class of 1989 study”, în American Journal of
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sănătate As. univ. drd. Elena IULIA MARDARE Universitatea din București În ultimii ani asistăm la o intensificare a preocupărior privind starea de sănătate, mai precis a studiilor ce analizează starea de sănătate la nivel individual, psihosocial, familial, organizațional, comunitar sau societal. Probleme precum: bolile cardiovasculare, anxietatea, depresia, cancerul, accidentele, consumul de droguri, lipsa sau necunoașterea metodelor de planificare familială, relațiile disfuncționale, poluarea, izolarea socială, incapacitatea de a gestiona stresorii ocupaționali sau familiali, violența interpersonală, infecția HIV/SIDA, bolile cu transmitere sexuală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ori tot atâtea motive de întețire a acestor preocupări și eforturi. Iată de ce devin necesare analiza, prevenirea și combaterea factorilor ce determină astfel de probleme, scopul fiind acela al menținerii unei stări de sănătate optime dezvoltării normale individuale, familiale și societale. Starea de sănătate - abordare biopsihosocială Rolul sănătății este acela de a da indivizilor, familiilor, comunităților sau societăților șansa de a se dezvolta fizic, emoțional, social, intelectual, ocupațional și spiritual, astfel încât calitatea vieții lor să fie mai satisfăcătoare și mai productivă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
coronary heart disease: systematic review of prospective cohort studies”, în British Medical Journal, 29 mai, 318, pp. 1460-1467. Institute of Medicine, Committee on Health and Behavior: Research, Practice and Policy, (2001), Health and Behavior. The Interplay of Biological, Behavioral and Societal Influences, National Academy Press, Washington. Jones, L.K.; Shainberg, W.L.; Byer O.C. (1986), Dimensions. A Changing Concept of Health, ed. a VI-a, Harper & Row Publishers, New York. Kratz, D.S.; McCeney, M.K. (2002), „Effects of psychological and social factors on
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
HMSO, Londra. Freedman, Jill, Combs, Gene, 1996, Narrative Therapy: the Social Construction of Preferred Realities, Norton & Company, New York. Institute of Medicine, Committee on Health and Behavior: Research, Practice and Policy, 2001, Health and behavior. The interplay of biological, behavioral and societal influences, National Academy Press, Washington, D.C. McDaniel, H.S., Hepworth, J., Doherty, W.J., 1996, „Terapia medicală a familiei - o abordare bio-psiho-socială a familiilor cu probleme de sănătate” în S. McDaniel, J. Hepworth, W.J. Dohertz, V. Mihăescu, Psihoterapia ca sistem
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
grup". Astfel, organizarea socială presupune în mod necesar administrarea unui sistem de sancțiuni acelor persoane care încalcă în mod voit ordinea prestabilita, pedeapsa fiind în acest caz un mijloc și o măsură de apărare socială. Reacția socială constituită la nivel societal sau comunitar reprezintă totalitatea formelor și modalităților prin care societatea înțelege să răspundă fenomenului criminalității. În consecință, sancțiunea socială presupune, în esență, o reacție din partea societății sau a unui număr considerabil a membrilor săi față de un comportament, prin care acesta
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
realului / 33 Capitolul 2. O morală saturată / 61 Capitolul 3. Înțelepciunea sălbatică / 77 "A fi cool" / 79 Situații-limită / 93 Capitolul 4. Etica relianței / 111 Participare / 113 Capitolul 5. Deontologie / 131 Lumina neagră a sentimentelor / 133 Excurs despre "Verwindung" / 146 Instinctul societal / 154 Biserica invizibilă / 167 Anexă Excurs despre inițiere / 179 Pentru mama mea, cea care, foarte de timpuriu, mi-a trezit gustul pentru viață Prefață Le réenchantement du monde (La Table Ronde, 2006) este a doua lucrare a marelui sociolog francez
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
instant éternel (Clipa eternă), apărută la Editura Meridiane în 2003. Opera profesorului de la Sorbona Michel Maffesoli, doctor Honoris Causa al Universității din București, poate fi comparată toute proportion gardée cu arhitectura impunătoare a unei catedrale, dedicată descifrării emergenței noii "catedrale societale" a postmodernității, noțiune inspirată care îi aparține. Nu este, desigur, nici monumentalizată și nici încheiată, autorul gândindu-și opera ca un ansamblu deschis de lucrări care, totuși, se întregesc cu fiecare nouă apariție, ca straturile istoric încorporate în decurs de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
