575,306 matches
-
criziștilor", în Jurnalul de dimineață. Poetul înfățișează cu fior tragic jugularea libertății care a început odată cu ocuparea țării de către soviete. Laitmotivul libertății revine și în alte articole, din motive prea lesne de înțeles. Era un strigăt de alarmă al unei societăți victimizate. Comparativ, să menționăm speculațiile, adesea oțioase, ce s-au emis asupra noțiunii de libertate în mediile democratice, care își îngăduiau grimase în fața accepțiilor sale (să-l cităm, bunăoară, pe un Paul Valéry: "unul din cele mai detestabile cuvinte care
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
întâmplare și noroc. Relativ la psihologia individului contemporan, cred că-i aceeași de vreo cinșpe mii de anișori. Cu mențiunea că unii se ticăloșesc pe zi ce trece, iar alții devin din ce în ce mai umani. Mă rog, este și acesta unul din paradoxurile societății. - Sunteți un om curajos? - Aveți puțintică răbdare să-mi apară volumele 7 și 8 din Memorii aproximative, și-o să aflați singur cu cine aveți de-a face!... - Aveți uneori sentimentul că v-ați născut prea devreme sau prea târziu? - Nu
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
de trăit. Deși, la ora actuală, merg foarte rapid spre 77!... (Din păcate, foarte puțin după acordarea acestui interviu, la 4 martie 1999 Vlad Mușatescu s-a stins din viață.) - Credeți că scriitorul român mai are vreun anume rost în societatea de azi? - Cum să n-aibă?... Nu este acum implementat și în politică! Numai așa se va procopsi cu documente umane din cele mai vii și autentice. Fără de care un scriitor nu-și are rostul. - Aveți insomnii pentru cărțile pe
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
profesor la New York University, pune în discuție însuși constructul identitar al Poloniei postbelice, al cărui nucleu de rezistență îl constituie rolul de eternă victimă a națiunii, de-a lungul întregii sale istorii. Cartea, intitulată Vecini, a declanșat discuții aprinse în societatea poloneză și chiar peste continente (culminînd cu schimbul de scrisori dintre Leon Wieseltier și Adam Michnik, apărut în The New Republic și publicat deja în românește), ea reclamînd în fapt o redefinire a responsabilității colective. Și aceasta în condițiile în
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
și care, apoi, au sprijinit regimurile comuniste ale Poloniei: oameni de condiție joasă, eventual cu copii de întreținut (deci dependenți de cei care puteau asigura supraviețuirea familiei) și ușor de șantajat. Cu astfel de susținători s-a făcut trecerea spre societățile socialiste, al căror faliment era previzibil, e concluzia uneia dintre cele mai impresionante cărți dedicate Holocaustului în ultimii ani. * * * Și în cartea publicată de Alina Mungiu la Polirom, Secera și buldozerul, revine tema celor care, avînd ceva de ascuns, de la
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
cuvinte și lucruri", categorii din sfera sacrului, a vieții civile sau domestice (precum, de exemplu, centura, element de vestimentație care revine la modă chiar anul acesta - știu oare mulți că ea simbolizează un element esențial de civilizație europeană, prin separarea societății de natură, a părții de sus a corpului de partea de jos, a rațiunii de sex, a "onoarei de rușine?") Ideea indoeuropeană, miturile europene, femeia și legendele feminismului, credințele și inventarea toleranței religioase, politica și filosofia europeană, națiunea, moneda, știința
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
a devenit celebru cu Sfârșitul istoriei și ultimul om (1991), Francis Fukuyama (n.1952) a continuat să publice articole și volume despre democratizare, politica economică internațională, rolul culturii și al capitalului social în viața economică modernă și în tranziția către societatea informațională. Dând glas preocupărilor generale privind destrămarea ordinii sociale produse de progresul tehnologic, modificarea normelor comportamentale, rupturii de "încredere" care a dus, nu în ultimul rând, la delincvență și dezintegrarea familiei, Fukuyama pune punctul pe i-ul (i-urile) actualei
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
preocupărilor generale privind destrămarea ordinii sociale produse de progresul tehnologic, modificarea normelor comportamentale, rupturii de "încredere" care a dus, nu în ultimul rând, la delincvență și dezintegrarea familiei, Fukuyama pune punctul pe i-ul (i-urile) actualei dezordini sociale: "în societățile în care indivizii se bucură de mai multă libertate de alegere decât în orice altă perioadă istorică, oamenii detestă și mai mult puținele obligații pe care le mai au. Pentru astfel de societăți, pericolul constă în faptul că oamenii se
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
