37,791 matches
-
despotică și hedonistă, opacă la iscodirile raționaliste și la libertățile pe care acestea le generează. Grecii, în primul rând Atena, prin ecumenismul ei pragmatic, nu puteau să nu ajungă la confruntarea cu Asia, cu modul ei de producție, materială și spirituală. O confruntare inevitabilă, fundatoare pentru un topos cu virtuți identitare, cel al "veșnicului război dintre Europa și Asia." De la războiul Troiei până la cuceririle lui Alexandru cel Mare și ale diadochilor săi, Europa a încercat mereu să impună Asiei un model
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
sucombat tentației asiate dacă nu ar fi apărut al treilea "stâlp" identitar, creștinismul, reprezentat metaforic de Ierusalim. Creștinismul a constituit o nouă premisă a unificării europene, a regăsirii vocației ecumenice a micului continent ce prelungește Asia și mărginește Africa. Imperiul spiritual, pe care Roma apostolică a încercat să îl propage, a fost însă blocat de frângerea Bisericii în occidentală și orientală, de asumarea unui pseudoeuropeism de către "noi Roma", de sorginte asiatică, aspirând la dominarea lumii concentrate în Europa. Gheorghe Ceaușescu analizează
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
sau antisemit articolul Piloții orbi, în întregul lui, cred că ar fi o exagerare." Nici articolele "legionare" nu sunt de incriminat: "în susținerea ideologiei legionare (susținere mai degrabă morală), el plutește printre abstracțiuni, convins că singura soluție ar fi purificarea spirituală, efect probabil și al studiilor sale de indianistică. Să recunoaștem că autorul Profetismului românesc nu depășea bunele intenții creștine, care, întâmplător, coincideau și cu unele precepte ale Gărzii de Fier, ca sectă religioasă. El se găsea din punctul de vedere
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
Barbu Cioculescu Ideea de a-și scrie memoriile prin prisma întâlnirilor avute cu acei dintre semenii scriitori ce i-au trezit sentimente de adeziune spirituală, ajutându-l într-un fel să se cunoască mai bine, dacă nu să se împlinească, marchează egalitatea de scor între modestie și orgoliu, la caracter care se respectă. Când cei în cauză aparțin ca, de altminteri însuși memorialistul, unei caste
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
Am insomnii, coșmaruri, nu-mi găsesc nici o scuză sau iertare. Dar nu mi-am trădat vocația, adică scrisul, și am avut de-a lungul anilor...o oarecare onestitate, fidelitate, rigoare, spirit critic și autocritic exagerat, pînă la autoflagelare morală și spirituală "Omul nu poate fi liber decît acționînd contra propriei naturi", spunea Péguy. Sînt cel mai aprig dușman al propriului "Eu". Nu-mi iert nimic și nu îndrăznesc să vă mărturisesc din discreție despre penitențele mele decît că mă supun uneori
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
Omul este mort din propria lui voință liberă, solitudine și deșertăciune... Dacă totul se oprește aici, este inutil și absurd - teoria absurdului a făcut ravagii - să continuăm și să ne găsim refugii în tot felul de acțiuni efemere. Omul autentic spiritual și celest a murit. A rămas omul terestru, liber și trist în căutarea unei fericiri inaccesibile... Să nu uităm, Kirilov și-a pus capăt zilelor, tocmai pentru a demonstra celorlalți voința lui liberă prin cea mai înaltă manifestare: sinuciderea... Nu
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
plagiatorul nu imită și nu dezvoltă, el reproduce, el nu citează, ci copiază făcând o gravă confuzie, cum bine remarcă Nicolae Manolescu, între filiație (ideea) și plagiatul propriu-zis (textul). Pentru cei interesați de chestiunea plagiatului, le recomand să stăruie asupra spiritualei și informatei prefețe a lui Dan C. Mihăilescu, intitulată inspirat Fărădelegea îngăduinței, și să (re)citească neapărat excelentul articol Despre plagiat al lui Nicolae Manolescu din România literară nr. 40/2002. Articol prilejuit de scandalul plagiatului după Maria Cvasnâi-Cătăneanu comis
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
de lectură, cât și ca memento pentru prozatorii români de azi (cărora nu le lipsește nimic, în afară de o miză): " Romanul lui Golding face parte din categoria cărților "periculoase", nu doar pentru că e genul de creație care naște ideologii și revoluții spirituale, ci și pentru că își face din adevăr principala coordonată. Adevărul naște de cele mai multe ori frică ori respingere, fie pentru că nu suntem pregătiți pentru el, fie pentru că pur și simplu ne e mult mai simplu și comod să trăim în absența
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
se reinstaleze vechile monumente, cazul statuii lui Brătianu de Mestrovici, fie să se comande altele noi. Și, în acest moment, a început dezastrul! Criza enormă prin care a trecut România în cele cinci decenii de comunism, disoluția reperelor și dezordinea spirituală cronicizată, alături de încă multe alte disfuncții care nu intră acum în discuție, și-au dezvăluit cu adevărat anvergura o dată cu declanșarea acestei furii a reconstrucției simbolice. Posedați mai mult decît ne-am fi așteptat de duhul Cîntării României, educați eficient să
