215,592 matches
-
pe viitor, să răspund că sînt Ťal patrieiť!"2) "Sans prendre garde a l'ouragan" Clasa a doua primară (1940-1941) începe sub auspicii rele. Localul școlii israelite, o clădire frumoasă și trainică zidită în timpul lui Spiru Haret, este transformat în spital militar. Clasele sînt împrăștiate în tot orașul și adăpostite pe unde se putea, cu precădere în lăcașuri ale cultului mozaic. Dar elevii învățau după aceleași manuale ca și cei de la școlile de stat. Puteau așadar să-i numească "strămoșii noștri
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
bizar că i-am uitat definitiv numele de familie, fiindcă celelalte două sînt prenumele ei! V-am mai spus, avea părul blond, cîrlionțat, nu lung, în genul “retro” al vechilor vedete de cinema. Într-o după amiază mă întorceam de la spital. Din sens contrar venea autobuzul Fălticeni-Probota. Era pe la cinci. Mergeam trist, sfîșiat de lumină. Mi-am ridicat capul și am zărit-o pe Celesta Tenzi la geamul autobuzului, privind în gol, disperat, cu fața literalmente desfigurată de singurătate. Pentru o
Am ridicat mîna a recunoaștere, a recunoștință. Asta a fost totul. by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13022_a_14347]
-
cînd locuiam la cîteva sute de metri de aici, pe Dobrogeanu Gherea, aveam o magazie de lemne mirosind dumneziește a rumeguș proaspăt. Constat rece, acum, fără participare afectivă. Mi-s nările moarte. * Freud se dă, aflu azi, pe instituții: Universitate, Spitalul de nebuni Socola, revistele literare etc. Dar eu nu fac parte din nici o instituție! Și iar trebuie să umblu cu cerșitul. Cu stimă și melancolie, Emil Brumaru 2.IX.1980
Tătucu Freud mi se pare romantic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/13235_a_14560]
-
Păi dumneata vorbești de oamenii care trăiau la țară și se acomodau treptat cu soarele, nu ca noi care ieșim, nepregătiți în vipia de afară, nu se lasă domnul cel pesimist. Nu ați văzut la televizor, cîți au ajuns la spital din cauza căldurii? Ascult zîmbind și-mi amintesc de Mărin al lui Coadă, care a murit pe cîmp, la prășit, într-o vară fierbinte din copilăria mea. S-au speriat rudele, s-au mirat oamenii ce soartă a avut bietul om
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
în deformarea liniilor “obiectelor” sale. Adepților unei “poetici textualizante”, precum Marin Mincu, le-a plăcut să identifice în poeziile semnate de Nora Iuga mai ales din ultima perioadă - cea acoperită de volumele Dactilografa de noapte (1996), Capricii periculoase (1998) și Spitalul manechinelor (tot din 1998) - îndeosebi glisarea până la osmoză a datului existențial într-o realitate a scriiturii, “abolind realul și mutându-l în textul devorator”. Zisa “abolire” e, totuși, relativă și discutabilă, căci poemele mizează mai degrabă pe efortul de autenticizare
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
întrucât scurtele poeme ce-l ilustrează secvențial au valoarea gestului spontan, autentic, a unei prezențe franc și imediat exprimate a sentimentului; ca atare, cum ni se spune în exergă, după Oscar Wilde, “un capriciu durează mai mult decât o pasiune”. Spitalul manechinelor (1998) continuă acest proces de pătimașă înscriere a viului în poem (“poți să faci ce vrei / eu tot te aduc fără să știi / în această hârtie nerușinată / fiecare poem e un viol / fiecare ficțiune e refugiul unui masochist”), dar
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
localitatea Dxxx (mă încîntă, de cîte ori întîlnesc acest fel, c-o literă și trei steluțe, de-a fixa spațiul). 1) Dentistul (nu mai țin minte cum îl chema) care făcea naveta de la Fălticeni venea din cînd în cînd pe la spital. Mă întreba, invariabil, dacă mai lucrez la "lindicologie"!! Ideea lui fixă era că trebuie înființată o astfel de știință! L-am dezamăgit! 2) Farmacista, lungă, slabă, învăța limba engleză fără profesor, purta perucă și vindea într-o farmacie aflată-n
Spumă de dantele by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13866_a_15191]
-
într-o chimie anorganică procreând taifunuri de siliciu peste cristalinul impersonal din firida întunericului un miriapod cu pași de soldat s-a trezit din închipuirea geometriei să-și înceapă rondul de noapte ochii deschiși mai văd și acum sub luminile spitalului insectele devin transparente li se văd intestinele otrăvite cu iasomie și camfor zboară în vis trase de lițe invizibile prin sălile de operație prin reanimare și morgă apoi în saloanele în care bolnavii stau aruncați ca niște saci de cartofi
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
