683 matches
-
structurii sunt integrabile conceptului de variabilă structurală. Accentul pus pe relații, pe modelele (patternurile) stabile de relații presupune un set de metode și concepte de tip analitic diferit de setul de metode (statistice) de analiză a datelor existent În științele socioumane (Wasserman și Faust, 1994, p. 3). Principiile analizei de rețea socială (Wasserman și Faust, 1994) sunt: - actorii și acțiunile acestora sunt privite mai degrabă ca interdependente, decât independente sau autonome; - legăturile și relațiile dintre actori sunt „canale” destinate transferului sau
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cu caracter de sinteză sui generis. Noutatea ideii poate fi mai bine pusă în lumină dacă o plasăm în contextul istoric în care s-a creat. În majoritatea cazurilor, debutul sociologiei a fost acompaniat de tendințe separatiste față de celelalte discipline socioumane. Astfel, în Franța, sociologia s-a afirmat printr-un efort susținut de delimitare și autonomizare față de demersul altor științe sociale particulare. Abia treptat, pe măsura recunoașterii instituționale a disciplinei, s-au accentuat tendințele de cooperare cu celelalte științe sociale. Am
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
introdus în analiza sociologică a spațiului rural, sinteza monografiei sociologice gustiene a devenit o instanță critică ce modelează înțelegerea comunităților sătești. Opțiunea teoretică și metodologică a întemeietorului Școlii de la București oferă deschideri stimulative dezbaterilor contemporane asupra tradițiilor autoreflexive ale disciplinelor socioumane, plecând de la argumente bazate pe fapte privind existența unui univers comun al sociologiei, etnologiei, psihologiei, istoriei culturii. Bibliografie Abraham, D. și Chelcea, S. (1996). Contribuția științifică a profesorului H.H. Stahl la cunoașterea comunităților rurale românești. În M. Larionescu (coord). Școala
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
științific. Acestă zonă disciplinară capătă o importanță deosebită, din perspectiva studiului de față, din mai multe motive. Primul ar fi că integrează în mod explicit discursul asupra spațiului în imaginarea de sine națională ce are loc la nivelul disciplinelor științifice socioumane, geografice și istorice din România interbelică. Un al doilea motiv ar consta în faptul că, prin intermediul analizei formării acestui nou (sub)domeniu științific, am avea un acces privilegiat la procesul de articulare istorică a unui „limbaj politic”, în sensul dat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai largi legate de procesul de comunicare. Consider că luarea în considerare în procesul de cercetare socială a aspectelor nonverbale ar aduce un plus de cunoaștere. Cunoașterea unor aspecte legate de comunicarea nonverbală ar fi utilă cercetătorilor din domeniul științelor socioumane, deoarece majoritatea metodelor de cercetare aplicate în sociologie și psihosociologie, pentru culegerea datelor de cercetare, sunt metode ce presupun contactul direct cu subiecții de cercetare. Astfel, atașarea unor grile de analiză a comportamentului nonverbal chestionarelor, ghidurilor de interviu sau ghidurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în anii ’50 ai secolului trecut i-a determinat pe Miller și Dollard să-i asimileze acesteia propria teorie. Coerența remarcabilă a construcției lor a facilitat această fuziune, dând naștere uneia dintre cele mai reușite concepții privind învățarea și devenirea socioumană. De fapt, cei doi au început săsusțină că teoria lor anticipase cibernetica și chiar o depășea pe aceasta prin complexitate. 5.6.1. Analiza cibernetică a orientării răspunsului prin legături feedbacktc " 5.6.1. Analiza cibernetică a orientării răspunsului prin
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lentile”, Baruch Spinoza (1632-1677), să ne străduim să înțelegem oamenii, cu atât mai mult pe cei fără de care știința și cultura românească ar fi fost mai sărace. Îmi exprim credința că sarcina noastră, a celor care cultivăm cu modestie științele socioumane în cele două state românești, este de a pune în lumină piscurile științei și culturii din peisajul de pe ambele maluri ale Prutului, omagiindu-ne clasicii, nu demolând opera lor, trecând cu vederea ca peste un accident nefericit că, asemenea bătrânului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sexism instituționalizat, lupta de clasă, îmburghezirea clasei muncitoare, masculinitate hegemonică, oprimarea femeilor, panică morală, injustiție socială, proletarizare, socialism de stat etc.), care, lepădându-se de marxism, au aruncat, odată cu apa, și copilul din copaie. Dacă în perioada comunistă, în științele socioumane te împiedicai de „marxismul creator” la tot pasul, după decembrie ’89, Karl Marx a fost izgonit din istoria sociologiei, iar Friedrich Engels parcă nici nu a existat. Dacă repudierea „marxismului creator”, dată fiind teroarea ideologică din perioada comunistă, este de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
