606 matches
-
a unui constant cânt subsumat. Cadenza pentru violoncel și pian de Mihai Măniceanu este, de fapt, o farsă, o nostimadă, prin citarea în cascadă de teme muzicale clasice, romantice și moderne, din marile repertorii interpretative, totul în paralel cu evoluțiile spectaculare ale instrumentiștilor, care totuși, nu sunt făcute în glumă. Ana Giurgiu Bondue ne-a propus spre audiție piesa Foc, pentru soprană. violă și pian care se dezvoltă în grafii simple, în volute ale unor tensiuni aproape să erupă și prin
Nume pentru viitor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83409_a_84734]
-
o modificare importantă în ceea ce privește expresia și rosturile ei. Din obiect, ea a devenit gest, acțiune, intervenție. Produsul artistic, și el un fel de marfă, dependent de o piață specializată și de mecanismele ei economice, a fost înlocuit parțial cu formele spectaculare sau cu acțiunile fără scopuri determinate. Acest produs nu se mai poate vinde și nici cumpăra pentru că el nu mai există ca obiect. Artistul plastic a îmbrăcat, într-un fel, haina actorului, dar a unuia care își joacă propriul său
Privirea și gestul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7277_a_8602]
-
C. Mihăilescu. Îl citez pe acesta din urmă pentru savoarea lui torențială: „Dan C. Mihăilescu e, structural, un regățean prodigios, dual, robit de teatralism ironic și de locvacitate în foiletonistică, tumultuos și plastic în verb și percepție și-n volutele spectaculare ale unui scris senzual, spumos și neconvențional, disciplinat însă, în cărți, de vocația sintezei culturale temeinice și a studiului istorico-literar de tip intensiv, concentrat pe o temă unică. ș...ț e, în esență un călinescian senzual, histrionic, sarcastic ca demonie
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
ei erau cinici, de o cruzime rece și "științifică" aproape nedeghizată, în timp ce comuniștii erau meșteri în arta escamotării, fariseismului, duplicității și minciunii oficiale (și neoficiale) ridicate la rang de mod de existență și metodă de guvernare. Cele mai sîngeroase și spectaculare crime ale lor (inclusiv împotriva evreilor în URSS) s-au ținut lanț, ce-i drept îndeosebi în epoca stalinistă, revărsîndu-se însă în timp și spațiu, precum știm, în întreg imperiul dominat sau influențat de ei, dacă ne gîndim și la
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
descărnează actul liric, lăsînd osul gol a silogismului. Apelînd la concretul dens, la o imagistică groasă în voia căreia se lasă, Nicolae Țone beneficiază astfel de șansa unui paradoxal acces la impactul metafizic, ocultat de versificația de ,,poante", de ,,spirite" spectaculare, gen Prevert sau Sorescu. I se potrivesc vorbele lui Artaud: ,,Sîntem aici și ne trezim brusc în toiul luptei metafizice, iar partea împietrită a corpului aflată în transă, înăsprită de refluxul forțelor cosmice care o asediază, este admirabil transpusă în
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
tocmai distins săptămîna trecută cu cîteva premii BAFTA) în al său "succes story... à l'américain". Ceea ce nu spune francezul e că reușita rezultă din tratarea à l'inverse a temei "americane" a succesului. Virusul tematic alogen și sfidarea tehnologică spectaculară sînt asimilate și convertite într-o alternativă redutabilă de un cineast debutant (Stephen Daldry), care repetă la doar un an distanță demonstrația altui britanic debutant (Sam Mendes), făcută confraților de pe cealaltă coastă a Oceanului, pe propriul lor teren, cu American
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
renunțarea la unitatea eului său care se cuvine a funcționa ca un garant al unității de viziune, ar putea reprezenta un moment de criză al poeziei. Dar în cazul lui Ovidiu Genaru e doar un număr acrobatic, un "salt mortal" spectacular. Salutăm cu bucurie revenirea d-sale, după o respectabilă pauză, în arena editorială.
