35,079 matches
-
Cristina Corciovescu Filmul Tais-toi de Francis Veber rulează pe ecrane sub titlul Ciocu' mic. Probabil că societatea distribuitoare " Globcom " a optat pentru acest jargon de cartier în speranța că "băieții de băieți" își vor învinge aversiunea pentru tot ceea ce înseamnă producție nonamericană și vor intra la această comedie extrem de hazlie care chiar merită să fie văzută. în paranteză fie zis, americanii înșiși nu sînt atît de exclusiviști din moment ce
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
din 1916 (manifestul domnului antipyrine), face deja trimitere la morala "drăguțului de "burghez", ironie ce se va regăsi mai tîrziu în "dezgustul dadaist" față de valorile acestuia (familia, "sexul pudic, comod și al politeței", "ierarhie și ecuație socială ", memorie, profetism și speranță în viitor. Cîțiva ani după bătăliile lui Vinea, Voronca sau Sașa Pană cu nepoatele Ziței ("Poezia nu e decît un teasc de stors glanda lacrimală a fetelor de orice vîrstă" sau "gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe"), Dialectica dialecticii
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
mai puțin unul circular, de vreme ce înțelegem că vocea care ni se confesează se află în siajul unui circuit de unde nici destinul, nici hazardul, nici propria-i fire, la rândul său un destin, nu-i vor îngădui să evadeze. Cu rezerva speranței, acel poate mâine surplusează, iar aici gândul ne duce la replica finală a Scarlett-ei O"Hara, din Pe aripile vântului. O fragilă sfidare, o vitează sfidare la adresa neantului. Prin calitatea persuasiunii, lectorul se include acelui poate mâine, replică la cenușiul
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
va rămâne ceva: imaginea unui lider dinamic, a unui brigand care joacă totul pe o singură carte. În faza actuală, nici nu are de ales. Abandonat de electorat și presat de partid, ce-ar putea face? Morbid privind lucrurile, marea speranță a omului care-și revendică întrega autoritate de la Iliescu e tocmai dispariția lui Ion Ilici. În locul chiriașului de la Cotroceni, aș fi foarte atent pe unde-aș călca în perioada următoare! Miza pare a fi atât de mare, încât nimic nu
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
dorește e să păstreze puterea!), el n-are cum s-o facă. Urechile supușilor nu-i mai percep glasul, așa cum marinarii lui Ulise nu auzeau, din cauza cerii, sunetele îmbietoare ale sirenelor. Lipit de catargul puterii, nu i-a rămas decât speranța că vasul în derivă nu se va sfărâma de stânci. Sau că nu va nimeri ca prostul în Scylla și Charibda nemiloșilor dinți ai lui Iliescu. Dac-ar fi băiat deștept (dar nu e!), Năstase ar rupe partidul înainte de anunțatul
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
comportamental. Teatrul, astfel, în mod strategic și disperat, își propune să integreze realitatea cotidiană de care el - sau, mai bine zis, cîțiva artiști - nu vrea să se disocieze. Și aceasta cu prețul unei mimări, adeseori suspecte a ceea ce detestă cu speranța că astfel se liberează! Cîtă energie, cît efort reclamă dorința de a fi contemporan în mod explicit, direct, afișat. Se pare că e prețul ce trebuie plătit pentru a avea un public tînăr ce-și recunoaște imaginea pe scenă. Vocația
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
Clemansca Firca Titlul cărții Speranței Rădulescu este nu numai unul "bine găsit" în raport cu scrierea ce îi urmează; el este, văzut din perspectiva potențialilor cititori, și un titlu ademenitor în formularea lui relaxată și relaxantă, făcut să trezească interesul sau măcar curiozitatea unor largi categorii de
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
pentru oameni cu formații foarte diverse". E drept că pe măsură ce e parcursă, cartea își antrenează cititorii pe terenul nu întotdeauna confortabil al unei relativități cronice, al contururilor mereu schimbătoare, al îndoielilor, al întrebărilor nedezlegate"; căci " ne avertizează de la bun început Speranța Rădulescu " "nu există încă un consens unanim sau măcar suficient de larg asupra înțelesului acestei sintagme ["muzica țigănească"]". Dacă tema cărții este, după știința mea, una încă neabordată frontal cel puțin în peisajul etnomuzicologic românesc, nu tot astfel stau lucrurile
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
tradiția anchetei etnologice " acest instrument de "radiografiere" din chiar interiorul lor a realităților oricărei culturi orale. (Considerate din acest unghi, "Taifasurile"" alcătuiesc incontestabil un prețios "corpus de documente etnologice orale", cum le recomandă autoarea.) Să mai adaug că în calitate de etnomuzicolog, Speranța Rădulescu este o eminentă cunoscătoare/cercetătoare a muzicii lăutărești din România, munca asiduă de teren, studiile numeroase și de ținută (volumul Taraful și acompaniamenul armonic în muzica de joc este un monument în domeniu), antologările de muzică lăutărească românească pe