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
a fost marcat de veacul în care a trăit și a creat. "Opera sa - afirmă autoarea - este înainte de toate existențială, iar discursul său exprimă o constantă tensiune dramatică. Întreaga sa operă, inclusiv Nu, reprezintă o regizare a conflictelor și întrebărilor spirituale, etice și afective". Întreprinsă cu spirit liber, călătoria în fascinanta țară Ionesquie ne dezvăluie peisaje sufletești și intelectuale mai puțin vizitate. Am descoperi astfel, printre eboșele clasicului portret al "părintelui teatrului absurdului", pe tânărul baudelairian, autor al tezei neterminate Le
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
vorbit despre lumină, se numără cele ale bizantinilor din secolele XII, XIII și XIV, isihaștii, precum și Biserica rusă a lui Arseniev"). Capitolul Les Ťlivres pharesť, les influences littéraires d'Eugčne Ionesco - poate cel mai surprinzător din Ionesquie -, descriind etapele formării spirituale și intelectuale, afinitățile și selecțiile literare ale viitorului celebru dramaturg, îmbogățește firul călăuzitor al cărții scrise de Marie-France Ionesco, care urmează a fi depănat după cele șase teme gândite, așa cum am precizat deja, de Gabriela Adameșteanu: Eugčne Ionesco "sofist", "manierist
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
putem înțelege între noi? Faptul că ne înțelegem, asta nu mai înțeleg eu". Așadar, portretul ionescian de "clovn metafizic" - căruia îi putem adăuga caracterizarea cioraniană: "C'est Charlie Chaplin qui aurait lu Pascal" - este explicat de Marie-France Ionesco prin apartenența spirituală a lui Ionesco la familia adepților gândirii intuitive, după celebra împărțire între cele două tipuri de gândiri: discursivă și intuitivă, practicată de Benedetto Croce, pe care Ionesco însuși îl indica drept una din principalele influențe din perioada în care se
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
retoricii ionesciene la curentul platonician, apoi sugerarea unui "manierism" al discursului din operele sale de tinerețe și, în special, punerea în valoare a unei "tematici a alternanței lumină/întuneric, zbor/cădere, tăcere/vorbărie". Tema căutării luminii paradisiace - constantă a biografiei spirituale a lui Eugčne Ionesco, inclusiv la nivelul credinței religioase, dar și motivație a tragismului aflat în spatele umorului, absurdului sau scepticismului ionescian (care îl apropie nu numai de Cioran, dar și de acel Homo religiosus al lui Mircea Eliade) - mi se
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
eterne al unei puteri inepuizabile, pentru desființarea revistelor, pentru bugete preferențiale, calculate după bunul plac afișat cu dispreț, pentru propulsarea hilară a unor artiști de mîna a doua și a treia pe culmile gloriei închipuite, pentru atîta micime și criză spirituală. Pentru toate astea și pentru încă multe altele trebuie dată socoteală. Este înspăimîntător să vezi cum se cultivă răul cînd în decembrie �89 au murit oameni. AU MURIT OAMENI! Dacă nu ar fi fost sînge, probabil că altfel puneam accentele
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
răul cînd în decembrie �89 au murit oameni. AU MURIT OAMENI! Dacă nu ar fi fost sînge, probabil că altfel puneam accentele. Cum se poate însă? De unde atîtea resurse pentru atîtea mîrșăvii? M-am retras, fără să abandonez, moral și spiritual, profesiunea și credința mea. E mult mai igienic. Spectacolul privit de la distanță este fabulos. M-am întrebat de ce am încasat atîta bătaie și înainte și după '89? Și atîta umilință? Și atîta dezamăgire? De ce mi-au fost uciși colegi, de ce
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
televiziune, la Realitatea Tv (care, între noi fie vorba, s-a umplut de moderatori în ultima vreme), într-un fel de talk-show, în stilul său personal, adică invitații să știe că el se află acolo pentru a le demonstra ce spiritual și enciclopedic este. O, dacă ar ști cât de extraordinar este când nu e prezent la televiziune! Și nici nu i se spune, dovadă că și televiziunea naște invidioși... A revenit și Mihaela Rădulescu împreună cu emisiunea lansată cu o vreme
Fermecătoarele transmisii în direct by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12197_a_13522]
-
surprinzătoare a unui univers deja constituit, ci proiectează asupra unei realități necoagulate încă propria sa feminitate, fluctuațiile conștiinței de sine și visul unei alte ordini morale. Din această întîlnire fatală a exteriorului cu interioritatea, a indiferenței cu forța de germinație spirituală, se naște întraga mitologie a unei existențe în care imaginarul și realul trăiesc în același plan. Femeia concretă și principiul feminității, revolta față de precaritatea materiei și încrederea în puterea mîntuitoare a imaginației, fuga din concret în reverie și din episodic
