22,065 matches
-
asigurat, bufnița, cioara, bărzăunul... și câte și mai câte. Toate ființele-s mergătoare. Toate umblă într-un fel ori altul, pe pământ, prin aer sau apă. Dară frica, teama, spaima? Nu-s și ele mergătoare? Nu vin ele noaptea în somn să ne spună unde-i nord ori vest ori sud ori est? Până și visele umblă, umblă mereu, rătăcitor-înșelătoare în somnul nostru. Amăgitoare sunt căile tale, Doamne. De fapt, frica a ocolit cutremurele din Francia și din Maroc ori din
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
pământ, prin aer sau apă. Dară frica, teama, spaima? Nu-s și ele mergătoare? Nu vin ele noaptea în somn să ne spună unde-i nord ori vest ori sud ori est? Până și visele umblă, umblă mereu, rătăcitor-înșelătoare în somnul nostru. Amăgitoare sunt căile tale, Doamne. De fapt, frica a ocolit cutremurele din Francia și din Maroc ori din Gibraltar (nu prea rimează aici), ori de pe-acasă, pe lângă Macedonia (iar nu rimează, chiar deloc), tremurăturile (ale Pământului - care nu
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
țidule. Numai că foruri de pe acolo ne pretind imperios să facem curățenie și în ograda noastră socială unde, în desiș de pometuri se ascund după corcoduși o droaie de corupți, gunoaie omenești, infestând zarea politică, unde crapi supraponderali, știuci obeze, somni babani se cer grabnic strânși în plase, spre a asana balta înainte de a figura pe harta U.E. Un pescuit miraculos se oferă guvernului care n-ar avea altceva de făcut decât să pășească pe undele învolburate cu tălpile, spre a
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
zare târzie în care demult nu-i urmă de pasăre ce duhuri vibrează răstimpul și clipele în goluri adânci de stare născândă? moartea sclipind în temeri îndepărtate Pe ultima treaptă îngerul străveziu ocrotitor de-a lungul vieții a urcat treptele somnului cu aripile strânse făcându-se umbră pe ultima treaptă la picioarele domnului așteaptă să bată auzire fără de sunet ceasul de pe urmă
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
Nimic În Africa, America, Asia. Nu se poate! Realizez că trebuie să caut SUA. Aici lista e lungă. Afaceri, informații culturale, politice. Sport. Nu mă tentează nimic, am acea stare când n-ai nici o pofta de treabă, dar nici de somn nuți arde...Decid să caut un nume, ceva...deosebit. Un nume de floare, sau o femeie cu Floarea În nume! O iau alfabetic. Care sunt oare numele florilor furate, transferate În nume? Anemona? Am avut o elevă colo-șa indo-romo-color! Și
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
Acum sângele / coboară și urcă / În artere / rotindu-se singur...” (Singur). Dispariția ființei carnale este trecută În mitologia popoarelor care au sacralizat apa sau focul. Întoarcerea În natură, prin contopirea organică, este supravegheată de Soare, chemat mioritic să-i vegheze somnul. Mai mult, păstrarea sub giulgiul luminii va rămâne continuă sub „nesfârșitele liniști” ale timpului. Metaforizând Într-un mod unic racla, care plutește pe apă, poetul scrie genial, ca un cititor pătruns de lecturile fidele din religiile lui Mircea Eliade: „Sfintele
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
al Parcului semnează bulevardul cu-ntîmplătoarea-i aripă întinde-ți musculatura bustului pe manechin cum o haină nenumăratele defăimări îți irigă obrazul cum un ogor harfa fricii adună biografiile noastre risipite pe caldarîm cum stropii de apă potrivește-ți barca reciclată de somn pe valul domol al palmei nu e alcătuită oare clădirea onor Prefecturii din oase și sînge? fii fără grijă Jiul va completa părțile lipsă ale monumentului din fața sa. Semn de carte Uneori cantitatea acordă valoare precum orice exasperare. Lîngă Gilort
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
pe covorașul ros de soare din memoria bunicuței cum găsești încurcăturile acestea umbroase grațioase care-ți alcătuiesc micul dejun?" Așa grăiește lupul și zilele moțăie pe trapezele lor lucioase uneori certîndu-se-ntre ele cîrîind asemenea unor ciori apoi se cufundă-n somnul lor verzui-transparent ca apa lacului., Poeții tineri Ei scriu cu ușurința cu care noi citeam cîndva ei trăiesc cu ușurința cu care viața ne ia pe toți de la capăt înainte de-a ne spune ceva. Înmormîntare în noiembrie Cît de
