3,952 matches
-
L'illustration" și, ah, da, începeam să citesc lucruri oarecum interzise dintr-o colecție al cărui nume îmi scăpa. După primul sonet... ... da, am continuat, am scris mult până am intrat la l'Ecole Naționale d'Administration. Deci, între primul sonet și "Court serpent", dacă vreți, prima mea scriere pre-profesionista, am scris ocazional, numai pentru plăcerea mea, cu timpul lucrări pe care le-aș numi de circumstanță, mici lucrări umoristice, fără ambiție, în general, în versuri, în forma cea mai clasică
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
pe cineva nu înseamnă doar a pierde persoana respectivă, ci și toate stările și formele prin care aceasta se manifestă în afara propriei ființe, așa încât, prin pierderea cuiva drag, pierzi totodată o mulțime de lucruri - fotografii, poezii, locuri: Dante, Avignon, un sonet de Shakespeare, marea de la țărmul Țării Galilor. Camera era Antonia. Răsufla amprenta personalității ei. Mirosul de trandafiri, abia perceptibil, stăruia, așteptând zadarnic să fie împrospătat de căldura focului. Toate obiectele din jur erau ea - covoarele mătăsoase, pernele înfoiate, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Un adevărat trouvaille. Foarte inspirat. Aparent, Karp călătorea des În Franța. Se uită la copertă: Les Stupra, scria cu litere ornamentale. — Mulți oameni nu vor să accepte faptul că idolul lor mult iubit a fost cel care a scris aceste sonete. De aceea, cartea a fost surghiunită pe rafturile cele mai ascunse ale librăriilor. Poftiți, uitați-vă. Ne arătă o ilustrație. Dinamită pentru Hauptstein și pentru cei de teapa lui. Priviți aceste testicule, priviți această elevație. Și totuși mărimea falusului gigantic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
n-a răspuns. ‘Te uiți la propriul tău œillet violet. Asta faci. Și acum, te rog, gândește-te la ce-ai făcut chiar acum. Probabil că păream nedumerit, pentru că s-a grăbit să-mi explice că se referea la un sonet citat de Karp În timpul vizitei noastre la fundație. — I-am spus francezului că poate să se ajute, În timp ce meditează la modelul imprimat. Personal, mă săturasem și nu m-am mai Întors vreo jumătate de oră. Până atunci, vroiam să termine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
vă duceți la petrecerea ei vrăjitorească?! Ce-ați reușit să aflați despre autorul cărții? zice. Numele lui era Basil Frankie și nu se poate spune nimic interesant despre el. Găsea texte din domeniul public și le aduna în antologii. Vechi sonete medievale, limerick-uri licențioase, poezioare pentru copii. Pe unele le-a scos din fel de fel de cărți vechi. Pe altele le-a luat de pe internet. Nu era foarte pretențios. Trântea în cărțile lui tot ce putea găsi gratis. — Dar care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Pe Marietta, că-i loc de-o Țiganiadă, declară rituos Anatol. Marietto, lasă suptu’, fă-te-ncoace, dulce mărgăritărel de mai! - Da’ ce culoare? Că nu știu... se mai tânguiește speranța. - Inspirația, ciolovecule, inspirația... ia gândește-te la Apollinaire, cu sonetu’ culorilor... - Rimbaud... nu-mi dă pace un scrupul cultural. - Ei, tot aia-i, nu mai fi și tu constipat... mă repede gazda. Mai bine participă și tu cu niște versuri... Spune! - Eu? Eu n-am talent... n-am avut niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
apreciatul Josef ben Bergelson“, asupra căruia Ianikovski aruncă vina. Atunci când traducea, M.O. Întrețesea propriile sale simțăminte. „Astfel, cum aș fi putut traduce cu atâta Împătimire, dată fiind existența‑mi searbădă“, Îmi spunea el. Poeme de Catul, Canțonierul lui Petrarca, sonetele lui Shakespeare pe care le va tălmăci În colaborare cu răposatul Izirkov, se impun, de asemenea, a fi citite În această lumină. Voi trece, domnule, peste fundalul istoric, aidoma unui peisaj arid pe care se va proiecta existența noastră; când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vîrsta lui. În ani cîinești, e mai bătrîn decît mine. Șezi, îi spun. Mă mîrîie: Doar n-o să stau ca dogii lui Hette. Cultivatul meu Tano îi știe pe cei doi cîini sculptați de Richard Hette, păzind intrarea în Vila Sonet. Le-a privit cu frățească mîhnire nemișcarea și cu indiferență nemurirea în bronz. Vin mai aproape de drum. Cîțiva băieței încearcă să descifreze inscripția de pe pantalonașii unui puști, fudul că are haine noi. Se chinuie ei cu b, trec la a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Streinu și Adrian Maniu compromiși. Sper să se înregistreze pe caseta ta, Șichy, ce-ți spun acum: a fost literatură de sertar, în timpul proletcultului. Capodopere de sertar. Lucian Blaga a terminat Hronicul și cîntecul vîrstelor în '46; a apărut postum. Sonetele (...) lui Voiculescu postum, în '65; povestirile, postum, în '66; romanul Zahei orbul, postum, în 70, an fast, an de vîrf al "dezghețului" cultural. Și poeziile lui Radu Gyr. Se transmiteau prin morse, din celulă în celulă. De-un timp, Tano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
