1,277 matches
-
început să bată câmpii în acest capitol, vorbind despre studiul materialelor într un capitol dedicat geometriei. Însă abia acum vine partea interesantă a problemei: cei doi cercetători japonezi au arătat că forma stabilă a microclusterilor este dată de cele cinci solide platonice: tetraedru, octaedru, cub, icosaedru și dodecaedru. Numerele magice de atomi care se pot grupa în vederea formării unui microcluster sunt date tocmai de numărul de atomi necesari pentru a construi unul dintre solidele platonice. Iată că nimic nu este până la
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a microclusterilor este dată de cele cinci solide platonice: tetraedru, octaedru, cub, icosaedru și dodecaedru. Numerele magice de atomi care se pot grupa în vederea formării unui microcluster sunt date tocmai de numărul de atomi necesari pentru a construi unul dintre solidele platonice. Iată că nimic nu este până la urma urmei magic, ci are o explicație rațională solidă. Greșea oare Platon în tratatul său Timaeus ? Prin anii ’70, David Hudson descoperea niște materiale stranii, pe care avea să le studieze cu mare
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
deplin, dar nici nu poate nega existența acestor stări ale materiei care demonstrează că în anumite situații atomii își pot pierde individualitatea, contopindu-se într-un tot unitar. Cum este posibil acest lucru ? Aceste stări speciale sunt întotdeauna asociate cu solidele platonice; ori, aceste solide „apăreau” și atunci când Hans Jenny, fondatorul Cymaticii, realiza vibrarea unui volum sferic de lichid cu anumite frecvențe sonore bine determinate. Greșește oare undeva fizica clasică atunci când consideră atomii ca fiind formați din particule ? Ce sunt, de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
rază egală „împachetate” în așa fel încât să formeze figuri geometrice regulate. Să facem acum conexiunea cu experimentele făcute de dr. Hans Jenny, fondatorul științei numite cymatica: atunci când o suspensie coloidală colorată era vibrată cu frecvențe specifice, în aceasta apăreau solidele platonice, înconjurate de elipse care conectau între ele nodurile produse de vibrații. Să comparăm imaginea obținută la microscopul electronic al unor atomi de tungsten (stânga cu imaginea obținută într-unul din experimentele lui Hans Jenny (dreapta. Similarități ? Să nu uităm
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
solutului și respectiv solventului Exemple Solidă-lichidă Clorură de sodiu în apă Lichidă-lichidă Etanol în apă Lichidă Gazoasă-lichidă Dioxid de carbon în apă Solidă-gazoasă Fumul Lichidă-gazoasă Ceața Gazoasă Gazoasă-gazoasă Aerul Solidă-solidă Aliajele Lichidă-solidă Substanțele solide umede Solidă Gazoasă-solidă Gazele adsorbite în solide Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea dintr-un solut dizolvată într-o anumită cantitate de soluție sau solvent. Funcțe de modul de exprimare a celor două cantitați (de solut și de solvent) există mai multe moduri de exprimare a concentrației unei
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
între ele dar de concentrații diferite. Pentru primul mod, funcție de concentrația pe care dorim să o obținem, se cântărește la balanța analitică substanța solidă și se dizolvă într-o cantitate oarecare de solvent introdusă într-un flacon cotat. După dizolvarea solidului, se aduce flaconul cotat la semn cu o cantitate corespunzătoare din același solvent. Pentru ultimele două cazuri se folosește regula amestecurilor sau regula dreptunghiului. În cele ce urmează vom expune pe larg această metodă lucrând cu date generalizate. Să presupunem
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
solutului și respectiv solventului Exemple Solidă-lichidă Clorură de sodiu în apă Lichidă-lichidă Etanol în apă Lichidă Gazoasă-lichidă Dioxid de carbon în apă Solidă-gazoasă Fumul Lichidă-gazoasă Ceața Gazoasă Gazoasă-gazoasă Aerul Solidă-solidă Aliajele Lichidă-solidă Substanțele solide umede Solidă Gazoasă-solidă Gazele adsorbite în solide Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea dintr-un solut dizolvată într-o anumită cantitate de soluție sau solvent. Funcțe de modul de exprimare a celor două cantitați (de solut și de solvent) există mai multe moduri de exprimare a concentrației unei
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
între ele dar de concentrații diferite. Pentru primul mod, funcție de concentrația pe care dorim să o obținem, se cântărește la balanța analitică substanța solidă și se dizolvă într-o cantitate oarecare de solvent introdusă într-un flacon cotat. După dizolvarea solidului, se aduce flaconul cotat la semn cu o cantitate corespunzătoare din același solvent. Pentru ultimele două cazuri se folosește regula amestecurilor sau regula dreptunghiului. În cele ce urmează vom expune pe larg această metodă lucrând cu date generalizate. Să presupunem
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