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
învățare. reamintire. să începem așadar a ne reaminti, Alegra a ne reaminti din nou, adînc cine suntem se tulbură noaptea foind, apa sub pod și-mi urcă-n sînge neliniștea peștilor zvîcnind, gînduri sub bolta arcuită, aproape geme unul în somn sub știrile îngălbenite totul într-un sentiment de frunză plutind, oare ce vor a prefigura în mine agrăindu-mă pe rînd cînd noaptea le este surdină, clipa deja hăt departe, deși înscrisă în memoria unei lumini cu neputință de deslușit încă
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
în limba franceză. Dar ultimele cuvinte le-ai spus într-o limbă necunoscută. Ce limbă era? "Ce limbă era?" Anestezista ieșise de mult din cameră, dar întrebarea îi răsuna în urechi în continuare. ... Atunci a aflat că, scufundându-se în somn tot mai adânc, cobora spre origini. Și a înțeles că la ultima trecere, la ultimul drum peste ultima apă, va folosi aceeași limbă "necunoscută". Limba Mamei sale. Desertul ...De ce înainte vreme - poate și acum - copiii mici, sugarii, erau înfășurați strâns
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
clipă lentă Ce mă atinge-n trecăt, ca pe-un stîlp, Cu șoldurile, drogul meu de mentă și cimbrișor. În jur melcii tac mîlc. E vremea fluturilor fără haine, Doar în amiezi de raze îmbrăcați. Vin să-ți strecor, prin somn, crudele taine Ce nu se spun decît între bărbați. Ci tu, isteață foc, o să-nțelegi Din creștet pînă-n cracii tăi pribegi...
De-abia acum mi-e șoapta-mbelșugată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9250_a_10575]
-
lacrimă veche globul ei l-am măsurat noaptea întreagă demențial urându-mă urându-mă urându-mă... cheile cerului mă hrănesc din mistere gust numai miere de fluturi am deschis cheile cerului și eram viu și eram... pajiștea morții teama de somn: de moartea secundă moartea totdeauna-i fecundă pruncul adoarme în zori și seara-i bătrân regele încă mai gângurește la sân nu te grăbi: lumina-i de vină că timpul în tine se-nchină alintă-te atâta cât dor ți
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
o năframă legată cu nod a scos și un pumn de boabe de grâu, pe care le-a semănat În țărână. Și fiindcă venise noaptea și datoria era Împlinită, s-a Întins pe cojocul lui ciobănesc, visând, pe aripi de somn, că intrase și el În mulțimea de pe Columnă, printre dealurile săpate În piatră, pe sub pădurile dese, pășind pe un drum care nu mai urca spre vârful coloanei, ci spre munții lui de acasă. Sus, pe cer, Cloșca cu pui și
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
-mi dați să mă usuce. Cai înhămați la carul ce mă duce în straie negre și cu vizitiu. Țărâna grea grumazul să-mi apuce - îmbrățișarea mamei cu-al ei fiu - Și liniștea în palmă să o țiu până m-ajunge somnul de sub cruce. Cai înhămați la carul ce mă duce.
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
secundei mă las mistuit de-o șopârlă cu buze de viață arzândă. Cine să recunoască acest genocid inventat de Poet? Cine se mai Înfrigurează la dulcea vipie În așteptare? Nedefinitul aripi plăsmuiește! Șindrilă despuiată și amară de-o cucuvea În somn! Bucurie a copiilor de chihlimbar, viilor, morților dinspre vaduri, ridicați privirea spre mine! Veni-va un Moș Niculae, cel cu banul de aur În ghete, și-n semn de ispită toiagul iubirii va lăsa În dar! Vom ști atunci, În
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
blană de urs tinerețe voi soarbe! Pe o rază de soare, pe o noapte de lună fii minunea sfiirii, duhul bun În faptură. Cumplitul Îngheț se preface-n arsură, În iesle, pe paie, tăcerea mă-ndură! Păstori ai ispitei În somn mă veghează, magii sub pleoape Își joacă destinul, Melchior, Gașpar, Baltazar mă Încântă, În smirna veciei iubirea descântă! Pe pragul din stele Cuvântul se arată, cu pieptul deschis În deschisă furtună, cu tine scriu, cu tine mor deodată, călăuză În
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
iubire ultimă, și-n crivățul inimii ghinda statorniciei voi pune. Imperiale veverițe Îmi vor sări pe umeri, Întristarea nuci și mere-mi va da! Ninge grav peste Întreaga rostire, lupii În haită m-or devora. Trupurile noastre - bezmetice umbre În somn, rătăcind prin paturi furate din cancerul vremii, ne vor striga pe nume! În bezna acestui urcuș către moarte, sus și jos, Attiel privește asfințitul. Îngerul facerii tace, Îngerul vindecător al prostiei surâde, Îngerul ierburilor parfumate doarme. Tu, Ariel, pe aer
