1,614 matches
-
a Calității Vieții Mediul de rezidență, nivelul de dezvoltare economică a localității, situația socioeconomică a gospodăriei, mărimea gospodăriei, nivelul de instruire a părinților constituie factori care influențează în mod direct traseul educațional și profesional al copiilor, precum și mobilitatea educațională și socioprofesională a acestora. În vederea identificării problemelor și factorilor de risc privind accesul la educație al elevilor ce provin din medii defavorizate, a fost realizat un studiu de caz, derulat în unități de învățământ din zone defavorizate din județul Bacău. Studiul face
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
situația școlii (dotarea tehnico-materială, corpul profesoral, conținutul învățământului, relațiile elevi - cadre didactice - părinți, precum și relațiile din interiorul colectivului didactic, relațiile dintre școală și autorități locale și/sau centrale); - elevii (mediul sociofamilial de proveniență al elevilor, rezultatele și performanțele școlare, aspirații socioprofesionale); - strategii de prevenire și combatere a fenomenului de abandon școlar, a inegalităților de șanse de acces la educație. Din interviurile cu cadrele didactice privind situația din școli au rezultat diferențe foarte mari între condițiile de desfășurare a procesului instructiv-educativ în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
accesului la informație, familii cu mulți copii, dezorganizate etc. S-a conturat foarte clar ideea că nivelul de dezvoltare a zonei în care se află școala are un rol determinant asupra calității educației și structurii populației școlare, precum și asupra aspirațiilor socioprofesionale și educaționale ale acesteia. Referitor la situația școlii (ca obiect fizic), cadrele didactice au apreciat că starea în care se află școala în momentul de față este cu mult mai bună decât în anii precedenți. Aceasta pentru că, în toate cele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Este, poate, motivul pentru care cei intervievați au apreciat că un bun cadru didactic „trebuie să dovedească, pe lângă competențe psihopedagogice, și competențe sociale” (consilier școlar). În opinia cadrelor didactice, majoritatea elevilor care frecventează școlile luate în studiu vor repeta traseul socioprofesional al părinților lor. Șansele elevilor de a depăși nivelul de pregătire școlară și profesională al părinților lor sau, cel puțin, de a-l egala sunt mai ridicate în mediul urban decât în cel rural. Din discuțiile pe care cadrele didactice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
legi. Art. 63. - (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepția celor prevăzuți la art. 62, alin. (7), sunt obligați să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socioprofesionale în aceeași muncă sau în alta. (2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligației prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare constatării. (3) Suspendarea plății pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
tinerii aflați în situații de risc, dar și familiile acestora și personalul ce lucrează în domeniul protecției și asistenței sociale. Serviciile oferite de către Fundația Pestalozzi sunt centre de zi, centre vocaționale și multiculturale, asistență socială, educativă și consiliere psihologică, orientare socioprofesională, ateliere de timp liber. Dintre proiectele actuale derulate de Fundația Pestalozzi amintim: Mozaic - comunicare și educație interculturală în comunitățile etnice, un program care se adresează copiilor și tinerilor dezavantajați social, cultural sau educațional, ce aparțin unor grupuri etnice precum rromi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și financiare) pentru dezvoltarea personală și depășirea situațiilor de criză. El se adresează atât copiilor și tinerilor din instituții, cât și celor din familii. Programul Orientare pentru viață. Centre vocaționale are ca scop dezvoltarea unor servicii de sprijin în vederea integrării socioprofesionale a tinerilor proveniți din centrele de plasament. Programul Detectivi sociali își propune identificarea familiilor naturale ale copiilor din centre de plasament și facilitarea întâlnirii între copil și familie. Proiectul Dianoia - metode educative didactice și narative pentru lucrătorii sociali - este un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
etc. Toate aceste sindroame au un tablou clinic complex, cu dismorfii particulare, cu structuri somatice și anatomice puternic afectate și cu evoluție psihică deficitară. ABILITARE (de la abilita < germ. habilitieren, cf. lat. habilitare)- Proces de achiziție a unor deprinderi și conduite socioprofesionale funcționale destinate dezvoltării diferitelor roluri pe care persoana le are în mediul comunitar, cu scopul de a îmbunătăți eficiența funcțională și de a crește progresiv autonomia persoanei în existența cotidiană. ABILITATE (< fr. habileté, cf. lat. habilitas, -atis; engl. ability)- Îndemânare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