-ul (i-urile) actualei dezordini sociale: "în societățile în care indivizii se bucură de mai multă libertate de alegere decât în orice altă perioadă istorică, oamenii detestă și mai mult puținele obligații pe care le mai au. Pentru astfel de societăți, pericolul constă în faptul că oamenii se trezesc brusc izolați pe plan social, liberi să se asocieze cu oricine, dar incapabili să-și asume obligații morale care îi vor apropia de ceilalți". Stabilitatea familiei tradiționale fusese datorată până acum femeilor
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
fusese datorată până acum femeilor - care renunțau la carieră și chiar la viața proprie pentru a o întemeia (iată o nouă interpretare pe care o putem da zidirii Anei lui Manole!). Din trecerea femeilor de la gospodării la munca în întreprinderi/ societate au pierdut de multe ori nu numai copiii, ci ele însele. Ceea ce autorul - totuși de origine japoneză, deci tradiționalistă, nu se ferește să observe, considerând că femeile ambițioase, instruite și talentate, care au reușit în profesie - din rândurile cărora provin
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
numitei revoluții sexuale femeile n-au avut mai nimic de câștigat. Oricum, fără moralitatea lor care devenise enervantă (că doar ne enervează stilul profesoral și nici pe mama n-o ascultăm de obicei, decât după ce n-o mai avem), degringolada societății n-a mai putut fi stăvilită: infracționalitate, abuzuri împotriva copiilor, etc. (totul amplificat de mass-media). Rezultatul a fost creșterea neîncrederii în comunitate etc. Fukuyama crede că Marea Ruptură putea fi evitată și, implicit, că va fi "reparată" cândva (ca să rămânem
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
Gabriel Dimisianu I se datorează lui Teodor Vârgolici, neobosit investigator literar, redactarea acestei instructive istorii a Societății Scriitorilor Români (apărută la Editura Gramar) o instituție a cărei existență acoperă patru decenii din prima jumătate a veacului XX (1908-1948). S-a bucurat de prestigiu această instituție în lumea culturală românească, un prestigiu care a devenit însă, cu trecerea
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
deosebirile de cadru istoric observăm, citind lucrarea lui Vârgolici, mulțimea situațiilor "reluate", numeroasele asemănări între ce s-a întâmplat mai de mult în mediile literare și ce se întâmplă azi în aceleași medii, între ce s-a întâmplat cândva la Societatea Scriitorilor Români și ce se întâmplă acum în organizația succesoare acesteia, care este Uniunea Scriitorilor. De aceea am și spus că este instructivă istoria lui Vârgolici, căci ne poartă, aducându-ne sub priviri aceste aspecte, spre anumite concluzii. Una ar
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
Inițiatorii români au căzut de acord ca adunarea de constituire a S.S.R. să aibă loc în 28 aprilie 1908, o înscriere simbolică în tradiția literară franceză. Mai sunt de consemnat, din această fază de pregătire, disputele privitoare la primirea în Societate a criticilor literari, unii împotrivindu-se acestei primiri sub cuvânt că aceștia nu sunt creatori de "opere beletristice". Interveni Ilarie Chendi care arătă că se împotrivesc la primirea criticilor scriitorii minori ("scriptores minores"), veleitarii, adică tocmai aceia care sunt "creaturi
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
ai epocii (alături de cei amintiți înainte și M. Sadoveanu, membru în primul comitet de conducere și mai apoi președinte), ei adresând în 1909 marilor scriitori, lui Caragiale, Delavrancea, Vlahuță, Gherea, Slavici, scrisori în care îi invitau să se înscrie în Societate. E. Lovinescu este acela care propune ca noii membri "să treacă prin filiera votării" și să îndeplinească condiția de a fi publicat un număr de volume. Sadoveanu și apoi Rebreanu au militat pentru a face din S.S.R. "o tovărășie cu
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
o detenție totuși neefectuată până la capăt (cinci ani), grațiați în cele din urmă de Regele Ferdinand. Sunt apoi șocurile resimțite de S.S.R. de pe urma conflictelor interne, a luptelor dintre grupări, a violentelor atacuri din presă pornite nu odată din chiar lăuntrul Societății, asemănătoare unora care și acum se petrec, de ce n-am recunoaște-o? În 1927, Rebreanu scria cu amărăciune: "Atacurile din presă la adresa S.S.R. sunt totdeauna date numai de membri de-ai noștri. Suntem singura breaslă din lume care, la cea
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
