21,114 matches
-
de mișcare „spațiul sideral” cu intenții descendente o vreme (cât a durat dragostea pentru o ființă terestră) și un spațiu care transcende timpul și locul, și care este dedicat „ființei supreme”. Este interesant de observat că „ființa supremă” nu este socotită de George Popa entitate separată, ci „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului”. În Încercarea de a identifica spațiile sugerate de poemul eminescian, George Popa distinge Între cele terestre și ideale, văzând În aspirația Cătălinei de a-și
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Gheorghe Grigurcu - Dragă Șerban, socotindu-te, în calitate de kitscholog și nu numai, un succesor în linie dreaptă al unor autori precum Urmuz, Caragiale, Eugen Ionescu (nădăjduiesc să n-ai nimic împotriva perspectivei mele!), te invit la un dialog asupra comicului. Pentru început: cum îți explici umoarea
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
un punct, poate fi validat sau avem a face pur și simplu cu o eroare? L-am putea oare disocia pe Chamfort, care credea că "gluma trebuie să facă dreptate și să îndrepte toate năravurile" de "realist-socialiștii" noștri care-l socoteau pe autorul Scrisorii pierdute un "critic nemilos al orânduirii burghezo-moșierești"? - Parțial, răspunsul a fost dat în paragraful anterior. Fără a fi, neapărat, o "dăscăleală", satira aduce a "cenzură" și, uneori, a "punițiune". Cum întrebarea-ți de acum se referă doar
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
fericirea, să o întrețină prin vinul spumos al propagandei și să lichideze trecutul ca speranță a unui refugiu în amintire și în iubire. Imposibila plecare din Vladia, de care vorbesc toți, ține tot de constrângerile misterioase ale unei dictaturi. "Copaciu socotea că e bine ca oamenii să se teamă de ceva" (p. 269), detesta discuțiile pe care Croicu, profesorul de naturale, le provoca întrebând oamenii dacă sunt fericiți, voia să înstăpânească ordinea și să potolească dorințele (p. 273). Dar Bașaliga era
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
OMULE! , Să nu arunci niciodată cu pietre Înapoi, În drumul dintre Tine și Tine. Stai o clipă, lasă pietrele jos, Socotește, măsoară, reflectează Ce e rău și ce e bine, Și nu arunca cu pietre Înapoi. Întreabă-te cine ești, cine? Fă un popas, Privește În jur, te uită În Sus, Caută În tine, Măsoară, socotește din nou, Cât bine e
Omule. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Science/76_a_293]
-
o clipă, lasă pietrele jos, Socotește, măsoară, reflectează Ce e rău și ce e bine, Și nu arunca cu pietre Înapoi. Întreabă-te cine ești, cine? Fă un popas, Privește În jur, te uită În Sus, Caută În tine, Măsoară, socotește din nou, Cât bine e-n rău și cât rău În bine Și nu arunca cu pietre Înapoi, Că s-ar putea, nesăbuita piatră Să o arunci, neștiutorule, În TINE!
Omule. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Science/76_a_293]
-
Am fost și sunt un om liber, care socotește că are o datorie față de cei ce m au făcut posibil și mi-au dat limba În care scriu, ideile pe care le vehiculez și principiile morale de bine colectiv În care cred, spunea deunăzi maestrul Artur Silveștri. De ieri
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
până acum. Oricum, foarte curând cele două cronici vor apărea În TÂNĂRUL SCRIITOR și În ECOUL. Ceea ce ar mai trebui, ar fi câteva detalii despre ceea ce ai scris până acum și despre ce scrii astăzi. Mie Îmi poți spune orice socotești util pentru năzuințele tale de scriitor; căci ești scriitor. Cu doriri de bine, Silveștri și până la ultimul, parcă Îndurerat și pregătit de eliberare, mi-a fost cel mai apropiat prieten. Mărturisesc că simt o durere profundă că nu l-am
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
numai deformații de caracter. Astfel eu consider această problemă foarte importantă și cred că Mircea își dădea perfect de bine seama de efectele nocive ale concepției sută la sută materialista a Occidentului și el se imunizase împotriva lor și le socotea un mare pericol pentru tineri. Cu privire la tinerii lui asociați aleși de el, el nu le oferea decât ceea ce era bun.” Cât de diferite sunt aceste sincere cuvinte rostite în 1992, comparate cu insinuările sinistre din românul sau Ravelstein 10 ani