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
momentelor importante din receptarea literaturii române în Slovacia, dorința mea fiind ca cititorul român să aibă o imagine mai concretă despre meandrele acestui proces. Conținutul cărții d-nei Vajdová apare însă mult mai complex, fiindcă literatura unei țări apropiate geografic și spiritual este mereu pusă în legătură cu mediul receptor care alege și interpretează valorile literaturii străine după propriile necesități. Elocvent, în acest sens, este destinul traducerilor din proza românească. Capodopera literaturii române clasice, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, tradusă în slovacă în
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
legendele noastre populare au corespondent în spațiul balcanic. Dar Andrei Brezianu merge cu un pas mai departe. Analizează comparativ Miorița și balada populară finlandeză Piispa Henrikin Surmavirsi / Balada lui Henric Vlădica. Dincolo de deosebirile firești cauzate de specificitatea etnică și experiența spirituală diferită ale popoarelor român și finlandez, eseistul descoperă o viziune foarte apropiată, rod al existenței unor mitologii surori. Explică autorul: "Dar ceea ce se cere subliniat este faptul că, dincolo de textura amănuntului, firul invizibil legînd între ele două poezii populare provine
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
clar în fața unui simplu examen obiectiv și factual" (p. 181). Dilema care se naște de aici este care dintre cele două tendințe - conservatorism vs. liberalism (firește, mă refer la accepția americană a termenului) - este recomandabilă unei culturi cu adînci rădăcini spirituale precum cea europeană și, implicit, cea românească. În cazul lui Andrei Brezianu opțiunea este clară din context, ea aproape că nu mai trebuie exprimată. Atașamentul eseistului pentru valorile tradiționale, "conservatoare" este evident și punctul său de vedere coincide integral, la
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
cîștiga existența, și că nici cînd a devenit celebru nu credea că ceea ce scrie este "o mare operă" și că îi va supraviețui. Henri Troyat, scriitor francez de origine rusă, membru al Academiei franceze, romancier de anvergură, biograf din familia spirituală a lui André Maurois, a alcătuit o galerie aproape completă cu portretele marilor clasici ruși - Pușkin, Dostoievski, Tolstoi, Lermontov, Gogol și Cehov. Dintre toate, cartea pe care a scris-o despre Cehov este poate cea mai frumoasă, cea mai emoționantă
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
creator de noțiuni plastice. El nu negociază cu datele imanente ale modelelor sale, ci încearcă să creeze categorii, să propună modele absolute în care să se regăsească toate variantele concrete posibile. Și, din acest punct de vedere, chiar dacă pictorul vibrează spiritual și se așază într-un ambiguu spațiu metafizic, asemenea artiștilor noștri din generația �70, ca strategie a construcției formei și ca tip de asumare a limbajului, el este esențialmente un optzecist. Lumea capătă realitate și consistență nu prin îndemînarea mimetică
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
Chiar și azi unii intelectuali pot fi surprinși rânjind atoateștiutori când vine vorba de PNȚCD și repetând clișee în legătură cu acest partid lansate de aparatul de propagandă al lumii lui Ion Iliescu. Ei își batjcoresc și își ucid astfel propria ascendență spirituală. Fărădelegea lui Oedip se repetă de sute de ori pe zi, în cursul unor discuții aparent nevinovate și pline de umor. Mi-a făcut plăcere ca greoi cum sunt (bătrân, gras și obosit moral) să iau parte la o campanie
O campanie "inutilă" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12215_a_13540]
-
și cartaginezi, văzută drept simbol al confruntării cosmice dintre Iubire și Ură, Concordie și Discordie. în epoca în care Augustus întemeiază colonia care va deveni capitala Africii romane, Vergiliu plasează episodul cartaginez într-un punct decisiv al traiectoriei fizice și spirituale a lui Enea: abia după ce trece prin proba iubirii pentru Didona, fugarul dezorientat de la Troia devine eroul conștient de misiunea sa de întemeietor al unei cetăți menite să stăpânească lumea. în vremea lui Nero, Silius Italicus consacră și el o
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
Tv... Adică, n-ați văzut emisiunea "Duminică de duminică", de la Pro Tv, unde Florin Călinescu, a fost din nou expert în ghiveciuri făcute după o rețetă scrijelită pe-o ciupercă de mucegai și în sisificele sale zbateri de a fi spiritual ? Înseamnă că vorbesc în Sahara! Înseamnă că ați pierdut gustul unei mediocrități delicios-excepțională. Așa ceva doar la Ciao Darwin și la Folclorul contraatacă, mai poți întâlni! Pe domnul Călinescu n-a reușit să-l salveze de la căderea în penibil nici măcar încercarea
Alegeri, hărmalaie și Florin Călinescu... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12247_a_13572]