fără modificare de volum: îmbibarea implică schimbarea volumului polimerului și totodată schimbarea structurii acestuia. Stratul superficial îmbibat al polimerilor în stare sticloasă este compus din patru substraturi cu concentrații de polimer și grosimi diferite: stratul de lichid hidrodinamic care înconjoară solidul, stratul de gel care conține polimer îmbibat în stare înalt elastică, stratul de solid îmbibat în care polimerul este în stare sticloasă și stratul de solid înfiltrat în care canalele și porii polimerului sunt umpluți cu solvent. Formarea acestor substraturi
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Stratul superficial îmbibat al polimerilor în stare sticloasă este compus din patru substraturi cu concentrații de polimer și grosimi diferite: stratul de lichid hidrodinamic care înconjoară solidul, stratul de gel care conține polimer îmbibat în stare înalt elastică, stratul de solid îmbibat în care polimerul este în stare sticloasă și stratul de solid înfiltrat în care canalele și porii polimerului sunt umpluți cu solvent. Formarea acestor substraturi se datorează faptului că moleculele de solvent pătrund în polimer mai repede decât difuzează
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
substraturi cu concentrații de polimer și grosimi diferite: stratul de lichid hidrodinamic care înconjoară solidul, stratul de gel care conține polimer îmbibat în stare înalt elastică, stratul de solid îmbibat în care polimerul este în stare sticloasă și stratul de solid înfiltrat în care canalele și porii polimerului sunt umpluți cu solvent. Formarea acestor substraturi se datorează faptului că moleculele de solvent pătrund în polimer mai repede decât difuzează macromoleculele în soluție. Din acest motiv, moleculele de lichid pătrund în corp
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit de creșterea gradului de dispersie și totodată a suprafeței interfazice. Dispersarea poate avea loc în absența sau în prezența substanțelor tensioactive: lucrul mecanic cheltuit la dispersarea unui solid poate scădea de 5 - 10 ori în prezența substanțelor tensioactive față de cel cheltuit în absența acestora. Un alt avantaj al prezenței substanțelor tensioactive este creșterea stabilității sistemului dispers obținut: particulele care rezultă prin dispersarea solidului în prezența substanțelor superficial active
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mecanic cheltuit la dispersarea unui solid poate scădea de 5 - 10 ori în prezența substanțelor tensioactive față de cel cheltuit în absența acestora. Un alt avantaj al prezenței substanțelor tensioactive este creșterea stabilității sistemului dispers obținut: particulele care rezultă prin dispersarea solidului în prezența substanțelor superficial active, vor prezenta un strat superficial de adsorbție format din moleculele acestuia, conferindu-i solului stabilitate agregativă și cinetică. Dispersarea se poate realiza: * prin procedee mecanice, când substanța este mărunțită în dispozitive numite „mori coloidale”(mori
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lor de separație (interfață). Interfețele sau suprafețele interfazice sunt de următoarele tipuri: * lichidă, care poate proveni din contactul a două lichide, notată L1/L2 sau din contactul unui gaz cu un lichid, notată L1/G2; * solidă, provenită din contactul unui solid cu un gaz S1/G2 sau a unui solid cu o soluție S1/L2. După natura forțelor intermoleculare care acționează în stratul superficial adsorbția propriu - zisă (concentrarea exclusiv la suprafață) se poate clasifica în: * adsorbție fizică (nespecifică) - caz în care
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de următoarele tipuri: * lichidă, care poate proveni din contactul a două lichide, notată L1/L2 sau din contactul unui gaz cu un lichid, notată L1/G2; * solidă, provenită din contactul unui solid cu un gaz S1/G2 sau a unui solid cu o soluție S1/L2. După natura forțelor intermoleculare care acționează în stratul superficial adsorbția propriu - zisă (concentrarea exclusiv la suprafață) se poate clasifica în: * adsorbție fizică (nespecifică) - caz în care forțele de atracție între adsorbant și substanța adsorbită sunt
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
tehnologic; c) cantitatea de alamă forjabilă (cu 60% cupru) care se poate prepara din cuprul rezultat din proces, dacă randamentul global al obŃinerii cuprului este de 80%. 14 2,685 t patronit de puritate 80% se supune prăjirii oxidante. Compusul solid, după purificare, este redus cu aluminiu, procesul de obținere a metalului decurgând cu un randament de 75%. Se cer: a) să se scrie ecuațiile tuturor reacțiilor chimice; b) masa de aluminiu folosită, dacă se folosește un exces de 10%; c
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