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
El se bazează pe Filipeni 3, 12-14<footnote „Nu (zic) că am și dobândit îndreptarea, ori că sunt desăvârșit; dar o urmăresc ca doar o voi prinde, întrucât și eu am fost prins de Hristos Iisus. Fraților, eu încă nu socotesc să o fi cucerit, dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, și tinzând către cele dinainte, alerg la țintă, la răsplata chemării de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus”. footnote> (epectaza = uitarea a ceea ce se află în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
de basarabeni și bucovineni părea pecetluită, Alexandru Danielopol, ca membru al Comisiei amintite mai sus, a izbutit, printr-o luptă acerbă, imposibilul: să-i salveze pe cei 300.000, care au rămas pentru totdeauna În România! Abia câștigată această luptă, socotită de toți pierdută, că s-a și angajat, cu toate puterile, În alta, În care adversar nu i-a fost altul decât VÎșinski, izbutind din nou miracolul: să smulgă din ghearele rușilor modernele vase de croazieră „Transilvania” și „Basarabia”. Despre
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
care oamenii se bucură și se veselesc, o veselie de negrăit. Este asemenea bucuriei duhovnicești, trăită de mire și mireasă. (În această stare oamenii) sunt ca niște îngeri fără trup; trupul lor fiind atât de ușor (atât de înduhovnicit), ei socotesc că nici n-au trup. Uneori, (astfel de oameni) se desfată și sunt ca și îmbătați de băutura minunată, de băutura cea de nedescris a tainelor Duhului ...”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre iubire, 6, traducere Pr.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
fie creștin desăvârșit și liber (de păcat). Chiar dacă cineva se odihnește în har, pătrunde tainele și (se desfătează) de multa dulceață a harului, păcatul rămâne încă în el. Unii, din cauză că au fost dăruiți cu belșug de har și de lumină, socotesc că sunt liberi și desăvârșiți, însă din lipsă de experiență greșesc. Pentru că (zic eu, deși) au puterea harului, nu sunt încă pe deplini slobozi. Și eu am ajuns, în anumite momente la măsura (libertății posibile) și știu că nu există
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
nostru, al tuturora. Dimitrie Cuclin Dimitrie Cuclin compozitor membru al U. C. din R.P.R. Către Preșidenția Consiliului de miniștri a RPR București Tovarășe Președinte, Ca unul ce am fost onorat cu titlul de laureat cl. I al premiului de Stat, socotesc imperioasă datoria mea de a vă aduce la cunoștință următoarele: Acest titlu menționat mai sus mi s-a acordat din considerație asupra Simfoniei mele a XIV a. Dar, mai înainte de a trece mai departe, permiteți-mi, vă rog, tovarășe Președinte
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
-mi pot desăvârși cercetările și lucrările în marea capitală a Franței, cu toate sacrificiile. Dacă, Domnule Ministru, în acești șapte ani aș fi îndeplinit o funcție obicinuită la Stat, fie în țară, fie în Paris chiar, ei ar fi fost socotiți la gradații și pensie; cu atât mai mult deci ei ar putea fi socotiți la fel, fiind vorba de o activitate recunoscută excepțional. Aceia și cu cei 8 (opt) ani petrecuți în America și menționați în dosarul respectiv ridică la
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Dacă, Domnule Ministru, în acești șapte ani aș fi îndeplinit o funcție obicinuită la Stat, fie în țară, fie în Paris chiar, ei ar fi fost socotiți la gradații și pensie; cu atât mai mult deci ei ar putea fi socotiți la fel, fiind vorba de o activitate recunoscută excepțional. Aceia și cu cei 8 (opt) ani petrecuți în America și menționați în dosarul respectiv ridică la 15 (cincisprezece) numărul anilor mei serviți în străinătate și activitatea excepțională. Mai mult. În
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
devine înrudit cu Dumnezeu și este primit ca fiu al Domnului universului. „Cel ce este astfel și așa măreț, cel care nu poate fi nici văzut, nici auzit, nici cugetat de rațiune Și-l face casnic pe omul care e socotit de nimic între cele ce sunt. Omul este înfiat de Dumnezeul tuturor. Cum putem mulțumi îndeajuns pentru un astfel de dar? Prin ce cuvânt, prin ce cugetare, prin ce mișcare de recunoștință s-ar putea lăuda acest dar covârșitor? Omul