declinul precipitat al S.S.R. Puterea comunistă impune "odioasele epurări politice", "consternante", cum îi apar lui Vârgolici, pentru că s-au petrecut foarte repede, înaintea celor de la Academie, cu concursul acelor scriitori care trecuseră iute de partea regimului nou. Decesul oficial al Societății Scriitorilor Români are loc în martie 1949, când ia naștere Uniunea Scriitorilor din România. Aceasta are și ea istoria ei, contradictorie, convulsionată, dramatică și câteodată grotescă, dar nu are încă istoricul decis să o scrie. Poate că o va face
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
corporalității în două direcții. Formula modernă a corpului uman e definită în negativ. Există în carte o raportare constantă la un model ce tinde sa fie considerat invariantă, un eventual model "tradițional", al Europei medievale, al comunităților rurale și al societăților primitive, unde e observabil în linii îngroșate... Generalizare neîndoielnic forțată, dar teza propusă de autor convinge. în linii mari, există două paradigme de raportare la corp, două moduri de a construi individualitatea. Analiza desfășurată în carte e prin excelență una
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
de propria individualitate, un fel de obiect. E momentul inventării corpului în calitate de rest. Cogito-ul lui Descartes nu e străin de aceasta. Dar divorțul de tipurile de cunoaștere populară a corpului e pronunțat doar la un nivel "oficial", pentru că omul din societatea modernă uită de coerența oricărui sistem și trece de la doctor la vraci, recurgînd la practici lejer calificabile drept superstiție sau șarlatanie. Se întîmplă lucrul acesta fără ca omul contemporan - ale cărui cunoștințe despre corp sînt de altfel sumare, reduse cel mai
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
ar trebui să se scuture de catastrofalele obiceiuri dobândite de zece ani încoace. în clipa de față, opoziția nu se are decât pe sine. PSD-ul a anexat tot ce putea fi anexat: N.A.T.O., Occident, Rege, Armată, Biserică, sindicate. Societatea civilă - cu vârful ei de lance, Alianța Civică, pentru a cărei criticare dna Blandiana mă urechează cu oarecare îndreptățire: mea culpa!, n-o s-o mai ating nici cu o floare! -, rămasă în mâna unor inși fără anvergură și fără vocație
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
Acesta este procesul prin care trec toți dictatorii, fără excepție. Cred că Ceaușescu a devenit un monstru, precum Stalin sau Mao, Hitler sau Fidel Castro, ca urmare a unui proces în care au existat mulți complici și în care o societate întreagă, la un anumit moment, a încetat să mai opună rezistență. Nouă, de multe ori ne vine greu să acceptăm partea noastră de complicitate la nașterea unor dictaturi sau a unor tiranii groaznice. Cred, însă, că trebuie să recunoaștem cu
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
aceste câteva cazuri în care este greu să opui rezistență. Dar, în majoritatea cazurilor, dictaturile, la un moment dat, sunt suficient de slabe pentru a li se putea opune rezistență. Se întâmplă însă să existe sectoare, uneori foarte importante în societate, care se amăgesc și care ajung să creadă acea supremă stupizenie cum că un om puternic, un regim dur, un guvern de mână-forte ar fi mai capabil să rezolve problemele, decât un regim democratic, unde, desigur, se face multă demagogie
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
trebuie judecați, aduși în fața instanțelor, sau iertați, prin prisma unui punct de vedere religios? - Nu, nu e vorba de un punct de vedere religios. Eu cred că mai curând moral și civic. Cred că dictatura este răul absolut al unei societăți, că daunele pe care le produce unei societăți un regim autoritar, brutal, sunt enorme. Cred că sechelele rămân să marcheze uneori multe generații și că, prin urmare, dictatorii și complicii lor trebuie să fie pedepsiți foarte sever, desigur în cadrul unor
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
prisma unui punct de vedere religios? - Nu, nu e vorba de un punct de vedere religios. Eu cred că mai curând moral și civic. Cred că dictatura este răul absolut al unei societăți, că daunele pe care le produce unei societăți un regim autoritar, brutal, sunt enorme. Cred că sechelele rămân să marcheze uneori multe generații și că, prin urmare, dictatorii și complicii lor trebuie să fie pedepsiți foarte sever, desigur în cadrul unor procese, în care să li se ofere posibilitatea
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
ar trebui să se scuture de catastrofalele obiceiuri dobândite de zece ani încoace. în clipa de față, opoziția nu se are decât pe sine. PSD-ul a anexat tot ce putea fi anexat: N.A.T.O., Occident, Rege, Armată, Biserică, sindicate. Societatea civilă - cu vârful ei de lance, Alianța Civică, pentru a cărei criticare dna Blandiana mă urechează cu oarecare îndreptățire: mea culpa!, n-o s-o mai ating nici cu o floare! -, rămasă în mâna unor inși fără anvergură și fără vocație
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]