633 matches
-
înfățișarea și să încurce cărările tuturor celor ce se aventurează prin partea locului. Oare noaptea din Visul... nu devine astfel ecoul nopții din Hamlet evocată de Marcellus, noapte a spiridușilor și a zânelor, dar totodată și a spectrelor? Iar acești spiriduși și aceste zâne nu sunt, ca și fantomele, solii amenințători ai unor tulburări, ai haosului, ai farmecelor și vrăjitoriilor? Noaptea din Visul... este și ea o noapte agitată de certurile dintre Oberon și Titania (stăpâni peste lumea duhurilor și a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lume apărute în noaptea Visului..., noapte care, uneori, poate rivaliza, pe bună dreptate, cu o noapte a spectrelor și a vrăjitoarelor. Pentru a înțelege cât de mult se aseamănă noaptea de vară din Visul... cu „noaptea impură” a spectrelor, în ce măsură spiridușii și fantomele - spirits and ghosts - sunt inseparabili în această dramaturgie a nopții care este cea shakespeariană, e de ajuns să ne amintim de dialogul dintre Puck și Oberon ce precede momentul când, la ivirea zorilor, spiritele se retrag. Puck se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
tărâmului ce desparte vizibilul de invizibil. Iar aceste epiloguri includ întotdeauna o reflecție asupra statutului a ceea ce a fost reprezentat, asupra veritabilului mod de funcționare a reprezentației pentru spectator. În finalul Visului..., Puck este cel care se adresează spectatorilor; e „spiridușul”, ca metaforă a actorului ce vorbește în numele întregii trupe: „If we shadows...”. La sfârșitul Furtunii, Prospero trage el însuși concluziile acestui teatru al vrăjitoriilor și al puterii asupra spiritelor, asupra umbrelor, putere ce încetează odată cu căderea cortinei. Nu trebuie uitată
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a fi, așa cum am văzut deja, spațiul tuturor capcanelor alterității. Privirea îndrăgostită și forța aproape hipnotică cu care personajele sunt „răpite” de imaginea „celuilalt” atunci când o au în fața ochilor sunt, desigur, opera unei abile manipulări a magicianului Oberon și a spiridușilor aflați în slujba sa. Terenul e însă pregătit cu grijă: încă din prima scenă, dualitatea fundamentală pe care e construită întreaga acțiune apare limpede formulată în vorbele lui Tezeu: în palatul ducal, în așteptarea sărbătoririi nunții sale cu Hipolita, regina
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cât de firavă, a adevărului, temă a dialogului dintre Tezeu și Hipolita. Cu Visul..., Shakespeare ne antrenează în vertijurile unei realități pendulând între umbră (shadow) și substanță (substance)1. Iată de ce adresarea finală către spectator îi este încredințată lui Puck, „spiridușul”, cel ce trece neîncetat dincolo și dincoace de hotarul dintre substanțial și nesubstanțial. Puck este cel ce revendică pentru actorii din piesă statutul de umbre („If we shadows...”). Puck este și cel ce invită spectatorul să admită că s-a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
venită dintr-o altă lume și străină de lume încă din pruncie. Nu lasă el să se înțeleagă că ar fi fost schimbat în leagăn cu Cerșetorul, dublul său hoinar, aflat mereu pe drumuri, și că ar fi copilul unui spiriduș? Nu are el, mai presus de orice, nostalgia pădurii, a mării și a spațiilor sălbatice? Firește, nu crede în poveștile cu spiriduși și alte arătări dintr-astea, dar recunoaște totuși că „sunt simboluri în parte adevărate”. Iar spiridușii în care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
schimbat în leagăn cu Cerșetorul, dublul său hoinar, aflat mereu pe drumuri, și că ar fi copilul unui spiriduș? Nu are el, mai presus de orice, nostalgia pădurii, a mării și a spațiilor sălbatice? Firește, nu crede în poveștile cu spiriduși și alte arătări dintr-astea, dar recunoaște totuși că „sunt simboluri în parte adevărate”. Iar spiridușii în care nu crede nu se întorc și ei întotdeauna, precum fantomele? „Nu sunt oare spiridușii niște suflete zbuciumate ce-și așteaptă izbăvirea? Sunteți
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
copilul unui spiriduș? Nu are el, mai presus de orice, nostalgia pădurii, a mării și a spațiilor sălbatice? Firește, nu crede în poveștile cu spiriduși și alte arătări dintr-astea, dar recunoaște totuși că „sunt simboluri în parte adevărate”. Iar spiridușii în care nu crede nu se întorc și ei întotdeauna, precum fantomele? „Nu sunt oare spiridușii niște suflete zbuciumate ce-și așteaptă izbăvirea? Sunteți de acord, nu? Atunci nu mai încape îndoială că și eu sunt odrasla unor astfel de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