Marian Popa, episodul grevist e nu numai ilegal și derizoriu, dar și motivat de un pragmatism în totală discordanță cu...etica și toleranța autorităților vremii: "În vara lui 1978, Monciu-Sudinski face greva foamei...la domiciliu, protestînd contra internării într-un spital psihiatric a unui fost coleg de facultate și vagabond din Piatra Neamț; primarul Ion Dincă dispune eliberarea internatului, dar grevistul vrea mai mult un pașaport cu care dispare în Vest" (op. cit., 2001, p. 1039). Aprecierea degajă cinism și un evident parti-pris
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
a croitorului din sat, umblînd c-o vacă la fel de frumoasă în așa fel încît, în memorie, le văd mereu, înjugate la aceeași dorință! Pușcașu, o fată grasă, isterică, făcea false crize de epilepsie în gară și, cînd o aduceau la spital, mă înjura cu voluptate (pînă la urmă a rămas gravidă cu un milițian și s-a calmat)! Dar să nu exagerăm!! Ieri, în stradă, într-o lumină albă, rece de toamnă, am avut, pentru o clipă, impresia că se întîmplă
Undeva unde sînt motani, și dovleci, și fluturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14006_a_15331]
-
în mînă, cu ochii verzi, cu profilul grav; 6) infirmiera Maricica, blondă, fragilă, cochetă, cu formidabila ei replică dată administratorului Tătaru: "O să fac ce-mi spui, cînd o să aibă p... mea dinți!" (am chemat-o în birou, eram doar "directorul" spitalului, și i-am cerut să nu mai aud asemenea chestii din gura ei; ea a izbucnit în rîs!); 7) proaspătul doctor Balahur, dintr-un sat vecin, care a fugit pe geam din dispensar, cu bisturiul în mînă, într-o "salvare
Ce coșmar delicios, ce lume nouă și bulbucată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14035_a_15360]
-
o fac cu frenezie răsturnând pietrele scormonind prin tufișuri și mai departe pe sub fustele florăreselor caut nechemând o vreme în ajutor pe nimeni dar tăind mai apoi pe neașteptate drumul trecătorilor: Unde? Mutra mea răvășită îi bagă pe unii în spital pe alții-i vindecă de onanie caut pe lumea asta Purgatoriul. E limpede că există mirosul lui se simte la anumite ore din zi răzbate și-n vis trebuie să existe au lucrat la el înțelepți insuportabili care preasfinți care
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
mătase care atunci cînd ți-e rău îți aduce ceaiul amar și-ți sărută sudoarea, îți citește din psalmi și aprinde lumînări parfumate: inima tristeții cîntă în ea precum un violoncelist necunoscut pe marginea unei șosele pustii. aproape, într-un spital cu nebuni și borcane etichetate, în care foetuși de gheață se leagănă în bălți de formol/ cu pereții tapițați cu placente uscate/ cîte un țipăt viu face să tremure venele depărtării, puterea mea să se clatine, ca atunci, cînd studenta
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
a timpului lor secund de aur poate fi și privirea poetului închisă în sine ochiul său: doar o groapă comună ascunzînd ape de odihnă Lună rece să asculți în fiecare noapte aproape de ora învierii bufnițele furioase din pădurea de deasupra spitalului cum îi latră pe cîinii amuțiți de spaimă cînd ea trece prea rece - tu scufundîndu-te tot mai tare în ape de taină ca moartea îngenunchind în fața altarului Sfîrșit de poem Poemele de lung metraj - cum un viespar scăpat în pădure
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
de melodii, poetul alegînd o compoziție a lui Anton Pann, asociată pînă atunci unor versuri ale lui Gr. Alexandrescu (Din sînul maicii mele, respectiv ultimele 8 strofe din poezia Adio. La Tîrgoviște). Partitura a fost publicată de Anton Pann în Spitalul amorului, vol. II, București, 1850. Am lăsat la sfîrșit ideea pentru care pledează articolul: revenirea, în zilele noastre, la imnul compus de Eduard Hübsch în 1861, al cărui text, alcătuit în 1881 de V. Alecsandri, conținea două părți: "Trăiască Regele
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
rugat-o să-și măsoare cuvintele. Poeta a încheiat, cu o mutră tristă, cu o vagă amenințare că, dacă lucrurile nu se vor îndrepta, ea va face un gest disperat. Sen îmi spune că Angela Marinescu a fost internată la Spitalul Central ca depresivă. O notă de prostie a adus în discuție poetul idiș Ebion, care a exaltat, într-un limbaj de acum două-trei decenii, regimul, citînd dintr-un discurs al șefului. Un intelectual fin, Barbu Brezeanu, a cerut asociației să
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
Observatorul pompierilor). Nu sunt uitate nici sediile culturale sau de învățămînt superior (Teatrul Național, Ateneul, Universitatea, Facultatea de medicină, Observatorul astronomic), diversele manufacturi și industrii, ("antipriza de flașnete" din Popa Tatu, fabrica de cizme Filaret, fabrica "Stella", fabrica Lemâitre), unele spitale (Spitalele Eforiei, Colțea, Băile Mitraschewsky, apele de la Văcărești, morga), unități militare (cazarma Cuza din Dealul Spirei, Malmaison etc.). În ton cu tabieturile vremii, Caragiale înșiră locurile de întîlnire ale intelighenției băștinașe, locuri frecventate de el însuși cu asiduitate în calitate de reporter
