517 matches
-
de reparare a ascensoarelor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Proiect de Nr. și data Benefi- Proces- Ob- Nr. Felul și execuție actului de Parametrii ciarul verbal ser- crt.x) tipul (unitatea omologare/ ascenso- denumire de re- vă- ascen- proiectanta, certificare ruluixx) și sediu) ceptie ții sorului nr. și data) (nr. și data) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ x) Este același cu numărul de fabricație menționat în cartea ascensorului. ... xx) Pentru ascensoare: sarcina nominală (kg); viteza (m/s); numărul de stații. ... NOTĂ: Pentru agenții economici autorizați să efectueze lucrări de reparare la
ORDIN nr. 577 din 27 noiembrie 2002 privind aprobarea Prescripţiei tehnice PT R6-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind montarea, punerea în funcţiune, exploatarea, repararea şi verificarea tehnica a ascensoarelor electrice şi hidraulice de persoane şi/sau de materiale". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146711_a_148040]
-
de reparare a ascensoarelor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Proiect de Nr. și data Benefi- Proces- Ob- Nr. Felul și execuție actului de Parametrii ciarul verbal ser- crt.x) tipul (unitatea omologare/ ascenso- denumire de re- vă- ascen- proiectanta, certificare ruluixx) și sediu) ceptie ții sorului nr. și data) (nr. și data) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ x) Este același cu numărul de fabricație menționat în cartea ascensorului. ... xx) Pentru ascensoare: sarcina nominală (kg); viteza (m/s); numărul de stații. ... NOTĂ: Pentru agenții economici autorizați să efectueze lucrări de reparare la
PRESCRIPŢIA TEHNICA PT R6-2002 din 27 noiembrie 2002 privind montarea, punerea în funcţiune, exploatarea, repararea şi verificarea tehnica a ascensoarelor electrice şi hidraulice de persoane şi/sau de materiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146712_a_148041]
-
Magdalena. XIV. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova 1. Bucur Elenă 2. Caraman Daniela Maria Rodica 3. Gherasim Traian 4. Mihail Sanda Mihaela 5. Petcu Nicolae 6. Plăcintă Constantin 7. Puscaciu Nicolae 8. Radescu Elenă 9. Sorii Nicolae. Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău 1. Anghel Stancu 2. Badiu Radu 3. Coman Gheorghita-Adriana 4. Duțu Alexandru 5. Gheorghiu Florin 6. Ghimbasanu Mariana 7. Gogu Nicolae 8. Iana Aurelian 9. Prodea Gheorghe 10. Racoti Gheorghe. Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița 1
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
cu atropină, își fac cearcăne cu creionul pentru a-și sublinia excesele ori înclinația către acestea. Epigramiștii le țin hangul. Unul dintre ei scrie: „Dacă dai cu pudră fața,/ N-o faci doară în zadar,/ Știi, de lut sîntem noi, soro,/ Și pe lut se dă cu var”4). Cît despre bărbații cu „preocupări de toaletă”, spilcuiți, dichisiți în exces, microscopic, aproape toată lumea îi tratează drept ridicoli. Unul dintre ei, nefericitul scriitor Pantazi Ghica (avea cocoașă), e victima unei farse povestite
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mi cere, , -mi furnică (verb), un nod colea mapucă, oar’ ce să fie asta, aide l-alde baba, moș popa, zio, ziulița, vântuleț, s-ardică, auz, țopul, (a)murgul, (a)sfințise, murmură( substantiv), ăst, cobe, argeaua(război de țesut), schintei, soro, surato, văzutu-l-ai etc, etc. Expresiile populare dau textului o mare doză de autenticitate, iar imaginile se conturează prin folosirea lor care nu par a fi excesive. Stilul poetic al lui I. H. Rădulescu este unul remarcabil. oooOOOooo „Era În murgul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bac < fr. bac[calauréat], rom. bac[alaureat]; prof < fr. prof[esseur], rom. prof[esor]; germ. Abi "bacalaureat" < Abi[tur]; Lok < Lok[omotive]; it., sp. bici < bici[cleta]; rom. dirig < dirig[inte]; mate < mate[matică]; sp. gran < gran[de]; profe < profe[sor]; san < san[to]; sued. alko < alko[holist]; favvo < favo[rit]; mongo < mongo[loid]. b) Prin afereză: engl. gator < [alli]gator; mum < [chrysanthe]mum; vator < [ele]vator; versity < [uni]versity; zine "revistă artizanală, neprofesionistă, editată la domiciliu" < [maga]zine; fr., engl.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în două: ei și restul. Nu sunt plurivalenți. Nu sunt interesați decât de pătrățica lor (în care, de altfel, exce lează). Sunt specializați într-o meserie și le lipsește cultura generală. Dar nu au nici un sentiment de culpă. Un profe sor de științe exacte de 40 de ani care nu a auzit de Hemingway se scuza: — Noi îl studiem mult pe Dante! Asta-i adevărat, ani la rând își reiau clasicii la un nivel din ce în ce mai aprofundat. Dar de ce, când am vrut