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
Richard Wagner. Din nefericire, reprezentația nu a mai avut loc din cauze necunoscute nouă, ea transformându- se în două audiții integrale în concert ale Operei pe scena de pe Splai. Fără îndoială, pentru iubitorii lui Wagner și această variantă, mai puțin spectaculară, a constituit un eveniment mult așteptat. El s-a desfășurat sub conducerea muzicală a unui reputat dirijor, Cristian Mandeal, și el un împătimit al lui Wagner. Trebuie, încă de la început, să remarcăm contribuția substanțială a lui Cristian Mandeal la Opera
Tannhäuser de Richard Wagner, în concert la Opera Națională din București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3300_a_4625]
-
de totdeauna,/ cu-o zi în urmă, la «Albina»/ ( nu singur, ci-nsoțt de una/ cu bucle arămii ca lița);/ Dimov, în fine, și, constrînsă/ a împărț cu noi grădina/ la bine și la rău, Marina". În centrul acestui mic univers spectacular tronează, evident, mult seducătorul Leonid Dimov. În calitate de protagonist, apare abordat pe două paliere. Mai întîi ca un personaj în carne și oase, id est într-o epicitate de spumoasă natură, funambul grav, "pieton al aerului", de-un haz echivoc, de-
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
cum s-a întâmplat cu Brâncuși sau cu trio-ul (supus, pe rând, în mod egal mitificării de bon ton și aneantizării pe fundament ideologic) Cioran-Eliade-Ionescu. În viziunea lui Patapievici, cultura română e constituită pe o structură funcțională de tip spectacular, iar nu pe una comunicațională, de schimb. Cele trei concluzii derivă aproape direct, printr-o bună corelare de constatări: în primul rând, la noi, totul e cultură generală; în cel de-al doilea, cum aceste idei generale au resorbit ideile
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
și după ce lucrurile s-au liniștit. Și asta pentru că ele constituie mereu fundalul, sînt permanent trecute în anexă. Atunci cînd explozia era în plină manifestare, nu erau văzute din pricina temperaturii evenimentelor, iar după ce mișcările s-au stins și toate efectele spectaculare au trecut, aceste forme de grafitti, de instalație, de intervenție în spațiul public au intrat, într-un fel, în categoria faptelor de la sine înțelese. Ele se banalizează prin uz, ajung simplu fundal și sfîrșesc prin a fi invizibile. Dar toate
Somațiile memoriei (...după 19 ani) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7232_a_8557]
-
căreia i se închină de li se zdrelesc genunchii. Ah, și ar mai fi ceva: viața autorului însuși. Aici, da, găsim semnele capodoperei. Fantasmele bolnăvicioase, ura viscerală față de tată, aspirațiile nobiliare, vânarea înfrigurat-maniacală a oricărui semn de recunoaștere publică, dandysmul spectacular, înhăitarea primejdioasă cu câteva din cele mai dubioase personaje ale vremii, lăcomia cvasi-animalică a vânătorului de zestre ar putea constitui suficiente argumente pentru scrierea unui roman extraordinar. Cu o condiție: să nu fie scris de Mateiu însuși!
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
a saloanelor/scăldate în lumină sintetică”. Asemenea poeme de notație (implozivul Cînd începi să respiri ca prin pîslă, litania nocturnă Ochii lui Emily peste Amherst, depresivul Ghicitoare pentru monștri) ridică volumul peste cota de avarie a damnărilor glossy. Mult mai spectacular și mai ambițios, dar nu neapărat și convingător este amplul, oracularul Poem pentru cei din urmă, dintr-o secțiune finală distinctă de restul volumului așezat sub semnul poeților sinuciși Constantin Virgil Bănescu și George Vasilievici. Alex. Goldiș l-a asemănat
Damnarea glossy by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3074_a_4399]
-
epoca noastră stă sub semnul consimțământului, e dominată de exuberanța lui în continuă și surprinzătoare instituționalizare. Menționăm numai trei procese capitale pe care le trăim zi de zi. 1. La nivelul cel mai înalt al puterii, consimțământul realizează o schimbare spectaculară, menționată mai sus și anume trecerea de la sistemul tradițional de comandă, unitar, imperativ, închis, la centre plurale de inițiativă și de acțiune, precum partidele politice, sindicatele, mișcările de idei sau de stradă. În împrejurări ca alegerile sau mitingurile politice, puterea
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
și volumul doi dintr-o trilogie anunțată, Rhizoma, titlul ducându-ne cu gândul la rădăcini ascunse în timp și spațiu, dar și la structuri subversive de tip reticular, tratate de romancierul Marius Tupan prin exorciste ochiuri și noduri într-o spectaculară rețea narativă. Dacă în primul volum, "craterienii" erau ținuți sub control printr-un război psihotronic de "auzenii, mirosenii și vedenii", în Rhizoma marconienii (numele alegoric al românilor pe fundalul defunctului regim Iliescu-Năstase) sunt supuși unor "narcoze, hipnoze, psihoze" ce dau
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
Cronicar Nu, să nu cumva să se creadă că socotim astfel vreun discurs dintre acelea pe care le-au pronunțat oamenii noștri politici în abia încheiata confruntare electorală, de se va fi încheiat într-adevăr. Atât de tensionată și de spectaculară, în felul ei, această confruntare, dar și atât de precară sub raportul ideilor avansate, al manifestelor, al programelor. Discursul considerat de Cronicar drept istoric aparține altcuiva decât unui politician. îi aparține unui om pe care soarta l-a plasat, l-