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
βοτρυδόν), care împrăștie prin floare o bună mireasmă dulce Și plăcută<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 888D. footnote>. Este vorba de o cunoaștere începătoare. Pe o treaptă superioară, sufletul socotește că e mai potrivit să numească pe Dumnezeu „măr (μῆλον) într-o pădure neroditoare înfrumusețat de buna culoare a rodului copt”<footnote Ibidem, col. 889A. footnote>. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae la doctrina energiilor divine necreate, în rev. Orizonturi teologice, Anul II (2001), nr. 1, p. 19. footnote>. În Dumnezeu există deci trei lucruri: ființa, lucrarea și ipostasurile dumnezeiești. Această distincție nu introduce în Dumnezeu o divizare cum socoteau adversarii Sfântului Grigorie Palama care-l acuzau de diteism ori de politeism. Distincția esență-energii nu este o inovație a Sfântului Grigorie Palama, căci ea are o tradiție mai veche printre Capadocieni, Dionisie Areopagitul și Maxim Mărturisitorul. În secolul al XI
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Pavel. Astfel văzând, ei nu știau cine vede, ci întrebau cine e cel ce vede?<footnote Ibidem, pp. 337-339. footnote> Această vedere e mai presus de cunoaștere: (...) vederea aceasta nu e cunoștință. Ba nu numai că nu trebuie să o socotim și s-o numim pe aceasta cunoștință, dar nici măcar cunoscută, decât doar prin abuz, având numai numele comun. Sau trebuie să o numim mai mult decât pe cealaltă cunoștință în sens propriu, dar prin depășire. Așadar, nu numai că nu
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
cunoștință, dar nici măcar cunoscută, decât doar prin abuz, având numai numele comun. Sau trebuie să o numim mai mult decât pe cealaltă cunoștință în sens propriu, dar prin depășire. Așadar, nu numai că nu trebuie socotită aceasta cunoștință, dar trebuie socotită cu mult mai presus de orice cunoștință și de orice vedere prin cunoștință. Aceasta pentru că nimic nu e mai presus de sălășluirea și de arătarea lui Dumnezeu în noi, nici egal, nici apropiat de ea, iar pe de altă parte
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
pe Dumnezeu cu ochii trupești i-a scandalizat pe adversarii Sfântului Grigorie. La acuzațiile lui Varlaam că lumina pe care o văd isihaștii este o fantezie, un artificiu simbolic, o lumină a minții sau una sensibilă, și că isihaștii o socotesc ca fiind însăși esența divină, Sfântul Grigorie răspunde că cei care pot avea experiența duhovnicească a luminii sunt sfinții, ei fiind singurii care pot să vorbească despre această experiență cu autoritatea celor care au trăit-o. Sfinții numesc lumina negrăită
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
mare grădină (...) vrei să ies cu totul flămând? Laud și să slăvesc pe Făcătorul nostru: poruncă dumnezeiască sunt aceste cuvinte: <<Toată suflarea să laude pe Domnul>> (Ps., 40,5) (...) Știu că nu voi putea să-l slăvesc după vrednicie, totuși socotesc lucru evlavios să încerc cel puțin. Slăbiciunea mea o mângâie Domnul prin cuvintele: <<Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut, nici odinioară>> (In., 1, 18)<footnote Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, cateheza VI, 5, traducere din limba greacă și note
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Viața creștină, „viața filosofică” este o viață sacramentală, de contemplare Și slujire Sfântul Grigorie de Nyssa socotește viața călugărească adevărata filosofie, Întrucât Îi duce pe cei ce o practică la contemplarea adevărului, care e Dumnezeu Cel personal. Practicanții adevăratei filosofii ajung la cunoașterea adevărului, Însă prin Duhul Sfânt, la aceasta ajungând nu fără o contribuție Și o
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
trecătoare. Stăruința În răutate este considerată de Dumnezeu ca o zi sau ca o seară a nopții care a trecut Și a pierit, deși este disprețuită de cei ce păcătuiesc ca Și cum nu ar fi făcut nimic. Dar de Dumnezeu este socotită ca o mulțime de ani. Căci zice: «Nimicnicie vor fi anii lor» (Ps. 89, 5). Foarte nimerit Și În Înțeles propriu numește Psalmistul greșelile nimicnicie, căci În chip firesc cel ce face rău socotește greșeala ca nimic, Și găsește o
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]