areal cultural, fapt ce plasează individul într-o situație de incapacitate și inferioritate, exprimată printr-o stare de handicap în raport cu ceilalți membri ai comunității din care face parte. Deficiența mintală este înțeleasă ca o deficiență globală care influențează semnificativ adaptarea socioprofesională, gradul de competență și autonomie personală și socială, afectând întreaga personalitate: structură, organizare, dezvoltare intelectuală, afectivă, psihomotrică, adaptativ-comportamentală; statisticile OMS arată că deficiența mintală este întâlnită la aproximativ 3-4% din populația infantilă, cu diferite grade de intensitate și variate forme
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
o consecință a unor procese patologice, boli sau traumatisme. Sistemul de mijloace utilizat cuprinde sfera kinetoterapiei, dar și mijloacele fizioterapiei. Activitatea complexă de recuperare trebuie concepută ca un proces unitar ce se realizează prin intermediul măsurilor medicale, psihopedagogice, kinetoterapeut ice și socioprofesionale, utilizate în etape bine conturate, a căror pondere depinde de etapa procesului de reabilitare. După C. Enăchescu (1996), aplicarea tratamentului impune respectarea unor factori de importanță majoră. Factori legați de persoana bolnavului - trebuie avut în vedere faptul că efectul contracțiilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
readapta < fr. réadapter) - Ansamblu de acțiuni, de tehnici medicale, sociale și educative susceptibile să-i permită unui bolnav să reușească, după vindecare sau după stabilizarea tulburărilor sale, să se integreze din nou cât mai bine în mediul său familial și socioprofesional (Larousse, 2006). Readaptarea nu este ca un pansament care se aplică pe o plagă; ea trebuie să fie făcută cu participarea pacientului, considerat un partener activ, și nu doar unul care consimte. Există mai multe tehnici de readaptare ce au
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Recuperarea constă, pe de o parte, în valorificarea posibilităților de revitalizare a structurilor funcționale alterate, iar pe de altă parte, în antrenarea structurilor neafectate, pentru a crea și consolida comportamente și abilități noi. Domeniu de activitate complexă, medicală, educațională și socioprofesională prin care se urmărește restabilirea cât mai deplină a capacității funcționale pierdute (congenital sau dobândit) de un individ în urma unei boli sau a unui traumatism, precum și dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care să-i asigure posibilitatea de muncă sau autoservire, respectiv
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
-i asigure posibilitatea de muncă sau autoservire, respectiv o viață activă cu independență economică și/sau socială (Păunescu, Mușu, 1990). Activitatea complexă de recuperare trebuie concepută ca un proces unitar, ce se realizează prin măsuri medicale, psihologice, kinetologice, educaționale și socioprofesionale aplicate concomitent sau în etape succesive și a căror pondere este diferită, în funcție de etapa procesului de recuperare. În viziunea medico-pedagogică, recuperarea se suprapune aproape în totalitate cu acțiunea organizată și dirijată de readaptare, reinserție sau resocializare. Este vorba, în fond
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în etape succesive și a căror pondere este diferită, în funcție de etapa procesului de recuperare. În viziunea medico-pedagogică, recuperarea se suprapune aproape în totalitate cu acțiunea organizată și dirijată de readaptare, reinserție sau resocializare. Este vorba, în fond, despre o recuperare socioprofesională a individului, după ce au fost utilizate metodele de prevenție și intervenție. RECUPERAREA LEZIUNILOR NERVILOR PERIFERICI - Leziunile traumatice ale nervilor periferici ridică o serie de probleme de terapie chirurgicală asociată cu kinetoterapia, ce are rolul de a asigura recuperarea funcțională a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
areal cultural, fapt care plasează individul într-o situație de incapacitate și inferioritate exprimată printr-o stare de handicap în raport cu ceilalți membri ai comunității din care face parte. Deficiența mintală este înțeleasă ca o deficiență globală care influențează semnificativ adaptarea socioprofesională, gradul de competență și autonomie personală și socială, afectând întreaga personalitate: structură, organizare, dezvoltare intelectuală, afectivă, psihomotrică, adaptativ-comportamentală; statisticile OMS arată că deficiența mintală se întâlnește la aproximativ 3-4% din populația infantilă, având diferite grade de intensitate și variate forme
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fost călăuzit permanent de ideea de bine, de adevăr, cinste și dreptate mângâind și bucurând cu sfatul și fapta pe mulți din cei pe care i-am avut în sfera mea de influență, atât în război, cât și în activitatea socioprofesională pe care am desfășurat-o până în prezent. Nu-mi atribui veleități de scriitor. Dacă încercarea mea literară v-a plăcut (și a plăcut și altora) acest fapt e pură întâmplare a folosirii unui limbaj obișnuit - ca la clasă - urmat de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Incapacitatea poate fi evaluată, în funcție de natură deficientei care o determina, prin: * probe care conduc la stabilirea coeficientului de inteligență, la pierderea auzului, a vederii, a gradului de dezvoltare motorie; * investigații de natură medicală care întregesc informațiile cu privire la gravitatea sau prognoză socioprofesionala a incapacității respective; * investigații sociologice care urmăresc consecințele incapacității asupra relațiilor și vieții sociale a persoanei deficiențe. În acestă categorie, intră și alți termeni precum: * cerințele educative speciale cuprinde un registru larg de tulburări care se întinde de la deficiențele profunde