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
pompierilor). Nu sunt uitate nici sediile culturale sau de învățămînt superior (Teatrul Național, Ateneul, Universitatea, Facultatea de medicină, Observatorul astronomic), diversele manufacturi și industrii, ("antipriza de flașnete" din Popa Tatu, fabrica de cizme Filaret, fabrica "Stella", fabrica Lemâitre), unele spitale (Spitalele Eforiei, Colțea, Băile Mitraschewsky, apele de la Văcărești, morga), unități militare (cazarma Cuza din Dealul Spirei, Malmaison etc.). În ton cu tabieturile vremii, Caragiale înșiră locurile de întîlnire ale intelighenției băștinașe, locuri frecventate de el însuși cu asiduitate în calitate de reporter vînător
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
prietene deținute era Andra. Total diferită de celelalte două. Andra a venit la mine îmbrăcată, "ca Maria Rosetti", în tricolor. Nu glumesc. După defilarea de 23 august prin fața tribunelor, făcuse la dreapta pe Calea Floreasca - eu locuiam pe atunci lângă Spitalul de Urgență. Avea basc albastru, tricou galben, pantalon scurt roșu. în picioare purta teniși și șosete albe. "Nouă, foștilor, nu ne dă mâna să chiulim de la manifestație. De o săptămână ne-a înnebunit cu repetițiile pe căldura asta. Stângul pe
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
data nașterii înfruntă și astăzi hazardul unor calcule și probabilități (plauzibil fiind anul 1819, același pentru N. Bălcescu și Alecu Russo), celălalt reper biografic de încadrare este ferm: poetul s-a stins în zorii zilei de 20 august 1872, la Spitalul Sf. Pantelimon din București. Sărăcia lucie și urmele bolii - una care avea să-l răpună și pe Eminescu - îl împuținaseră și-l îmbătrîniseră într-atît încît certificatul de deces înregistrează, haotic, vîrsta de 80 de ani. Contemporanii, insensibili atît la atenționările
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
vă luați micul dejun înainte de a deschide internetul, televizorul sau vreun ziar. Dacă apucă să vă țâșnească în față vreun sân și să vă muște de nas, n-o să mai apucați să mâncați decât către după-amiază, după ce vă întoarceți de la spital, bandajat și cu copcile puse. - Dacă deschideți TV-ul și dați peste sânii Oanei Zăvoranu, răstigniți pe plajă la soare, dați repede-repede pe “mute”. Vorbesc, țipă, zbiară, fac o gălăgie de nedescris, ba chiar s-ar putea să și scuipe
Sânii noştri cei de toate verile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21190_a_22515]
-
Mureșan, membru al PRM, a leșinat, azi, pentru a doua oară, la conferința de presă a PRM, lucru care l-a făcut pe liderul partidului, Corneliu Vadim Tudor, să spună că ar putea să-și țină conferințele de presă la Spitalul de Urgență. În timp ce vorbea despre criza gazului, Vadim Tudor a fost cel care a observat că Ana Mureșan leșinase în sala în care avea loc conferință de presă a PRM. “Văd că Ana Mureșan iarăși leșină la conferințele mele (...) Parcă
“Hai să leşinaţi la mine în birou!” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21162_a_22487]
-
că Ana Mureșan iarăși leșină la conferințele mele (...) Parcă e bătaie de joc! Cine o lasă pe bătrânica asta la conferințele mele? Țară arde și eu dau primul-ajutor. Să nu mai vină la conferințe, altminteri mut conferință de presă la Spitalul de urgență !”, a spus C.V.Tudor. El a precizat că îi este milă de Ana Mureșan, care are 84 de ani, dar nu mai vrea astfel de incidente. “Am ajuns și baby-sitter la oameni de 84 de ani?”, a adăugat
“Hai să leşinaţi la mine în birou!” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21162_a_22487]
-
multă, și să nu dureze mai mult de juma’ de oră ca să nu ne epuizăm. Și, neapărat, dar neapărat, să ni se garanteze că, a doua zi după protest, România se va schimba. Să ne trezim a doua zi cu spitale mișto, cu un sistem de învățământ beton, cu drumuri și autostrăzi, fără corupție și cu un nivel de trai mai bun. Dacă nu ni se oferă și nu ni se garantează toate astea, nu venim, să fie clar. Doar n-
Suntem gata să protestăm, da’ să fie supermișto by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21196_a_22521]
-
din Nucșoara S-a născut în 1912, în comuna Domnești din județul Argeș și a sprijinit activ grupul de rezistență anticomunistă Arsenescu-Arnăuțoiu din Munții Făgărașului, fiind arestată și torturată de autoritățile comuniste. Bătută până la desfigurare până și pe patul de spital, atârnată de păr din tavan și schingiuită în zeci de alte moduri, Elisabeta Rizea a găsit totuși puterea de a nu vorbi și de a nu trăda. De citit, pentru a vă aminti apoi de povestea ei, în zilele în
Vacanța perfectă cu cărți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21189_a_22514]