spațiilor sălbatice? Firește, nu crede în poveștile cu spiriduși și alte arătări dintr-astea, dar recunoaște totuși că „sunt simboluri în parte adevărate”. Iar spiridușii în care nu crede nu se întorc și ei întotdeauna, precum fantomele? „Nu sunt oare spiridușii niște suflete zbuciumate ce-și așteaptă izbăvirea? Sunteți de acord, nu? Atunci nu mai încape îndoială că și eu sunt odrasla unor astfel de duhuri.” N-ar mai fi nimic de adăugat, în afara faptului că, într-adevăr, Necunoscutul este și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fiind ridicată la rang de noimă. (Ibidem, p. 288). Credința creștină a majorității locuitorilor se ghidează tot după un principiu binar: fapta bună și păcatul, omul bun și omul rău, raiul și iadul, piaza bună și piaza rea, diavolul și spiridușul, ceasul rău și sfânta cruce. În basmul românesc binele înfruntă răul, Făt Frumos se bate cu Zmeul, Ileana Cosânzeana e salvată din ghearele Mumei Pădurii, oamenii trăiesc pe acest tărâm, arătările pe tărâmul celălalt. 1.1.4. Pitorescul Trăsătură comună
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
trăite, istoria personală), ca și al inconștientului jungian (cunoașterea universală, istoria umanității). Îl invită deci pe cel ce visează să caute înăuntrul său, să analizeze situația, să meargă la esența lucrurilor. În plus, puțul din legende, adăpost al zânelor sau spiridușilor, împlinește dorințele. Și atunci poate constitui într-un mesaj pozitiv al inconștientului, indicându-i celui ce visează că este gata să găsească soluția, că dorințele sale au toate șansele de a fi îndeplinite în curând. Izvor Simbolistica izvorului este pe cât
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
ploaia; gay; iese soarele; iluzie; imagine; înseninare; înviere; liniștit; lori; lumini; lung; magic; melc; minuni; miracol; mov; mulțumi; nori; noroc; nuntă; pasăre; perfecțiune; pitici; plăcut; ploaie-boare; plouă; poate; politică; portocaliu; priveliște; promisiune; prosperitate; prospețime; rază; răcoare; refracție; renaștere; senin; simbol; spiriduș; strălucitor; superb; tricolor; vara; vară; varietate; văz; viața omului; viață; viață nouă; vise; voioșie; zbor; zîne (1); 780/131/38/93/0 cuțit: ascuțit (126); taie (52); pîine (44); lamă (41); tăiș (28); tăietură (27); mîncare (24); sînge (24); crimă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Olesea; onoare; origine; pașaport; Paul; părinți; pecete; personalități; Petrică; pix; poet; pompos; povară; prestanță; prezentare; prieten; prietenie; pronume; pseudonim; rar; Răzvan; a recunoaște; renumit; rețetă; rezonanță; Robert; rostit; Roxana; rude; Săndel; scurt; semnături; semnificație; Sergiu; de sfînt; Sibel; Sorin; speranță; spiriduș; straniu; strigăt; substantiv; Ștefan; tare; tata; titlu; tradiție; tu; Tudor; umor; ursitoare; valoare; valoros; Vasea; verde; Veronica; vestit; vînt; vîrstă; vrea; zicală; Zora (1); 784/270/69/201/0 nuntă: petrecere (70); veselie (70); mireasă (64); fericire (48); bucurie (43
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gros; înălțime; încărcat; măreție; mediu; cu mere; de mere; metaforic; meu; mîncare; muguri; nalt; nemaipomenit; odihnă; păr; pere; piersici; portocale; posibilitate; prieten; primăvară; prosperitate; prospețime; puf; ramuri; rădăcină; recoltă; renaștere; ceva care dă roade; rodit; rodnic; rotat; salcie; salcîm; simplu; spiriduș; structură; strugure; sus; școală; tei; tinerețe; tînăr; trăinicie; trunchi; umbra; uscat; vegetație; veșnic; de viață; vietate; al vieții; viu; vrabie; vreme(1); 795/136/51/85/0 popă: biserică (193); preot (137); părinte (51); credință (38); negru (31); slujbă (24
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la limită; lovire; de lucru; lume; magic; maro; masă; mătură; mită; mobilă; multe scări; murdărit; nalt; nimic; nuc; nuntă; oaspeți; odihnă; ogradă; papuci; pas înainte; părinte; părinți; pătrat; pe; piedici; plecare; poartă; prăpastie; provocare; rasă; ridicătură; săltat; scîndură; siguranță; solid; spiriduș; stîncă; succes; sui; suiș; superstiție; tare; tăcere; de trecut; trîntă; trotuar; țel; țintă; urc; urca; urcă; urît; urme; ușor; viață la țară; viață; vis; vopsit; zăpadă; zid (1); 783/182/62/120/1 președinte: conducător (88); Băsescu (61); șef (49