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
carte va fi vorba numai despre "muzica țigănească" executată de lăutari și nu despre "muzica țigănească" în totalitatea ei". Mă întorc la chestiunea "taifasurilor" ca anchete etnologice. Desigur că față de "chestionarele" din anii interbelici ale lui Brăiloiu, "taifasurile" pe care Speranța Rădulescu împreună cu un grup de etnomuzicologi români și străini le poartă cu subiecții " muzicanți profesioniști și semi-profesioniști, români și țigani, din diferite zone ale țării " se diferențiază semnificativ, în primul rând prin cursul mult mai liber, mai lax, mai capricios
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
pe nisipurile mișcătoare ale "taifasurilor" nu-ți poți reprezenta "muzica țigănească" altfel decât ca pe o realitate proteică, multiplu și instabil ipostaziată, scăpând oricăror analize după criterii apriorice. " "Adevărurile" referitoare la "muzica țigănească", oricare ar fi ele, sunt circumstanțiale", scrie Speranța Rădulescu, unele dintre ele fac parte, mai notează ea, "din categoria celor etern provizorii și conjuncturale". Pentru specialiști " etnologi, etnomuzicologi, muzicologi (cercul lor este extensibil în unele domenii umaniste conexe) " "Taifasuri despre muzica țigănească" va apărea probabil ca o carte-provocare
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
clădit pe multe necunoscute, pe care autoarea are puterea de a le asuma: adevărul e că nu prea știu ce e "muzica țigănească". Aceasta este una din rațiunile pentru care m-am apucat să scriu cartea sună o mărturisire a Speranței Rădulescu. E oare o dovadă a vulnerabilității demersului (cum se vor grăbi mulți să o considere) sau o dezarmantă recunoaștere a dificultăților acestuia, inseparabilă de hotărârea de a-l continua și adânci? Pentru publicul obișnuit, în schmb, și în general
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
al gîndirii/trăirii, în care, prin mecanisme incontrolabile, se amestecă fără încetare prezentul cu trecutul, realități românești și suedeze, poezia cu proza, cărți citite în mai multe limbi și tablouri din expoziții de mult uitate, ritmuri muzicale din epoci diferite, speranțe și dezamăgiri, cioburi de sentimente și amintiri. Din mișcarea circulară continuă a malaxorului ies pentru o secundă la lumină bucăți (încă) întregi, identificabile, ținînd de un loc și de o epocă. Imediat însă acestea se scufundă și, la suprafață, apar
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
desăvârșit, care-ți va purta cu onoare numele și va fi o podoabă a societății noastre românești". (a se vedea I. L. Caragiale, Opere IV. Corespondență, ediție îngrijită de Stancu Ilin și Constantin Hârlav, 2002, p. 410). Horia Petra-Petrescu va adeveri speranțele, devenind o personalitate importantă a Ardealului, animator cultural, publicist foarte activ, susținător al spiritului național românesc, din postura de secretar literar și apoi bibliotecar al Astrei. Va participa și la discuțiile din presă despre teatrul lui Caragiale și-i va
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
pătrați de fiecare membru al familiei. Adăposturi împotriva vitriolantei realități, a rău mirositoarelor vecinătăți, oaze de meditație, de desprindere din cotidian, aceste vile sunt întâi de toate elegante, iar noi trebuie să recunoaștem că proprietarii lor înnobilând locul, cu înnoite speranțe pentru relansarea turismului mărturisesc gust și rafinament, forța de a pune ceva pe acest pământ. Dacă simțim cum nervii ne lasă, mâncărimi ni se întind pe întreg corpul și începem să strângem spasmodic din pumni, în cauză e trist omeneasca
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
în timp ce scriitoarea lucrează deja la al șaselea " penultimul " roman cu bine cunoscutul erou. De data aceasta, Chris Columbus s-a mulțumit doar cu rolul de (co)producător, cedându-i locul din spatele camerei lui Alfonso Cuarón, regizor mexican (Mica prințesă, Marile speranțe) care a stârnit valuri cu Y tu mamá también (2001). N-am de gând să vă plictisesc povestindu-vă acțiunea filmului. Observ doar că, analizând primele trei romane cu Harry Potter și transpunerile lor pe ecran, se pot nota niște
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
