2,618 matches
-
MARE și SFÂNT, să-L porți cum se cuvine, în viață și în gând, cu mare bucurie ! „ De-acum...și el s-o duce să-și odihnească roșul, pentru... vreun an, când, îi va răsări, din nou, culoarea, la brațul spicului de grâu, în lan. Așa ți-a scris un mac rănit. iar eu, doar : LA MULȚI ANI ! Gabriela Blănariu ... Citește mai mult De ziua ta , MARIA.... Dă spicul grâului să plece,rămâne lanul gol și trist,în așteptarea plugului de
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
pentru... vreun an, când, îi va răsări, din nou, culoarea, la brațul spicului de grâu, în lan. Așa ți-a scris un mac rănit. iar eu, doar : LA MULȚI ANI ! Gabriela Blănariu ... Citește mai mult De ziua ta , MARIA.... Dă spicul grâului să plece,rămâne lanul gol și trist,în așteptarea plugului de toamnăși-a primelor semințe...Un mac rănit, la treierat,și-a amintit de tine,genunchiul și-l apleacăși fruntea, la pământ,petalele-și adună-a rugăciuneși-ndată-ți scrie așa :„ Ți
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
nume MARE și SFÂNT,să-L porți cum se cuvine,în viață și în gând,cu mare bucurie ! „De-acum...și el s-o ducesă-și odihnească roșul,pentru... vreun an, când,îi va răsări, din nou, culoarea,la brațul spicului de grâu, în lan.Așa ți-a scris un mac rănit.iar eu, doar : LA MULȚI ANI !Gabriela Blănariu... XXXII. ȘI ALBUL DOARE, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 968 din 25 august 2013. De-un timp tot mai
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
slove-o mai găsești, mănăstiri crescute-n slavă, cruci pe datini strămoșești. Au trecut prin grele lupte, umiliți pân-la durere, jertfe, neamului aduse, vreți s-apună în tăcere..?! Glia plină de-a lor sânge, vieți, ca viață să răsară, naște spice tremurânde, neamului să nu mai piară. Și astăzi m-apasă gânduri, iar se revarsă în dureri, plâng ca salcia în scânduri, ce se mai zbate din puteri... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Vreți să apună în tăcere?!.. Mihail Janto : Confluențe
VREŢI SĂ APUNĂ ÎN TĂCERE?!.. de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365618_a_366947]
-
care se așază la fereastră, iar în câteva zile ar trebui să răsară, semn bun pentru Noul An. Sămânța de grâu se introduce în pământ, unde putrezește și moare, pentru ca apoi să încolțească și să se ridice încet, încet tulpina spicului de grâu. Ciclul acesta se repetă în fiecare an. Același fenomen se întâmplă și cu omulcare dorește să se schimbe, să ducă o viață conformă realităților timpului trăit, să înlăture tot ce este păcat, pentru a pune început bun.În
LA MULŢI ANI, 2014! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365722_a_367051]
-
în realitățile existente. Grâul este unul din simbolurile universale ale agriculturii, fertilitații naturale și ale recoltei. Egiptenii și romanii plantau grâu pe morminte pentru a aduce viața atât în această lume, cât și în cealaltă. În Grecia și Roma antică spicele de grâu erau atributele lui Demeter, Gaia și ale Fecioarei, simbolizând și Misterele Eleusine. Tradiția ortodoxă a rânduit ca în a șasea zi din an, creștinii ortodocși să sărbătorească Nașterea Domnului, cunoscută în popor sub denumirea de Bobotează, iar în
LA MULŢI ANI, 2014! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365722_a_367051]
-
poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Când se va ridica soarele de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească alveolele spicului, scuturându-se la orice atingere, pierzându-se astfel și descurajanta brumă de recoltă, ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților, ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja, luna a
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