destui "la neputință" de-a publica. La cîte au văzut culoarele facultății, ăsta-i fleac. Vrei un exemplu? Lui Ioan Constantinescu i-au smuls de pe ușa cabinetului plăcuța cu numele, imediat ce-a murit. În Mihai Drăgan au tras cu... "sonete", lipite de ușa closetului". "Acolo le era și locul, Herr Professor. Cele cu rime în pat. Cred că le-a dat "anonime" Vali Munteanu. E "sonul" lui. El a fost acela el. Nu-i Vali mereu alături cu tema? Arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
varianta Mircea Ivănescu: "privighetoarea înflorește chiar, și tufa unde se ascunde/cîntă". Nu era nimic în ordine. Iordan continua să fie însurat cu a patra, o Cleopatră semănînd cu Veronica Micle, o Ofelie semănînd cu Krupskaia, o doamnă brună din sonete semănînd cu Puha. Am făcut atîta efort să fiu iubită, că n-am iubit ca lumea. Iubire, cuvîntul ăsta apare mai des în însemnările mele decît și. Iubireșiiubireșiiubire. Nu-i o laudă (vorba lui Moses Rosen, misoxen cum era, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu ne-aducem aminte / De ce-a fost urât, neplăcut. / Viața ne duce-nainte; Lasă-mă pe mine tăcut. // Eu sunt mai greu abordabil, / Și lumea mă crede;-s poet. / Printre oameni trec un stimabil / Din care-au citit vreun sonet. // Tu fii volubilă-ntr-una / Ești mamă de sentiment. / Iubește-ți copiii ca puma / Și nu l neglija pe poet. // Să nu ne-aducem aminte / De ce-a fost urât, neplăcut. / Viața ne duce-nainte... Ascultă, eu sunt un tăcut!“ Lăsăm la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
productiv. Din nefericire însă, cărțile lui sunt lipsite de capacitatea de a emoționa. Nu par caraghioase, așa cum par cărțile altor autori, ci nerelevante. După ce le citești, îți vine să exclami: „Vorbe, vorbe, vorbe!“ Un exemplu posibil îl constituie volumul de sonete Crepusculare („Neliniști metafizice“,Constanța, 2008). Subintitulat forțat-jucăuș „sonete best.i@-le“, volumul cuprinde sonete-acrostih, cu numele Dominic Diamant pe verticală. Obligația pe care singur și-a impus o de a compune versuri care să înceapă cu literele numelui său îl
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de capacitatea de a emoționa. Nu par caraghioase, așa cum par cărțile altor autori, ci nerelevante. După ce le citești, îți vine să exclami: „Vorbe, vorbe, vorbe!“ Un exemplu posibil îl constituie volumul de sonete Crepusculare („Neliniști metafizice“,Constanța, 2008). Subintitulat forțat-jucăuș „sonete best.i@-le“, volumul cuprinde sonete-acrostih, cu numele Dominic Diamant pe verticală. Obligația pe care singur și-a impus o de a compune versuri care să înceapă cu literele numelui său îl determină pe autor să asocieze cuvintele cu o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de căldură și lumină / Atâta bogăție nu atestă / Natura-mi sacră, cosmică, divină?/ Tu, zi-mi nebun, câți pot să te susțină?“ Atras de ideea de performanță formală, autorul merge uneori și mai departe. Se obligă, de pildă, să scrie sonete în care nu numai fiecare vers, ci și fiecare cuvânt din fiecare vers să înceapă cu o literă a numelui său: „Distrugere demență detracare / Orgie onanism oligofren / Matol matoală mofturi miștocare / Indiferență ins ipochimen / Nu ne negăm nesocotind natura? / Iluziile
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ne negăm nesocotind natura? / Iluziile iscă isterii? / Cu ce curaj comandă corcitura / Denaturând divine datorii? / Indu ispita iederii hilare / Amplifică-i alura alarmant / Mizeria mustiva mult mai mare / Asupra ahtiatului actant / Nimicnicia neamul nu-l nutrește / Trufia toacă totul tâlhărește.“ Sonetele par produse cu ajutorul unei mașini de versificat. Ni-l imaginăm pe poet învârtind la manivela acestei mașini din care iese o nesfârșită bandă de hârtie acoperită de sonete. Versuri scrise la comandA Autorii de versuri scrise la comandă în timpul lui
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Asupra ahtiatului actant / Nimicnicia neamul nu-l nutrește / Trufia toacă totul tâlhărește.“ Sonetele par produse cu ajutorul unei mașini de versificat. Ni-l imaginăm pe poet învârtind la manivela acestei mașini din care iese o nesfârșită bandă de hârtie acoperită de sonete. Versuri scrise la comandA Autorii de versuri scrise la comandă în timpul lui Ceaușescu încearcă azi să facă uitat acest episod din biografia lor. Când alcătuiesc ediții retrospective, omit textele compromițătoare. Există însă o autoare care se mândrește cu ceea ce alții