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
umbra verde a copacilor. Nici zeul mare al casei. O, acum el aleargă prin pulberea razelor și cântă, și râde și plânge! Nimeni. Doar un suspin îmbrâncind lucrurile în sine. Și eu răsucindu-mă în timp ce lunec, de parcă aș visa în somn urât. Sau poate cineva - recules din negrul nopții - se depășește, îmboldit de zeul fugar. Și râde și plânge, suspină și cântă prin mine. Cădere Cad. Din ce în ce mai repede, cad. Mă răsucesc dinspre trecut. Totul nu-i decât magmă sau poate ceva
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
melodii înalte aștri însemnați și nori prăbușiți în pagini albe. Sângeroși sunt sorii azi, sfârtecă secunde reci. Mânji de aer cu morți vii se amestecă în veci. Îngână secunde luna care nu-i de-aici, vai, nu! Arborii tresar în somn; fugi în visul lor și tu. Dormi. Adormi. Ascunde-te. Zaci încolăcit. Alene, aer negru, aer negru fulgeră din bolți viclene... Peisaj de august Ah, nouri negri pe cerul viclean. Aerul mușcă zăbala calului. Arborii-mi zdrelesc privirea, mâinile, coamele
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
ape, bezne, cercuri grele? Mușca din idealul orizont strivit cât ai clipi-ntre pleoape, de parcă-ar fi mânat tunând pegașii cruzi să și-i adape. Se ridica, în zări răsfrânt, lăsând în urmă pulbere de zâne și răsturna aștrii din somn și zei - în vise de cadâne. Plutea și cu un gest vărsa marea de liniște în țintirim, urnind din veghe negre pietre, în umbra lor mai vii să fim. Divin plutea din vremuri crude, încât și-acum ies din privire
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
din cuvinte... Atunci de mine se apropie De pretutindeni fiara albă Și mă pândește la tot pasul, Dar când mă-ntorc înfricoșată, Tu Te prefaci că nu mă vezi, Ori poate nu e încă Ceasul. Iar când îmi vii în somn ca marea, Puterea undei care crește Răstoarnă cerul peste mine Și de atâta frumusețe M-aș prăpădi, de nu m-ai scoate Ca pe un înecat din vis. 31 decembrie 2006 Insomnie Sunt nopți atât de lungi... cu neputință Mi-
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
capăt, Ceva ca un năvod mă trage-afară Și mă aruncă trez în întuneric Doar cei ce dorm acum nu mai sunt singuri, Căci bezna pentru ei pare tărâmul Pe care-l lasă-n urmă, când se-avântă Pe plutele din somn spre lumi uitate. Acolo îi așteaptă să se-ntoarcă Surori neîntâlnite niciodată în albele pătrate ale zilei; Umbrele lor iubite-i împresoară Și când pășesc pe val au mii de fețe. Ce greu le e apoi să se desprindă Din
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
din mirosul florilor și din mirosul hîrtiei arse amîndoi tac în răstimpuri pentru-a se asculta unul pe altul amîndoi tac în răstimpuri pentru că vor pur și simplu să trăiască. Matinală O teorie senzațională descoperită-n crăpăturile tencuielii bucăți de somn cenușiu risipite pe-aleile Parcului o piatră sărată pe care a lins-o un înger precum o vită un nor atîrnat de zenit uscîndu-se precum o pereche de blugi. Clopotul Dangăt de clopot meșteri care făureau un Dumnezeu fluid scînteietor
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
ori pot muri, vor plânge un cîine umflat pe asfalt, se vor îneca într-o mie de halbe de bere, îi voi înșira la uscat pe o mie de cearșafuri scoase la soare, le voi cînta, se vor trezi din somn și vor umbla mai departe fără mine, vor rîde atît de zgomotos că vor întrista cerul mototolit ca o hîrtie în buzunarul lui Dumnezeu - fii liniștit, bea-ți berea ta, votca ta, vinul tău , apa ta odată cu ei ca și cum ai
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
întoarse spre noptieră, aprinse lampa, luă cartea și se prefăcu că citește. La fiece respirație efluviile parfumului îi umpleau nările cu încăpățânare. Cine putea fi? Ana... Lili... Tia... Oana? ...Stinse lampa abia după ce auzi sforăitul ei ușor și egal. Dar somnul întârzia. Oana... Tia... Lili... Ana... Cum mai arătau oare? Se sperie la gândul că trecuseră atâția ani. Apoi, încet-încet, se lăsă legănat de acest refren absurd, până ce nu mai rămase din el decât niște silabe fără sens: li-a...ti-na-li-na-na-na
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]