mașină mare a Crucii Roșii care a ajuns la Câmpulung, unde erau deportați ea cu soțul ei, și le-au spus să se pregătească, pentru că mâine vor pleca la Londra. Pentru ei a fost... o minune... nu mai aveau nici o speranță. Le-au adus și haine să se îmbrace, să nu apară acolo așa... le luaseră și ultima haină pe care o aveau și averea lor și tot... și așa au ajuns. Martha a luat legătura cu Crucea Roșie română care
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
în depresie este inevitabil sentimentul frustrării. Depresivul a avut dorințe, dar nu s-au împlinit. A avut nevoi, dar nu i-au fost satisfăcute. A avut vise, dar ele s-au izbit de o lume rece, perfidă, translucidă. A avut speranțe, dar și acestea s-au spulberat în vînt." Ce-i de făcut împotriva depresiei? Național ne învață: Panaceul nu se pitește în buline și nici măcar în tehnici capabile să amorțească vigilența conștiinței, ci într-o schimbare mentală fundamentală. Ea presupune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
bestie care-și ține mama reumatică în pivnița întunecoasă și umedă a vilei de nșpe mii de camere... Știu, presa o duce greu (ei, nu chiar toată presa!), jurnaliștii sunt prost plătiți și haiduceala din timpul campaniei electorale e singura speranță de-a moderniza redacțiile: mai un calculator nou, mai o mașină pentru distribuit ziarul, mai un supliment cu gagici semi-îmbrăcate pentru a mări tirajul... Așa o fi. Dar, ca simplu cititor, am tot dreptul să-mi fie greață. Culmea e
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
oaze ar fi palatele baronilor și casele de odihnă ale șefilor de la centru. Cu ce încredere să mai deschid astfel de ziare? Ce să mai sper de la jurnaliștii în al căror cuvânt credeam? Că nu mai există nici un fel de speranță în România? Că talentații editorialiști care țin predici grele de învățăminte etice nu sunt decât niște farsori? Că am greșit firma? Că îmi imaginam că deschid un ziar, dar am dat peste buletinul informativ al unui bordel? Că articolul din
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
și doar stimulați cu vin fiert și fasole cazonă. Și astfel, majoritari rămân cei rezonabili, care nu concep să stea ore întregi în picioare, în ger ori burniță, ca să asculte cuvântări lemnoase, incapabile a comunica ceva nou și dătător de speranță, pentru a asista apoi la desfășurările marțiale ale unor ostași învinețiți de frig. N-are nici un haz, parol, nu se simte nici o adiere de Sărbătoare adevărată, care presupune bucurie, exuberanță, senzație a totalei relaxări și, în cele din urmă, o
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
pe care o întîlnim la mulți analiști ai fenomenului românesc din prima parte a secolului al XX-lea - începînd cu Iorga și terminînd cu Cioran. Articolul, publicat în același an cu Imagini și cărți din Franța, se încheie cu o speranță. "Să nădăjduim că va sosi vremea cînd vom putea duce în Europa aportul nostru personal. Și Bielinski, și Tchaadaef credeau acum un secol că Rusia nu aduce nou în Europa decît samovarul. Rusia s-a născut după această ironie, care
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
tot mai des cum a fost posibil? Cum am putut trăi 20, 30, 40 de ani fără televiziune prin cablu și Internet, cu alimente de o calitate îndoielnică distribuite pe cartelă, cu energia electrică și termică raționalizate la sînge, fără speranța de a avea vreodată în mînă o cutie de bere, o sticlă de coca-cola, o bancnotă de un dolar sau un pașaport? Și totuși, viața a mers înainte chiar și în timpul comunismului. Eram tineri, rîdeam mult (inclusiv sau, mai ales
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
o cutie de bere, o sticlă de coca-cola, o bancnotă de un dolar sau un pașaport? Și totuși, viața a mers înainte chiar și în timpul comunismului. Eram tineri, rîdeam mult (inclusiv sau, mai ales, pe seama regimului), aveam sufletele pline de speranță, eram veșnic îndrăgostiți, iar viața ni se părea veșnică. E drept, la televizor nu era nimic de văzut, nici ziare nu prea citea nimeni, dar exista "Europa liberă", iar legendele urbane erau în floare ( mixturi de realitate și ficțiune, transmise
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
importantă și cu prea multe ecouri ca să încapă în spațiul expeditiv-persiflator pe care i-l rezervă revista Timpul. Cand nu poți organiza pe cont propriu o discuție nu-ți rămâne decât să o bagatelizezi pe cea organizată de alții, cu speranța că fie și astfel te vei face remarcat. Ce citim la 33o Celsius La 33o Celsius citim, bineînțeles, epigrame. Le găsim în Antologia epigramei românești, realizată de George Corbu, Valerian Lică și George Zarafu (și publicată la Editură Premier din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]