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cu copiii dacă ar fi să începi munca? — Nu-i problemă, am cu cine să-i las! Am adus-o și pe bunica. E la mine. Am amuțit! Îi spun: — Mai ai pe cineva în țară? — Stai să văd... Pe sor-mea am adus-o, pe maică-mea, bunica, nu, mai am niște veri în țară, dar toți cei mai apropiați sunt cu mine! Ne-am luat rămas-bun. Am schimbat numere de telefon și atât. Eu am rămas uimită. N-ar
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
drept (1884) la Universitatea Liberă din Bruxelles Fotografie din anii '70 - '80 ai veacului al XIX-lea Alexandru Bădărău Doctor în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles (1883) Fotografie din anii '70 - '80 ai veacului al XIX-lea Sor Moise Student la Bruxelles în 1929 Pașaportul lui Sor Moise cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Sonea Finckelstein Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Soneei Finckelstein cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Hava Oclander Studentă la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
anii '70 - '80 ai veacului al XIX-lea Alexandru Bădărău Doctor în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles (1883) Fotografie din anii '70 - '80 ai veacului al XIX-lea Sor Moise Student la Bruxelles în 1929 Pașaportul lui Sor Moise cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Sonea Finckelstein Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Soneei Finckelstein cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Hava Oclander Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Havei Oclander cu prelungirea vizei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
81 Ibid. * Mulțumim pe această cale dlui Emanuel Bădescu (Bibliotecă Academiei Române) pentru consilierea de specialitate cu privire la fotografiile lui Emanoil Protopopescu-Pake, Vasile Conta, Alexandru C. Cuza și Alexandru Bădărău. Ilustrațiile mai puțin cunoscuților studenți români la Bruxelles, i-am numit pe Sor Moise, Sonea Finckelstein și Hava Oclander, sunt prelucrări digitale ale autorului acestui volum după documente aflate în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (AMAE), Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 209. Mulțumim personalului AMAE pentru sprijinul ce ni l-a dat în cercetarea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
era plecată la o nepoată a mamei, verișoară cu noi copiii, căsătorită cu Frumosu Neculai, șeful ofici ului poștal din Comănești, care aveau un copil mic și aveau nevoie de ajutorul cuiva pentru creșterea și supravegherea micuțului. Aceasta era preocuparea sorii mele, tot pentru a aduce un ban în plus în casa împovărată și lipsită de stâlpul ei. Acasă, acum, eram doar eu și mama, mama - cu gospodăria, eu - și cu treburile din jurul casei, dar mai ales cu cartea care nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cazurile oblice în raport cu nominativul. Totuși, forma de nominativ s-a transmis uneori în cazul numelor de ființe umane: lat. homo > rom. om, it. uomo, fr. on (devenit pronume nehotărît, după model germanic, germ. Mann s.m., man pron.), lat. soror > rom. sor(u) (soru-mea, sor-mea), v.it. suoro și suore, fr. soeur. Există și cazuri de lexicalizare a ambelor forme, de nominativ și de caz oblic, așa cum s-a întîmplat în română cu lat. lumen, -inis "lumină", din forma de acuzativ
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nominativul. Totuși, forma de nominativ s-a transmis uneori în cazul numelor de ființe umane: lat. homo > rom. om, it. uomo, fr. on (devenit pronume nehotărît, după model germanic, germ. Mann s.m., man pron.), lat. soror > rom. sor(u) (soru-mea, sor-mea), v.it. suoro și suore, fr. soeur. Există și cazuri de lexicalizare a ambelor forme, de nominativ și de caz oblic, așa cum s-a întîmplat în română cu lat. lumen, -inis "lumină", din forma de acuzativ rezultînd rom. lumină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fost otărâtă în actul de dizolvare pentru o epocă în urma celor 10 zile, atunci Adunările cele vechi se adună până la întrunirea acelora cari au a le înlocui. Art. 86. De la data morții Domnului și până la depunerea jurământului a succe sorului său la Tron, puterile constituționale ale Domnului sunt exercitate în numele poporului român de miniștrii întruniți în Consiliu și sub a lor responsabilitate. Art. 87. Domnul este major la vârsta de 18 ani împliniți. La suirea sa pe Tron, el va
