9,106 matches
-
Emil Brumaru Iubite și stimate domnule Lucian Raicu, Sînt zile, ca asta în fața mea, în care nu aș mai vrea să mă trezesc din somn. Din cînd în cînd, rupturi adînci în suflet, alunecări imprevizibile de spaime, de sentimente, prăbușiri totale de speranță, mă fac să-mi blestem destinul și așa destul de precar. Ce este dragostea? Ce este ura? Pentru ce uităm absolut tot trecutul într-o clipă aprigă de mîine? Ce este viața? Iată întrebări care
Mă atîrn de un creion și-o coală de hîrtie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14371_a_15696]
-
grotescului, a mizeriei existențiale, a urâtului grohăitor din jur (ca metonimii ale unei disperări copleșitoare) devine calea piezișe a autoflagelării. Sunt izbitoare în poezia Marianei Marin acel soi de radicalism etic, acea sete de puritate, sau mai bine zis acea spaimă de compromis și de maculare, care sfârșesc prin a distruge temeiurile înseși ale Ființei. Adriana Babeți oate că și alții care vor scrie despre ea, copleșiți de tristețe, își vor intitula rândurile MADI. Numele acesta a purtat-o în spate
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
și privirea poetului închisă în sine ochiul său: doar o groapă comună ascunzînd ape de odihnă Lună rece să asculți în fiecare noapte aproape de ora învierii bufnițele furioase din pădurea de deasupra spitalului cum îi latră pe cîinii amuțiți de spaimă cînd ea trece prea rece - tu scufundîndu-te tot mai tare în ape de taină ca moartea îngenunchind în fața altarului Sfîrșit de poem Poemele de lung metraj - cum un viespar scăpat în pădure ca niște animale chinuite Poem cu două cămăși
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
o arunci, cînd nu mai ai nevoie de ea", a zis el cu gravitate. Apoi i-a criticat pe critici, care fac discriminări între scriitori și lansează mediocrități sau distrug adevăratele valori. Șt. Aug. Doinaș a vorbit foarte bine despre "spaima de cuvinte și consecințele ei asupra poeziei românești". Citînd exemple grozave, a demascat "alergia irațională față de anumite părți ale limbii române" și "pudibonderia" cenzurii. "Spiritul logic" e frate bun cu "spiritul pudibond", a mai zis Doinaș. Iar "spiritul dulceag" și
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
foșnetul sec al picioarelor ei uscate între care mă ascundeam să nu mă afle mâna ce-mi pipăise genunchii prea lucioișI mai aud cum se ciocneau cu sunet de zefir coastele mamei de dinții mei mărunți între care se măcina spaima că o umbră mult prea mare îmi va acroșa aripile de libelulă celelalte fraulein relatează și ele că se piteau adesea în clarobscurul indus de gestație în jurul burților materne acolo unde preaplinul cărnii începe să se reverse după treizeci și
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
oh!, cîtă dezordine în odaia ticsită de ziare și volume sprijinind pereții să nu cadă peste trupul celui ce încă sufla. Se împlinise un fruct ciudat și eu, enorm sîmbure răsucit în carnea odăii, așteptam, doldora de insomnii, trezit de spaime ascuțite în chiar clipa ațipirii, pîndeam momentul de a-mi convinge concetățenii că e foarte înțelept să înțeleagă iminența autumnală. Și iarăși desfăceam sufletul cîte unui tom legat în pînză aspră la pipăit, rătăceam pe rîndurile negre, încremeneam apoi cu
Iminență autumnală (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14594_a_15919]
-
instincte. Colina și Amiază de vară (aceasta inclusă numai în sumarul edițiilor târzii ale Întâlnirii din Pământuri) dislocă realismul, recurgând la fantastic și vis. Luăm act de angoasarea eroului din Colina, care într-o dimineață se trezește "cuprins de o spaimă grozavă", după ce "visase ceva rău". Vrea să se dezmeticească, se spală pe față, iese în ogradă, la treburi, dar mereu ceva îl apasă, un sentiment "turbure și greu ca o apă neagră". Simțurile percep alterat realitatea, liniile, formele îi joacă
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
pământul se legăna; se lăsa în jos; se scufunda. Vasile Catrina se scutură și porni înainte plin de mânie: "Ei! Ce, m-au găsit dracii?!..."". Un moșneag ciudat îi iese în cale, ivit ca din senin, întâlnirea amplificându-i eroului spaima, starea de angoasă. În Amiază de vară același aer halucinant și aceeași ciudățenie a întâmplării cu mașina de cusut care lucrează singură. Întâmplarea celor două cumetre care, cu un aer tenebros-complice își transmit vestea despre absurdul, neverosimilul eveniment ("mașina mea