grămăjoare, după secerătoare. Ce frumos mirosea trifoiul! Și parcă nu ploua așa, săptămâni în șir! Ploua când trebuia! Ploua când avea nevoie grâul, porumbul, floarea soarelui, să crească, să rodească! Mă văd ieșind în câmp, contemplând lanurile de grâu, cu spic, înalte, aproape că nu mă vedeam din ele, deschizând brațele și îmbrățișând toată Câmpia Bărăganului. În luna mai înfloresc salcâmii. În satul meu era o adevărată pădure de salcâmi iar hotarul care împrejmuia curtea părintească era plină de salcâmi. Dimineața
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
de țesut vechi a făcut mai multe instalații. O instalație numită „Scară spre cer” are treptele făcute din lingurare tradiționale, pe fiecare treaptă sunt așezate diverse obiecte: cărți, ciorapi, documente vechi, îmbrăcăminte, iar în vârf se află o coroană din spice, asemenea celei care se face la biserică de Rusalii, reprezentând încununarea activității omului. „Instalația 1948/99” este făcută din vătale, 1948 reprezintă anul confecționării vătalelor, iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
și salcia aduc totodată o autohtonizare a motivului cristic. Crucile incizate prezente în expoziție reprezintă înțepăturile suportate de Iisus. „Crucea Darului” în partea de sus are scrise de trei ori cuvântul „dar” și inițialele IC, la mijloc sunt cusute trei spice aurii de grâu, în jur se află inscripția „Bucură-te hrana celor ce flămânzesc întru Duhul!”, mai jos este cusut conturul unei mese pe care se află un potir sub care scrie „Bucură-te masă care ții ca o jertfă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > CULORILE CLIPEI Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Culorile clipei E crudă iară clipa, dar crește câte un pic; De mâine, naște bobul înlănțuit în spic. Și dulce tulburarea, ca-n ochi de apă lin, În sufletul de marea necazurilor plin ... Puzderie de stele apun în răsărit, Cu aripile grele de zborul ostenit; Perdele moi de fluturi, beție de culori, Ca florile îți scuturi petalele, când
CULORILE CLIPEI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366294_a_367623]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > UNIREA LA ROMÂNI Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Pe-al nostru steag e scris “unire” Cu sânge de eroi vărsat, Ca bobu-n spic, sub cer curat, Un grai, un cuget, o simțire, Cum nu e-n lume nat; Uniți din Sarmisegetuza, Și de atunci uniți mereu, Uniți la bine și la greu, De-un Decebal, de-un vodă Cuza, Cum vrut-a Dumnezeu
UNIREA LA ROMÂNI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361580_a_362909]
-
români Și doina pentru leacuri. A fi uniți și vindecați De doruri și de jale, Înseamnă Prutul să-l secați Să nu vă stea în cale. A fi uniți prin legământ În suflet și cuvinte, Înseamnă pâine de pământ Din spice de morminte. A fi uniți români de-un glas De-aici și dinafară, Înseamnă ceas de lung popas La crucea milenară. A fi uniți vecin-vecin De-un doliu cât o ceață, Înseamnă viață și destin De viață pentru viață. A
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia ghiocelului, verdele temerar al bradului, madrigalul rândunelelor în sulemeneala zorilor îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
întoarcerea din călătorie. Cand a sosit Sfântă și marea Joi nu se întorsese omul sau de încredere, negustorul s-a gândit să ardă Sfintele ca să nu rămână pentru al doilea an. Deschizând dulapul, vede că toate Sfintele Părticele au dat spic. Cuprins de frică și cutremur din cauza priveliștei noi și neobișnuite, a luat sfintele părticele și împreună cu toata casa lui a alergat la sfântă biserică la cel intru sfinți episcopul nostrum Deodosie, strigând:” Doamne miluiește!” Această minune mare și infricasatoare, care
LIVADA DUHOVNICEASCA (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352430_a_353759]
-
râdă să cânte să aștearnă brațul pe umărul străinului clipind din ochi a bucurie ce anume se cântă sub faldurile tăcerii și câte armonii se nasc ascult privesc respir mișcarea câmpului de maci când explodează culorile culoarea caut florile cerului spicele mă lasă cu o reverență aurie și cresc crește privirea mea largă deschidere a ochilor copilului a puiului de gând într-un spațiu în care dualitatea uită să fie obositoare uită să ucidă visul te reînvață zborul complet râsul profund