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Așa era și înainte de ’89 în școala mea. În Occident e de neconceput. Dacă cineva iese dintr-o școală din asta autoritară, în care nu ai cultura dialogu‑ lui și în care niciodată nu ai voie să-ți contrazici profe‑ sorul și deci taci e foarte trist. La noi clasa nu e locul unui dialog. Profesorul vine și te ascultă, îți spune ce e bine și tu niciodată nu îți construiești singur un punct de vedere. După aceea intri într-o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să -l privească în față pe domnul Vrăbiescu. — Hai cu Concone ! Hai, relaxează-te, încet, rar, ia-o domol, ce Dumnezeu ? — Nu pot acum, cedează studentul. Liniște timp de câteva secunde. — Uită-te la mine, Cristian. Ochii la mine ! insistă profe- sorul, ridicând tonul. Și Cristi și-a ridicat în sfârșit bărbia. — Ia spune- mi, unde ai fost mătăluță aseară ? — Am petrecut, domnule. A venit în vizită un prieten pe care nu l-am văzut de mult și am petrecut poate mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu, Cristian ? De ce n-aș înțelege ? Eh, te-ai distrat și tu o seară, ce ? Puteai s-o spui de la bun început. — Puteam și poate trebuia, dar am zis să-ncerc totuși. — O, dar, dragul meu Cristian, răspunde imediat profe- sorul pe un ton ironic, ce om conștiincios, plin de ambiție și reușită ești mătăluță... Ia, hai, povestește-ne tu mie și colegilor tăi, dacă tot nu cânți azi, unde mai exact ai fost tu aseară, de te-ai distrat așa
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
întâi, zise Jayne foarte firesc, probabil ca să nu-i îngrijoreze pe copii, care probabil nu erau oricum atenți. - De fapt chiar mai devreme, îi reaminti Marta. - Praf în ochi, scumpo, am oftat eu. N-o lăsa să ți-o tragă, soro. Robby chicoti brusc, spre satisfacția mea. Jayne se încruntă. - Nu mai face pe rapperul în prezența copiilor. Urăsc chestia asta. - Și eu o urăsc pe îndrumătoare, am zis. Știi de ce? Pentru că îți alimentează angoasale, scumpo. - Hai să lăsăm conversația asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mari și nestăpânite, cu chiote de râs, încât e o plăcere să vezi un public așa de bun și de dispus. Pe stradă nu prea am văzut rochii prea scurte. Ora 7 îndeosebi rămâne ca o viziune de viermăt uriaș. Sorii luminii strălucesc pretutindeni. Inscripții și firme luminoase de baruri, varieteuri, baluri la fiecare pas în centru. În două zile eri și azi a lucit în după amiaza asta soarele două ceasuri. Cam răcoare; trebuie să port pardesiu. La berărie, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
precum fac bourul ori cerbul coborât din munte să strice „fălos” viile, în colindele de flăcău. Miza zmeilor este însă alta: „Ce război în sa’ la noi?/ Sân bătăi de noauă zmei/ Cu-ăi trei fecioraj ’ de domnî/ Pentr-o sor’ care-o au iei,/ Că zmeii vor ca s-o ia,/ Fecioraj’ nu vor s-o dea ” (Bârca - Dolj). În alte variante lupta are loc în „dumbravă”, spațiu care este și el mai aproape de social decât de întunericul inițiatic al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
constituie momentul metamorfozei din pădure: „Tocmai ajunsese flăcăiandru, când o dată, bând apă dintr-o urmă de cerb, începu să-i crească păr și coarne rămuroase, prefăcându-se cu totul în cerb: alerga prin pădure și zbiera ca dobitoacele, numai cu sor’sa vorbea ca oamenii”. Cerbul de culoarea soarelui va constitui o direcție de interpretare și în colindele de fată mare. Încă un argument pentru legătura strânsă dintre cornuta sălbatică și flăcău se află în refacerea scenariului inițiatic al înghițirii, însă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
depășească proba inițiatică. „Duhul de mare” surprins de tânărul arcaș vorbește dublului său uman și scapă oferindu-i sora drept ibovnică: „-Stai FătFrumos,/ Nu mă săgeta,/ Căci noi am fost nouă frați,/ Câte-și nouă săgetați,/ Numai eu și-o sor mai mică,/ Cu soarele potrivită,/ Fi-ți-ar ție dăruită.”( Grădiștea - Ialomița) sau fălindu-se cu natura sa eternă: „-Niță nu mă săgeta,/ Că degeaba te silești,/ Pe noi să ne prăpădești;/ Căci noi sîntem vro nouă frați,/ Ce am
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
maritală. Alte colinde dau leului și dulfului biruiți un rol marital; sora mai mică a fiarelor este oferită flăcăului, ca semn al supunerii totale în fața întemeietorului, ce convertește astfel forța zămislitoare din sacru: „- Nu ne, Ioane săgetară/ C-am o sor’ foarte frumoasă,/ Și e sor’ cu soarele,/ Are-o mână ca și-o zână,/ Cu cumpătu de albină,/ Eu cu ea te-oi dărui” (Bumbuiești - Vâlcea). Înrudirea cu soarele, atributele divine și calitățile preluate de la o specie sacră indică adevăratul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și dulfului biruiți un rol marital; sora mai mică a fiarelor este oferită flăcăului, ca semn al supunerii totale în fața întemeietorului, ce convertește astfel forța zămislitoare din sacru: „- Nu ne, Ioane săgetară/ C-am o sor’ foarte frumoasă,/ Și e sor’ cu soarele,/ Are-o mână ca și-o zână,/ Cu cumpătu de albină,/ Eu cu ea te-oi dărui” (Bumbuiești - Vâlcea). Înrudirea cu soarele, atributele divine și calitățile preluate de la o specie sacră indică adevăratul motiv al incursiunii eroice, înfruntarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]