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
am amintit și eu în preambulul alocuțiunii mele, gânditorul afirmă cu tărie: "Filosofia noastră trebuie să înceapă nu cu mirarea, ci cu înspăimântarea" ("mit dem Erschrecken"). Începea pentru noi, odată cu instaurarea terorii comuniste, ceea ce aș putea numi o pedagogie a spaimei. Părăsisem pentru foarte multă vreme spațiul universitar. Aș fi putut chiar crede că-l părăsisem pentru totdeauna, dacă n-aș fi păstrat " în pofida tuturor obstacolelor ce făceau imposibilă o asemenea întoarcere " speranța, încrederea într-o reconquista, cum ar fi spus
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Purgatoriu. Și nu vom ști niciodată cum te-a primit Dante. Va fi tremurat măcar o frunză din laurii de pe fruntea lui din tencuiala sfîntă? Pe-a noastră, abia-nmuguriseră. Pe-a noastră, a celor de-atunci și deacum, între spaime rămași, vinovați și greoi. Judecătorul va spune cîndva "Destul!, Liniște, copii, tăceți odată din gură, nenorociților, sînt sătul, terminați cu prostiile! Doar vi se pare că-ați străbătut Infernul. Încă foarte departe e Purgatoriul!" "Prea multă Revelație nu încape în
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
Rodica Zafiu Profesorul Liviu Onu preda, în 1980, cursul de istorie a limbii române la Facultatea de Litere din București. Materia îi înspăimînta îndeajuns pe studenții de atunci: dar, ca multe spaime, și aceasta era amestecată cu respect. Retras, absent, poate timid, schițînd din cînd în cînd cîte un zîmbet politicos, profesorul nu făcea nici un efort pentru a-și transforma cursul în ceva cît de cît amuzant. Dar tocmai acest lucru îi
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
mi se pare, nu mai e voie să bocim. Sau, dacă o facem, bocetul trebuie, prin el însuși, să fie frumos. M-am trezit pe la patru jumătate dimineața și am început să mă gîndesc la telefonul de ieri după masă. Spaima indefinită care-mi împăienjenise sufletul de două săptămîni era, deci, reală, cu suport foarte precis. Deși pot acum să o așez pe o cauză, îmi dau seama că nu mi-a trecut.
Vechi cotidian de gingășia (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14795_a_16120]
-
mereu de oase ortodoxe, dar mai ales de păcate pe care nici o religie nu le poate absolvi, cu ele umblam toată noaptea pe străzi, din pantelimon în vatra luminoasă și retur, atingeam momfa pe la margine, credeam că după trei dimineața spaima va ceda, și uneori se întâmpla și asta, dar rar. cel mai adesea dârdâiam până la ziuă; mă întorceam acasă numai când groaza obosea atât de mult încât îmi lăsa în pace pielea metodistă, oasele ortodoxe și carnea catolică, știind prea
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
fi strivit: o murdară bucată de carne și terci ar fi rămas ca amintire a ființei mele pe trecerea de pietoni. dar nu. el venea cu atâta putere încât stătea încremenit în loc. n-o să uit niciodată așteptarea aceea și nici spaima că se va opri de-și va da drumul. pornise brusc, cu nările sforăitoare, cu farurile ațintite asupră-mi, venea ca un tăvălug pe toată strada. dar rămăsese tot acolo, nemișcat, deși prinsese o viteză fără egal. era singurul tramvai
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
egal. era singurul tramvai spre momfa, nu puteam să-l ratez. * ; auzisem că unul din vărai, chiar de la mine din vărai, a descoperit gena morții. nu a nemuririi ci a morții. cea care, atunci când ești prea îngrozit de moarte, paralizează spaima, te ferește de spaima vieții de dincolo, când ești pe cale să pleci. am dat fuga repede-n vărai să-l întâlnesc, să-mi rezolv spaima de moarte, dar era luni și ăla plecase la târg la șomcuta, așa că l-am
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
spre momfa, nu puteam să-l ratez. * ; auzisem că unul din vărai, chiar de la mine din vărai, a descoperit gena morții. nu a nemuririi ci a morții. cea care, atunci când ești prea îngrozit de moarte, paralizează spaima, te ferește de spaima vieții de dincolo, când ești pe cale să pleci. am dat fuga repede-n vărai să-l întâlnesc, să-mi rezolv spaima de moarte, dar era luni și ăla plecase la târg la șomcuta, așa că l-am plătit pe unul cu
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