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mișca; momentan; motor; mult; neașteptat; neîncetat; neobservat; neplăcut; neterminat; noapte; noi; noutate; perfect; plictiseală; ploaie; praf; prea repede; probă; proces; prompt; rachetă; rapid, fulger; reacție; regret; ritm; te rog; fără rost; sare; sănătate; scrie; scurt timp; din scurt; seară; somn; spiriduș; sport; sprinten; sprintenaș; stare; stres; strica; strică; taxi; tăcere; TGV; la timp; timpuriu; tîrziu; un număr; a uni; Universitate; uran; urgență; vacuum; a venit; vid; vii; vină; vine; vino!; vis; viteaz; vitează; vitejie; viteza; viu; vîj vîj!; vînt; vorbește(1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
că dacă poartă cineva un ou al unei puice negre nouă zile înainte de Paști subsuoară și zice, pe timpul cînd să iasă cu învierea și să cînte: „Hristos a înviat, și al meu a înviat“, atunci iese din acel ou un spiriduș, care apoi îi dă celui ce l-a clocit averea de pe lume, dar după moarte îi ia sufletul. Dacă poartă cineva un ou subsuoară prin nouă luni, apoi se zice că din el iese Necuratul, care îl servește pe respectivul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dă de lucru, apoi se apucă de capul celui ce l-a clocit. De-i cloci ouă de stîrpitură (ouăle mici și moi pe care le fac unele puice) subsuoară și-i crește ce va ieși din ele, vei crește spiriduși, și aceștia cîți bani ai voi îți aduc - și nimeni nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; dar după moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de a aduce banii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i crește ce va ieși din ele, vei crește spiriduși, și aceștia cîți bani ai voi îți aduc - și nimeni nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; dar după moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de a aduce banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără; cînd îi lua niscai bani de la cei ce au spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aduc - și nimeni nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; dar după moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de a aduce banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără; cînd îi lua niscai bani de la cei ce au spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți; dar vai de sufletul celui ce a avut spiriduș. Cînd în o adunare de mai multe persoane
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de a aduce banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără; cînd îi lua niscai bani de la cei ce au spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți; dar vai de sufletul celui ce a avut spiriduș. Cînd în o adunare de mai multe persoane se produce o tăcere ne aș teptată, se naște un drac. Cînd ți-a părea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără; cînd îi lua niscai bani de la cei ce au spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți; dar vai de sufletul celui ce a avut spiriduș. Cînd în o adunare de mai multe persoane se produce o tăcere ne aș teptată, se naște un drac. Cînd ți-a părea că huiește* ceva, fă-ți cruce; iar dacă te cheamă cineva afară, nu ieși, că te cheamă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori cu liliac, că scapă. Spin Cînd ți-a da un spin de porumbel* ori măceș și-l scoți, să-l pui în păr, ca să nu-ți mai dea și altul. Spinare Dacă te mănîncă spinarea, ai să te îmbolnăvești. Spiriduș De-i cloci ouă de stîrchitură (primele ouă, de regulă mici și moi, pe care le fac unele puice) sub moară și-i crește ce-a ieși din ele, îți crești spiriduși, și aistea cîți bani îi voi îți aduc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă te mănîncă spinarea, ai să te îmbolnăvești. Spiriduș De-i cloci ouă de stîrchitură (primele ouă, de regulă mici și moi, pe care le fac unele puice) sub moară și-i crește ce-a ieși din ele, îți crești spiriduși, și aistea cîți bani îi voi îți aduc și niminea nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; da’ după moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de-a aduce banii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i crește ce-a ieși din ele, îți crești spiriduși, și aistea cîți bani îi voi îți aduc și niminea nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; da’ după moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de-a aduce banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără. Cînd îi lua niscaiva bani de la cel ce are spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]