bine venită, mai ales când problema este plasată într-un context mai larg, aspect evocat încă din titlu: violență, traumă, reziliență. Sunt trei teme care au pătruns relativ recent în aria preocupărilor științifice, dar care domină, la nivel internațional, științele socioumane ale ultimilor ani. Dacă trauma, prin consecințele ei nefaste, consistent sistematizate în conceptul de stres posttraumatic, a polarizat cercetările încă din ultimele trei decenii ale secolului trecut, preocupările în direcția rezilienței (deși au debutat cam în aceeași perioadă, pe loturi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la supraviețuitorii unor situații de violență a naturii sau a omului, clasificările internaționale ateoretice, pragmatice, ale bolilor mentale descriu și pun în discuție consecințele violenței asupra dezvoltării și funcționării umane. Pe de altă parte, majoritatea orientărilor teoretice cunoscute din domeniul sociouman se preocupă și de explicarea cauzalității și a consecințelor violenței în viața omului. Mai mult încă, conștientizarea riscurilor și a pierderilor provocate de violență în viața individului și a grupurilor sociale, a generat un nou curent (deși având o continuitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu o încărcătură variabilă de violență. în România, discuțiile despre violența domestică la nivel politic au fost inițiate deja în urmă cu peste 10 ani, cu sprijin UNICEF. Tot atunci a apărut interesul pentru subiect în rândurile specialiștilor din domeniul sociouman. începând cu anul 2000, preocupările apărute deja în jurul anului 1998, s-au intensificat stimulând interesul specialiștilor și generând o „mică” literatură de specialitate, precum și începuturi de servicii pentru victimele violenței domestice. Au apărut structuri guvernamentale însărcinate cu prevenirea violenței în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
le-a secondat, mereu cu un pas în urmă. Interesant e faptul că, așa cum am mai spus, legislația de protecție a copilului împotriva formelor de maltratare a apărut ulterior apariției legislației de protecție a animalelor împotriva violenței oamenilor. Descoperirile științelor socioumane cu privire la nevoile umane pentru supraviețuire, dezvoltare și funcționare sănătoasă, au impulsionat crearea unui important corp legislativ și a unor politici sociale de protecție a ființei umane împotriva violenței. Bronfenbrenner a relevat legătura între aceste științe și politici făcând afirmația că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consacrată eforturilor depuse în cel de Al Doilea Război Mondial de către asistenții sociali britanici, unde Scoville evoca „surprinzătoarea reziliență”a copiilor care se confruntau cu „situații periculoase pentru viețile lor”. Utilizarea conceptului de reziliență în cercetările și lucrările din domeniul sociouman s-a făcut mai ales plecând de la studiile centrate pe copil. Prin anii '70, numeroase cercetări centrate pe factorii de risc în dezvoltarea copilului evidențiază diferențele de manifestare care se înregistrează: „pe de o parte, sunt cei care dezvoltă tulburări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diferența de capacitate de a face față situațiilor de risc major, vital. Cu toate acestea, interesul major al cercetărilor centrate atât pe adulți, cât și pe copii, rămânea pentru aspectele de suferință, de traumă. Oamenii de știință în domeniul științelor socioumane ezitau să se centreze pe reacțiile pozitive ale copiilor confruntați cu situații de viață dificile (Rutter, 2000). Dar „dacă noțiunea de reziliență e recentă, realitatea este totuși antică. ̨ n acest sens sunt semnificative producțiile imaginarului, începând cu povestirile mitice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau comunitatea demonstrează competențe susținute în confruntarea cu stresul acut sau cronic; în urma traumatismului trăit, persoana, familia, comunitatea se vindecă, se recuperează (reabilitează). în lucrarea Psihopatologia adultului, din 2010, Șerban Ionescu evidențiază trei etape în utilizarea științifică, în domeniul științelor socioumane, a conceptului de reziliență. Prima etapă, în care atenția se centrează pe individ, consideră reziliența ca echivalent al bunei capacități de adaptare, manifestată în prezentul sau trecutul individului, în confruntarea cu riscurile și adversitățile. Adaptarea reușită este condiționată de resursele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
declanșatoare), nosologia (descrierea caracteristicilor distinctive) și nosografia (clasificarea) lor (Ionescu, 2010). Din această perspectivă, recentul concept de reziliență asistată, lansat de Șerban Ionescu, își va dovedi în viitor cu siguranță valoarea, având ancore serioase în noua orientare pozitivistă în științele socioumane. în plus, conceptul obiectivează abordarea pozitivă, scoțând-o din parametrii unei dogme cu acoperire redusă sau uneori imposibilă în realitate. Definirea rezilienței asistate este realizată de către autor (Ionescu, 2010, p. 281) printr-o serie de caracteristici cum ar fi: scoaterea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cumulează, se compun, și nu doar de evenimente majore determinante. 3.5. Clarificări terminologice adiacente conceptului de reziliență în acest capitol vom lua în discuție modul în care noul concept al rezilienței se relaționează cu concepte cunoscute în domeniul științelor socioumane, cum ar fi: imunitatea organismului; procese și strategii de coping; mecanismele defensive; competențe; factori de protecție (resurse); vulnerabilitate; factori de risc; adversități; stres. 3.5.1. Imunitate și reziliență Reziliența reprezintă o imunitate a ființei umane considerată holistic față de factorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a face față stresului, iar diferența dintre societăți ar putea fi dată tocmai de aceste limite ale capacității de a face față. Cu toate că nu există un „răspuns universal la traumatism”(Ionescu, Jourdan-Ionescu, 2006, p. 14), abordarea pozitivă promovată de disciplinele socioumane în ultimii ani a condus spre o viziune diferită cu privire la traumă și efectele ei. Au fost evidențiați factorii protectivi, precum și cei „tampon”în situații de traumă, au fost inițiate proiecte educative de prevenirea a consecințelor traumei în situații de catastrofe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