volumul de oxigen necesar, dacă reacția are loc la temperatura de 1911°C și presiunea atmosferică; b) cantitatea de bicromat de amoniu care ar fi condus la aceeași cantitate de compus prin descompunere termică, dacă randamentul de colectare a compusului solid este de 60%; c) masa de acid sulfuric stoechiometric necesară reacției; d) masa precipitatului rezultat prin tratarea compusului solubil obținut cu soluție de sulfură de sodiu de concentrație 2 M; e) volumul de soluție de sulfură utilizată (excesul fiind de
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sodiu utilizată. 9 Se ard în clor 34 g amestec de crom și wolfram, rezultând o masă solidă cântărind 87,25 g. Se cer: a) compoziția amestecului inițial, exprimată sub forma unui raport molar; b) compoziția procentuală masică a masei solide finale; c) masa precipitatului rezultat la tratarea masei solide finale cu soluție de hidroxid de bariu; d) cantitatea de compuși care ar fi rezultat la arderea amestecului inițial în cuptor electric. 10 Un amestec de crom și molibden, cu masa
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
1. natura substanței (acid, bază, etc.); 144 2. pH (substanțele cu pH < 2 sau > 12 sunt acizi sau baze Înalt corozive); 3. volumul ingerat (mai mare În tentativele autolitice); 4. forma de prezentare (corozivele lichide produc leziuni mai extinse decât solidele); 5. durata contactului cu substanța corozivă; 6. stomac În repleție sau depleție (conținutul gastric atenuează variația dramatică a pH-ului); 7. momentul prezentării la spital; 8. momentul efectuării bilanțului endoscopic inițial; 9. momentul deciziei de corecție chirurgicală sau instrumentală; 10
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de zi cu zi pentru producerea de energie electrică. Materiale și ustensile 1. Ampermetru și voltmetru; 2. Fire; 3. Electrozi (unul de cupru și unul de zinc); 4. Pahare Berzelius; 5. Punte de sare; 6. CuSO 4 ·5H 2 O solid; 7. ZnSO 4 solid; 8. Apă distilată; 9. Baloane cotate; 10. Balanță analitică; 11. Fiole de cântărire (sau sticle de ceas); 12. NaCl sau KCl solid. Mod de lucru În două pahare Berzelius se prepară câte 250 ml soluție de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
m 2 . Se calculează masa de cupru mp depusă în urma experimentului. ADSORBȚIA UNOR COMPUȘI DIN SOLUȚIE CU AJUTORUL UNOR SISTEME COLOIDALE Principiul lucrării Adsorbția reprezintă concentrarea a unuia sau mai multor componente în stratul superficial al unei componente (de obicei un solid). Materialul la suprafața căruia sunt adsorbite componentele poartă denumirea de sorbent sau adsorbant. Suprafața specifică a sorbentului reprezintă aria totală pe care solutul oare la dispoziție pentru a fi adsorbit dar în cazul moleculelor mari (de exemplu colorani azoici, polimeri
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
etc.) nu se poate acoperi întreaga suprafață iar adsorbșia se face doar parțial. În lucrarea de față se va studia adsorbția unui colorant (indigo - carmin sau orice alt colorant) aflat în soluție pe suprafața unui sorbent (Al 2 O 3 solid - dispersat în soluția de colorant) sub formă de suspensie. Dozarea se face spectrofotometric la 609 nm, lungime de undă la care colorantul are maxim de absorbție. Materiale și ustensile 1.Spectrofotometru; 2.Balon cotat; 3.Balanță analitică; 4.Fiole de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
atenție la meniscul lichidului). Se reprezintă grafic pe hârtia milimetrică, variația π /c, în funcție de concentrație (pe abscisă concentrația, iar pe ordonată π / c). STUDIUL STABILITĂȚII UNEI SUSPENSII ÎN FUNCȚIE DE MEDIUL DE DISPERSIE Principiul lucrării Suspensiile sunt sisteme coloidale formate dintr un solid dispersat într-un lichid sau într-un gaz. Conform legii Stockes stabilitatea unei suspensii depinde de mai mulți factori: dimensiunea particulei (raza Stockes),densitatea mediului de dispersie și vâscozitatea acestuia.η În lucrarea de față se va determina viteza de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
în dreptul temperaturilor de transformare. Deoarece aceste transformări se produc la varianță nulă, ele se numesc transformări invariante. Ca exemplu de transformare la care participă trei faze se menționează formarea simultană dintr-un lichid L de compoziție dată c a două solide S1 și S2, deci transformarea : O astfel de transformare se numește eutectică. Temperatura la care se produce se numește eutectică, concentrația c la care se transformă eutectic este numită concentrație eutectică, iar produsul transformării eutectice, eutectic și reprezintă un amestec
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
concentrația c la care se transformă eutectic este numită concentrație eutectică, iar produsul transformării eutectice, eutectic și reprezintă un amestec de cristale S1 și S2. Un alt exemplu de transformate invariantă în reprezintă și transformarea simultană la răcire a unui solid S1 , de concentrație s, în două solide S2 și S3, adică: Această transformare se numește eutectoidă. Temperatura la care se produce se numește eutectoidă, concentrația s a solidului la care se transformă este cunoscută sub numele de concentrație eutectoidă, iar
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]