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
incident), se distruge atotstăpânitoarea surpriză romanescă, dispare capacitatea hipnotică a diegezei; o prăpastie se cască astfel între romanul clasic și noul tip de antiroman.“ George Morărel are mult umor. Păcat că acest umor este involuntar. Solemnitate inadecvata În volumul său Sonete 1 (prefață de A.I. Brumaru, Brașov, 2006), Adrian Munteanu este solemn de la prima și până la ultima pagină, indiferent de subiectul monologului liric. Chiar și atunci când își roagă iubita să vină cu el în pat și să-l lase să-i
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
urme îmi sfințesc icoană.“ (Printre grădini arzând îmi port povara) În principiu, merită stimă un autor care promovează prin poezia sa un limbaj elegant, fie și emfatic, într-un moment de expansiune a „mizerabilismului“ în literatura română. Din nefericire însă, sonetele lui Adrian Munteanu sună solemn, dar nu emoționează. Iar în spațiul poeziei, dacă emoție nu e, nimic nu e. Dictatura rimei Adrian Munteanu și-a publicat recent al treilea volum de sonete, Paingul orb (Arania, Brașov, 2007). Această consecvență în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a „mizerabilismului“ în literatura română. Din nefericire însă, sonetele lui Adrian Munteanu sună solemn, dar nu emoționează. Iar în spațiul poeziei, dacă emoție nu e, nimic nu e. Dictatura rimei Adrian Munteanu și-a publicat recent al treilea volum de sonete, Paingul orb (Arania, Brașov, 2007). Această consecvență în practicarea unei forme fixe de poezie poate fi omologată - în cazul său - mai curând ca o performanță rebusistică decât ca o predilecție firească pentru un mod de exprimare. Autorul - ne sugerează propriile
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
unei forme fixe de poezie poate fi omologată - în cazul său - mai curând ca o performanță rebusistică decât ca o predilecție firească pentru un mod de exprimare. Autorul - ne sugerează propriile lui texte - se chinuiește să respecte cu strictețe prozodia sonetului. El pare pedepsit de cineva să nu comunice cu cititorii decât prin intermediul celor 14 versuri. Indiferent dacă este exuberant sau visător, duios sau sarcastic, Adrian Munteanu își obligă discursul să ia mereu aceeași formă. Dacă măcar unul dintre sonetele din
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
prozodia sonetului. El pare pedepsit de cineva să nu comunice cu cititorii decât prin intermediul celor 14 versuri. Indiferent dacă este exuberant sau visător, duios sau sarcastic, Adrian Munteanu își obligă discursul să ia mereu aceeași formă. Dacă măcar unul dintre sonetele din volum ar fi fost imperfect din punct de vedere tehnic, lipsindu i un vers sau având unul în plus, poate că întregul volum ar fi devenit convingător. (Cubul, ne învață Nichita Stănescu, trebuie șlefuit până la desăvârșire și apoi ciobit
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
având unul în plus, poate că întregul volum ar fi devenit convingător. (Cubul, ne învață Nichita Stănescu, trebuie șlefuit până la desăvârșire și apoi ciobit puțin cu o lovitură de ciocan.) Dar nu se produce niciodată nici un accident. Mașina de fabricat sonete funcționează ireproșabil, înghesuind mecanic noi și noi trăiri în mereu același tipar. O mare importanță acordă autorul rimelor. Pentru ca un vers să rimeze perfect cu altul, el folosește uneori cuvinte improprii, scoase din cele mai obscure cotloane ale dicționarelor sau
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un comic involuntar. „Doar puțin, așa, un început...“ - se milogește la un moment dat Ovidiu. Când ea se lasă, în sfârșit, convinsă, avem vaga bănuială că el nu se va ține de cuvânt. Limba de lemn a poeziei Autor de sonete și glose, Vasile Mustață respectă cu strictețe regulile acestor vechi forme fixe de poezie. Din strădania lui rezultă poeme cu o prozodie impecabilă, dar lipsite de poezie. Ele creează impresia că autorul nu are de fapt nimic de spus și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lui rezultă poeme cu o prozodie impecabilă, dar lipsite de poezie. Ele creează impresia că autorul nu are de fapt nimic de spus și că și-a făcut un scop în sine din ordonarea geometrică a cuvintelor. Este și cazul sonetelor și gloselor din volumul Ideograme lirice (Eminescu, București, 2008). Într-un stil declamativ-glorificator, folosind vocabularul „oficial“ al poeziei („cântec“, „vestală“, „tezaur“, „tâmplă“, „clopot“, „izvodit“, „destin“, „pecete“, „sfânt“, „astru“, „veșnicie“, „petală“, „talisman“, „spadă“, „galeș“ etc.), Vasile Mustață dezvoltă o retorică goală
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]