academică strictă de intruziunea ideologică a regimului. Conglomeratul care a reprezentat „matricea stilistică” generatoare a culturii istorice în anii ’70-’80 este alcătuit din obiectul principal de studiu al istoriei (trecutul omenirii), din concepte și tendințe împrumutate din alte științe socioumane și mult simplificate (așa cum a fost cazul „istoricismului”, fiind în vecinătatea altor termeni înrudiți și ambiguu folosiți ca „istorism” ori „istoricitate”), din diverse teorii și cazuri particulare, din influențe ale ideologiei oficiale, uneori din interpretări excesive bazate pe reflecții lacunare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Colecția ACADEMICA 56 Seria Studii culturale Carmen Andraș, este Cercetător Științific la Institutul de Cercetări SocioUmane "Gheorghe Șincai" al Academiei Române, TârguMureș, Secretar Științific al aceluiași Institut, doctor în litere din 2002. Este autoarea volumului România și imaginile ei în literatura de călătorie britanică. Un spațiu de frontieră culturală, Cluj-Napoca, Dacia, 2003, pentru care a primit Premiul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
politici; - sisteme de asigurări sociale și politici de asigurări - analiză diagnostic, evaluare impact, scenarii; - sisteme de asistență socială și politici privind asistența socială în domeniul populației și familiei, vârstnicilor, copiilor, persoanelor cu dizabilități - analiză diagnostic, evaluare impact, scenarii; e) problematica socioumană în procesul de schimbare, modernizare și integrare a României în structurile europene; ... f) strategii și modele de dezvoltare socioeconomică la nivel național, teritorial și sectorial; ... g) managementul macro- și microeconomic. ... 2. Alte activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică: - cercetare
REGULAMENT din 21 octombrie 2004 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S. Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162469_a_163798]
-
politici; - sisteme de asigurări sociale și politici de asigurări - analiză diagnostic, evaluare impact, scenarii; - sisteme de asistență socială și politici privind asistența socială în domeniul populației și familiei, vârstnicilor, copiilor, persoanelor cu dizabilități - analiză diagnostic, evaluare impact, scenarii; e) problematica socioumană în procesul de schimbare, modernizare și integrare a României în structurile europene; ... f) strategii și modele de dezvoltare socioeconomică la nivel național, teritorial și sectorial; ... g) managementul macro- și microeconomic. ... 2. Alte activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică: - cercetare
HOTĂRÂRE nr. 1.773 din 21 octombrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162468_a_163797]
-
specializările; ... b) o proba la alegere din aria curriculara "tehnologii", în funcție de specializarea aleasă de elev; ... c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior. ... Filiera vocationala: a) istorie sau geografie ori o disciplina socioumană, respectiv matematica sau științe, în funcție de profil; ... b) o proba la alegere din ariile curriculare specifice profilului și specializării; ariile curriculare sunt stabilite de comun acord de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și ministerele interesate; c) o proba la alegere dintre
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152811_a_154140]
-
optime. 6.5. Personalul de specialitate trebuie să aibă studii socio-umane. La angajare se acordă prioritate profesioniștilor cu experiență în dezvoltarea de strategii educative de socializare și dezvoltare a personalității copiilor. 6.6. Responsabilul de caz trebuie să aibă studii socioumane și experiență de cel puțin 2 ani în servicii pentru copil și familie. La angajare se acordă prioritate profesioniștilor cu pregătire în managementul de caz. 6.7. Coordonatorul SDVI trebuie să aibă studii superioare și experiență de cel puțin 2
ORDIN nr. 48 din 30 martie 2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157313_a_158642]
-
din aria curriculara "Tehnologii", în funcție de specializarea aleasă de elev - proba scrisă; ... f) o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior - proba scrisă sau practică; ... Filiera vocaționala ------------------- d) istorie sau geografie ori o disciplină socioumană, respectiv matematică sau științe, în funcție de profil - proba scrisă; e) o probă la alegere din ariile curriculare specifice profilului și specializării - proba scrisă sau practică; ... f) o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior
METODOLOGIE din 30 august 2002 de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149429_a_150758]