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
mai sunt astăzi arhitecții percepuți ca o elită, am răspuns da, numai că „în sensul negativ. Adică sunt legați in disolubil de mafiile imobiliare, financiare, admi nis trative“. Cum ne putem apăra? „Numai o vastă conlu crare între toate segmentele socioprofesionale bine intenționate - politice, legislative, religioase, culturale, urbanistice -, gă sind niște oameni-punte, ar putea renaște speranța-n domeniu. Dar când mă uit că din varietatea organizațiilor care afirmă că se bat pentru salvarea Bucureștilor nu se încheagă de ani și ani
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
1 septembrie 2010 Stimate d-le Georgescu, Deși nu ne cunoaștem personal, din spusele Marianei și din lunga convorbire telefonică din toamna lui 2009, mi-e suficient să vă prețuiesc și stimez ca pe un om de o deosebită valoare socioprofesională. După acea convorbire, v-am expediat vol. 1 și 2 pe care sunt sigur că nu le-ați primit, deoarece nu am avut confirmarea Dvs. Probabil volumele s-au lipit de mâna cuiva - în stil obișnuit românesc - și tocmai de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
oficiale ale Biroului Guvernamental de Statistică a xe "Israel"Israelului, lucrarea ne oferă date asupra emigrării evreilor din Întreaga lume, inclusiv din România. xe "Bines"Bines ne prezintă statistica pe diverse perioade și pe ani, precum și interesante date privind structura socioprofesională a emigranților. Cifra generală a emigranților evrei din România ce ajung În xe "Israel"Israel, din 1948, mai - data proclamării statului xe "Israel"Israel -, și până În 1995 - când autorul Își Încheie cercetarea - este de 272.300, veniți În următoarele faze
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
la xe "Focșani"Focșani, 600, la xe "Hârlău"Hârlău, 260, la xe "Moinești"Moinești, 100, iar la xe "Mihăileni"Mihăileni... 20 de evrei (!!!)4. O piedică În calea reîntoarcerii la normalitate a maselor de supraviețuitori ai Holocaustului era și structura socioprofesională tradițională a acestora, ei fiind În general meșteșugari și mici comercianți ce nu se mai integrau În noile realități dictate de comunizarea României, cu tot ce implica acest proces. Din date statistice provenite de la organizația medicală evreiască internațională O.S.E.
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de Asistență reconstructivă, ce cuprindea Încurajarea micii proprietăți, a activităților de tip cooperatist, a băncilor populare, a atelierelor meșteșugărești. În paralel, organizația a finanțat programe de calificare și recalificare a populației evreiești și de Încurajare a unei schimbări a structurilor socioprofesionale ale populației evreiești, de antrenare a acesteia În activități productive. Acest program mai este cunoscut și sub numele de restratificare, termen folosit În special de comuniști. În acest context se finanțau școli profesionale, ateliere etc. În fața situației evreilor din România
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
religioase și culturale 1. Sfera de activitate a C.D.E. era restrânsă, din cauza reducerii funcțiilor comunitare prin „naționalizarea” instituțiilor evreiești, de Învățământ, sociale, sanitare. În aceste condiții, C.D.E. superviza o foarte redusă activitate culturală, patrona o Încercare de schimbare a structurii socioprofesionale a populației evreiești, ceea ce În epocă se numea restratificare, și ducea o activă - se poate spune chiar agresivă - activitate de propagandă. a) Activitatea culturală. C.D.E. a inițiat o activitate de caracter cultural, care trebuia să răspundă unor comandamente politice. Încercând
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
nu observăm că existau și apropieri Între comuniști și sioniști, cum ar fi unele „suprapuneri” de limbaj politic, cu clișee comune, ca „lupta Împotriva imperialismului”, În special a celui britanic, etc. Comune erau și unele obiective strategice, ca schimbarea structurii socioprofesionale a populației evreiești, materializată În epocă prin acțiunea de „restratificare”, ce a fost un câmp de colaborare Între sioniști și comuniști. Și totuși dominantă era lipsa de simpatie reciprocă. La comuniști, acest sentiment era marcat și de lipsa de Înțelegere
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a Îndepărtat și mai mult speranța normalizării pentru evrei. Noul regim totalitar s-a dovedit potrivnic la tot ce Însemna alteritate, inclusiv În ceea ce privea populația evreiască. Noua putere a atentat la organizarea specifică a vieții evreiești, la structura sa socioprofesională, la cultivarea tradițiilor sale culturale și religioase. I-a Împiedicat legătura populației evreiești cu celelalte grupări evreiești din lume. Pe lângă acest contencios specific cu regimul totalitar, evreii au fost victimele terorii generale ce s-a abătut asupra tuturor cetățenilor României
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]