organizată într-un sistem închis. Chiar am putea spune că suita completivă a lucrărilor sale este un model de gândire anti-sistem și de "relativism intelectual" în sensul pozitiv al termenului. Autorul este mereu atent să "simtă" (să înțeleagă) pulsațiile realității societale născânde în prezentul postmodernității, încât devenirea istoriei postmoderne și devenirea operei fac corp comun, integrându-se într-un "parcurs inițiatic" solidar, deopotrivă ontologic și epistemologic. Ceea ce înseamnă mai întâi că sociologia în viziunea sa necanonică nu se reduce la a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
logici specifice comunității, pe care o denumește "ordinea emoționalului", dar care recunoaște Michel Maffesoli se exprimă adeseori prin manifestări anomice, violente, între care terorismul apare ca cea mai teribilă și devastatoare. În lectura emergenței postmodernității ca schimbare istorică de paradigmă societală (și sociologică), Michel Maffesoli identifică trei axe majore ale transmutației în ordinea morală a lumii: 1. relativismul generalizat (ca reacție la substanțialismul și "moralismul universal"); 2. parcursul inițiatic (ca trecere de la "individualizarea" modernă, înscrisă în activismul faustian sau prometeian, la
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
abundența conceptelor metaforice în scrierile sale nu trebuie interpretate ca o fugă de scientificitate, ci ca un mod de a face știință în acord cu natura experiențială, creatoare și polivalentă a înălțărilor și extinderilor supraadăugate în timp în edificiul catedralelor societale. Reluând o formulare memorabilă a lui C. G. Jung, conform căreia "nu putem reduce catedrala la rubrica mineralogie sub pretextul că este construită din pietre", autorul propune înțelegerea "catedralei societale" ca "uniune a materiei și a formei spirituale", aceasta din
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a înălțărilor și extinderilor supraadăugate în timp în edificiul catedralelor societale. Reluând o formulare memorabilă a lui C. G. Jung, conform căreia "nu putem reduce catedrala la rubrica mineralogie sub pretextul că este construită din pietre", autorul propune înțelegerea "catedralei societale" ca "uniune a materiei și a formei spirituale", aceasta din urmă fiind mai degrabă neglijată în lucrările de sociologie canonică. Cum o arată subtitlul cărții de față "o etică pentru timpurile noastre" -, cea mai recentă carte a lui Michel Maffesoli
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
urmă fiind mai degrabă neglijată în lucrările de sociologie canonică. Cum o arată subtitlul cărții de față "o etică pentru timpurile noastre" -, cea mai recentă carte a lui Michel Maffesoli din ciclul arhitectonic consacrat postmodernității întregește problematica ordinii, a experienței societale cu tema moralei. Aceasta după ce în lucrările precedente a reperat alte fațete ale genezei postmodernității: în cartea asupra cotidianului din 1979 a introdus noțiunea de "duplicitate" în ființa individului, ca potențial al deschiderii spre schimbarea de paradigmă societală și sociologică
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a experienței societale cu tema moralei. Aceasta după ce în lucrările precedente a reperat alte fațete ale genezei postmodernității: în cartea asupra cotidianului din 1979 a introdus noțiunea de "duplicitate" în ființa individului, ca potențial al deschiderii spre schimbarea de paradigmă societală și sociologică (inspirându-se din Sfântul Augustin, care ne învață că mundus est imundus); în Umbra lui Dionysos, contribuție la o sociologie a orgiei (1982) găsim o analiză subtilă a modului în care prometeismului modern fondat pe ideologia lui homo
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
social. Cine vrea să îl ia pe Michel Maffesoli drept călăuză pentru a explora tranziția noastră ca oscilație între modernitatea prevestită și postmodernitatea mai curând primitivă decât ca restituire a complexităților primare va găsi unelte conceptuale pentru înțelegerea experienței noastre societale mai curând ca dezordine caricaturală a ordinii morale pe care acest gânditor original o întrezărește sub formele baroce, adeseori paroxistice ale efemerului și sociabilității inițiatice sau ale tribalismelor comunitare în procesele și fenomenele contrastante ale revrăjirii lumii în era sa
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
un raport de ajustare, de conciliere. Raport etic, dacă despre asta vorbim, în care calitativul ar căpăta forță și vigoare! Pentru a atrage atenția asupra acestei inversiuni și asupra multiplelor "semne" care o prefigurează, se folosește din ce în ce mai des termenul de "societal". În ceea ce mă privește, când am propus folosirea lui (La Violence totalitaire, 1979), era pentru a sublinia tot ceea ce era imprevizibil în existența colectivă. În particular, pentru a insista pe importanța imaginarului, a ludicului, a oniricului, a tot ceea ce nu
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]