nu a nemuririi ci a morții. cea care, atunci când ești prea îngrozit de moarte, paralizează spaima, te ferește de spaima vieții de dincolo, când ești pe cale să pleci. am dat fuga repede-n vărai să-l întâlnesc, să-mi rezolv spaima de moarte, dar era luni și ăla plecase la târg la șomcuta, așa că l-am plătit pe unul cu mașină să mă ducă la șomcuta. muream pe mine de spaima că voi muri. vezi bine că ăla nu era-n
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
fuga repede-n vărai să-l întâlnesc, să-mi rezolv spaima de moarte, dar era luni și ăla plecase la târg la șomcuta, așa că l-am plătit pe unul cu mașină să mă ducă la șomcuta. muream pe mine de spaima că voi muri. vezi bine că ăla nu era-n târg în șomcuta, dar mi-au spus că s-a dus la baia mare, unde cartofii se vând mai bine, așa că am pornit spre baia mare. spaima crescuse pe mine
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
pe mine de spaima că voi muri. vezi bine că ăla nu era-n târg în șomcuta, dar mi-au spus că s-a dus la baia mare, unde cartofii se vând mai bine, așa că am pornit spre baia mare. spaima crescuse pe mine cât casa. și dă-i prin baia mare și caută-l și până la urmă unul a zis că s-a dus la crâșmă să se-mbete și bate tu toate crâșmele și a treia zi, când l-
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
Dolly, zburda încai pe câmpii "Nas ne nagoniat" Semnele mici, ilizibile pe ambalaj litere slave pe care nu le vei citi niciodată stabilizatorii, afânătorii, E-urile în cohorte organizate atentează la ulcerul tău (din vremea hemoragiei cu versuri despre patrie,) spaimă intrată în sânge mângâie cerul gurii prea păcătos nici de vânător, nici de poveștile lui nu am chef prea mulți ochi de oțel afară la pândă în spatele scenei radiațiile TV leagă scheletul imaginii gângania asta diforma pe care pariasem cândva
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
Emil Brumaru Să poți scrie! Indiferent de grozăviile dezlănțuite în jur.Să-ți iei pixul, foaia liniată (da, liniată, ca să nu fii pocnit în moalele creierilor de "spaima albă" a filei; șmecheria-i cu folos, o recomand), ceașca de teracotă plină cu cafea. Și să-i înșiri verzi și uscate unui prieten; e extraordinar. Afară să se topească pe acoperișuri, ca acum, întunericul de astă-noapte. Zgomotele orașului la
Zmulgi pene din arhangheli drept suvenir by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14924_a_16249]
-
înger n'a stat pavăză pierzătoarelor treceri pe fruntea înrourată de zorii de ziuă străluce frunza uitării Sub luna neagră prin strâmtorile timpului la apa nenumită vin strigoaiele să se scalde în farmece tulburi în bătaia lunii negre aripate de spaimă cad păsări sinucigașe să acopere umerii și să învăluie sânii strigoaielor din spatele nevăzutului lilith își bucură ochiul de floarea adâncă a vrăjilor și soarbe aburul tainelor Aripă și plumb cândva la miez de timp noptatec în bătaia stelelor arzând în
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
poate combate teama de moarte. Dar tocmai aceste constrângeri fac acest eseu terapeutic mai seducător și mai captivant. Când își plânge prietenul mort, rătăcind prin pustiu (“Muri-voi oare și eu? Oare nu mă așteaptă aceeași soartă ca pe Enkidu? Spaima mi s-a cuibărit în inimă: mi-e frică de moarte...”), Gilgamesh vorbește pentru noi toți. Iar cuvintele doctorului Yalom picură ca un balsam peste rănile tuturor celor care au tremurat măcar o dată la perspectiva întâlnirii imposibile cu cea cu
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
de zile am avut părul lung până sub fund. mă simt excelent cu o tunsoare “băiețeasca”. O femeie nu e frumoasă doar cu părul lung și multe dintre fetele astea arată atât de bine la “zero”, încât nu văd nici spaimă aia că “nenea” vrea să le urâțească. Este un experiment social și sunt oameni care participă. PS: ăla care spunea că e indicat să faci rate pentru a dona, cred că nu știe cum e să plătești rate în românia
Scurt pentru o cauză by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82571_a_83896]
-
Este nedrept că unii nevinovați plătesc cu viața, teribilismul semenilor lor. i-o fi turnat MOSUL acoolul pe gât? știu că am inceput școală de șoferi foarte entuziasmată și după 10 zile de condus ,am renunțat .Un amestec de frică ,spaimă ce imi întuneca mintea....n-am să invinuesc instructorul.... Aparte de astă prietenul nostru de familie,M. se întorcea din Belgia cu încă un prieten, la Arad,a intrat într-o depășire,dar ....nu a mai fost timp...un TIR
Crăciun fără victime by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82660_a_83985]