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
cît după ce lucrurile s-au liniștit. Și asta pentru că ele constituie mereu fundalul, sînt permanent trecute în anexă. Atunci cînd explozia era în plină manifestare, nu erau văzute din pricina temperaturii evenimentelor, iar după ce mișcările s-au stins și toate efectele spectaculare au trecut, aceste forme de grafitti, de instalație, de intervenție în spațiul public au intrat, într-un fel, în categoria faptelor de la sine înțelese. Ele s-au banalizat prin uz, au ajuns simple repere ambientale și au sfîrșit prin a
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
de savoare ludică și un fel de paradisiacă exuberanță care face să leviteze miresele lui Chagall. Există riscul pe care regizorul cred că-l confruntă conștient de a pierde autenticitatea întregii povești derapînd spre kitsch prin împingerea spre burlesc și spectacular a personajelor și situațiilor, creînd chiar efecte lirice care consună cu un idilism cam manufacturier recuperabil chiar și în tonul limbajului frust al sătenilor cu o veselie și un trăirism pantagruelic. Undeva demersul cinematografic al lui Horațiu Mălăele se întîlnește
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
în folosul „poporului” și al „națiunii”! Mai mult ca oricare altul, Vilar a cultivat virtuțile scenei nude. Totul pentru cuvinte, totul pentru actor - acesta i-a fost crezul artistic! El protesta astfel energic împotriva teatrului de divertisment sau a celui spectacular. Auster, Vilar a privilegiat platoul gol, al cărui elogiu îl făcuse cu mult înaintea lui Copeau, cel ce, cu o metaforă inspirată, îl asemuise unei „pagini albe”: Claude Régy își mai amintește și astăzi cum, în acest spațiu de o
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
Foarță (Șalul eșarpele Isadorei). Sensibil diferită ca expresie, deși aparține și ea aceleiași colecții, este Șovăiala lui Ioan Morar. Atît prin format cît și prin construcția grafică, volumul lui Morar mută accentele de pe expresivitatea rafinată, minimalistă, pe o anumită volubilitate spectaculară. Față de cărțile celelelte, care ar putea fi privite ca forme introvertite, implozive, cartea lui Morar este extravertită și explozivă. Chiar și elementele grafice subtile, abia insinuate în construcția ei plastică, de pildă desenul imprimat în filigran, aproape alb pe alb
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]
-
Badea, Bogdan Marinescu, toți sub oblăduirea lui Alexandru Matei - aș spune că Ansamblul ”Game” a fost unul dintre ”pilonii” de susținere a recent încheiatei ediții a Festivalului Internațional ”Meridian”, alături de ”Traiect”, Archaeus” ”Contraste” și ”Profil.” Mai mult decât spectaculoasă și spectaculară, apariția lor impune/induce de fiecare dată predispoziția spre introspecție, recursul la esența arhetipală a ființei, dar și o ”teleportare” în illo tempore, când ritualurile însoțite de instrumente percusive erau parte integrantă din viața omului arhaic... Programul a debutat cu
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
cu multă atenție și eficiență. La cererea insistentă a publicului entuziasmat, Matthew Law și Haruna Shinoyama au interpretat în tandem Poloneza în Re major de Wieniawski și Dansurile românești de Bela Bartok, într-o profunzime de frumuseți și o expresie spectaculară care s-au cristalizat în spațiile mentale și emoționale atât de înalte și atât de rare ale marii reușite.
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
și artificiu, reunite în metafora Dictatorului-Clovn (preluată de la Federico Fellini). Dictatura ultimelor decenii a fost „un pitoresc amestec de brutalitate și farsă, de oportunism și ideologie”. Ambiguitatea la toate nivelele este Răul fondator al totalitarismului, periculoasă tocmai din cauza caracterului său spectacular. De aceea, mai importantă decât colecționarea atrocităților sau chemarea la ordine a victimelor i se pare autorului vânarea acestor bizarerii de circ ale Sistemului. Ciudățeniile, paradoxurile, anomaliile grotești trec înaintea arheologiei suferinței. Norman Manea rescrie istoria comunismului cu un manual
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
spectacol, de prezența, printre ceilalți ,apostoli" bolșevici, a celui poreclit aici ,fiul pescarului" (și care, în carte, este Sașa Dvanov). Scena finală e profund platonoviană, fără a exista ca atare în roman. Într-o stare de mare har, Dodin materializează spectacular sugestiile unei fraze emblematice a cărții: închiși în raiul lor sterp, noii cevengurani privesc apa, gîndindu-se ,la fericirea de dincolo de marginea pămîntului, unde se duc rîurile", fără să-i ia însă și pe ei. Dintr-un impuls exasperat, ei se
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
un artist foarte sigur și echilibrat": "De mai multe ori am făcut o analiză paralelă a procedeelor dostoievskiene și caragialiene, care sunt foarte asemănătoare". Dincolo de "extrema tensiune intelectuală" ce propulsează asemenea ingenioase jocuri, se ivește însă și răsfățul mondenului, lirismul spectacular (socializat) al individului de elită. Al.Paleologu găsește nimerit a se pune sub egida lui Caragiale, cinicul. E adevărat, făcînd apel la o motivație contradictorie, în cuprinsul aceluiași text, ce ne poate pune în gardă asupra presupusei lor afinități. Pe
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]