CÂND DUALITATEA UITĂ SĂ FIE OBOSITOARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352495_a_353824]
-
sprințar și parcă, mai grăbit... În cîteva minute eram în fața ușii mele, la parter. Nu-mi găseam cheile de emoție și nici nu nimeream yala cu ele... Neonul din hol se reflecta cu irizări albăstrui în părul ei de culoarea spicului de grâu. Am reușit să deschid, în sfârșit, ușa, invitând-o să-mi treacă pragul și, brusc, am luat-o în brațe și am intrat cu ea în sufragerie, unde am depus-o cu grijă pe fotoliu. - Ce faci? Parcă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
2004, scrie versuri-emblemă precum: Pământul e-n asediu sub vremea ce îl fură ... Înmugurește alb! Din nou e sărbătoare/ Petale dulci de zarzăr ning cu împăcare ... Timpul cârpește aerul cu fum ... Privesc lumina rărindu-se ușor ... Prin crengi înalte și spice de argint/ Se-aud plutind fărâme de răcoare ... . Pe geamul înstelat cu smalț de gheață/ Privirea-și reazimă melancolia ... O, mâna mea aleargă pe hârtie/ În noaptea ca o sală de-așteptare ... Saltă, prin spațiul nins, copilăria ... Tata e sculptat
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > DOR,DOAMNE,DOR... Autor: Gabriela Blănariu Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-dor de roșu,Doamne, dor de roșu ce-n august prea ușor se lasă secerat cu spicul grâului în brațe. Mi-e dor de galben, Doamne, dor de galben ce-n fiecare seară, într-o clepsidră moare din dragoste de lună. Mi-e dor de verde, Doamne, dor de verde ce iar, către apus de toamnă, pădurii
DOR,DOAMNE,DOR... de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350636_a_351965]
-
c-am uitat de unde vin! Mergeam într-o direcție anume, Pe-un drum cu soare, roua și venin. Cuvinte verzi Din mierea gândului aștept cuvinte verzi zâmbind în soare, cuvinte, pete de culoare pe griul vieții imperfect, cuvinte verzi cu spicul drept. Dragoste de viață Iubesc ploaia, vântul sălbatic, zăpadă, cernând singuratic. Si totusi insist și totuși risc, să privesc soarele în adâncul luminii. Căldură lui mă învăluie și soare devin! Lumini și umbre Mă regăsesc la lumină lămpii într-o
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
din 08 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului mai spune tu, iubito Mai spune tu, iubito, vorbește-mi doar un pic si nu lăsa cuvintele să moară, prea multe au pierit în miez de vară, când bobul fericirii sfârșea în tainic spic Să vină-n noi aducerile aminte și florile și soarele marin. mai spune-acum cât timpul nu ne minte și cât sub talpa lui ne mai simțim. Mai lasă cântecul să-ți înflorească în ochi și-n suflet ca o stea
MAI SPUNE TU, IUBITO de LEONID IACOB în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351408_a_352737]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > FIR DE IARBĂ Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 342 din 08 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului FIR DE IARBĂ Fir de iarbă, fir de iarbă, Ca un spic în rod, mlădie, Precum dragostea, de oarbă, Ca un dor, în colivie - Îngânată șoaptă vie, Murmurată-n frunze, salbă Peste ochi, legată mie - Negri ochi, în zarea albă - În fântână, argintie Boltă-n fagure de stele, Gură dulce, la chindie
FIR DE IARBĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351431_a_352760]
-
dulce, la chindie, Zbor zvârlug de rândunele - Pas mlădiu de căprioară În izvor, clătindu-și ochii, Trup de stea în dulcea-amară Unduire-n mări, sub rochii - Te respir, necuvântato, Te iubesc, nemărginito, Ființa ta de iarbă, iat-o, Ca un spic în rod, iubito ... 8 decembrie 2011 Referință Bibliografică: FIR DE IARBĂ / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FIR DE IARBĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351431_a_352760]