2,876 matches
-
atâta! Nu ti temi di nica, nu ni diranjazî niminia!” Ștefan s-a liniștit și a râs de moldoveneasca fetei. Multe camere mari, curate și aerisite, multe flori, porțelanuri, candelabre, mult lux și bun gust. Au ajuns Într-un dormitor splendid, Amina a chemat o rusoaică blondă și foarte frumoasă, i-a dat un ordin, aceasta a plecat și a Încuiat ușa pe dinafară, apoi cei doi s-au iubit cu Înfrigurare și cu patimă de parcă numai atâta ar fi așteptat
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
proprietarul de ieșirea lui Lionel. Ar fi fost bine. În ce sumă să ne încadrăm? — Nu contează banii, o dată moare omul. — Așa le spun și eu clienților mei, dar puțini au înțelepciunea dumneavoastră. Îl conduce pe Lionel în fața unui sicriu splendid, să tot arzi în el. Proprietarul își laudă marfa: — E din lemn de cedru, arde foarte greu. Puteți să-l plângeți pe mort pe îndelete. — Apropo, cât durează până se face scrum? — În general, douăzeci de minute. Dar la cerere
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
sare în apărarea lui, Sandu Mutălăul devine erou necunoscut, iar prezicerea lui Esmé privind-o pe oloagă se adeverește. Lionel are o revelație. E sâmbătă, 12 mai, ora 8.45. Lionel se trezește cu greu. Vede pe fereastră un soare splendid, să nu-ți mai vină să mori. Avea dreptate săracul Jacques Brel: C’est dur de mourir au printemps. Se scoală alene din pat și se îndreaptă spre debara, ca să ia extensorul. Debaraua e - pardon de expresie - goală pușcă. La
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o lacrimă. La fel și telespectatorii. Mai ales cei francezi, care nu vor mai avea nici o reținere să fie văzuți într-un local pentru imigranți. — E prea mult. Zău, e prea mult. Nu trebuie exagerat. Desface cartonul. Vede un tort splendid. În mijlocul tortului tronează o lumânare care are atașată o inimă de ciocolată pe care scrie 56 (vârsta împlinită azi de Lionel, pentru cei care au uitat). Pe tort e ornată, cu glazură și frișcă, o urare cât se poate de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
amenințător și niște bufnituri furioase din spatele ușii. Didier se felicită în gând că n-a ales să facă o carieră în poliție: e o meserie prea periculoasă. E ora 10.50. Didier iese din lift. Ține în mână un buchet splendid de zece cale. Se salută amical cu Patrick, care încalcă de data asta consemnul și nu verifică florile cu detectorul de metale. Sună la ușă. Lionel întreabă, fără să aibă curaj să se uite pe vizor: — Didier, tu ești? — Eu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
insulei, tu până în zori așezi în stive toată averea ta în catacombele secrete ale bisericii marii-tale-speranțe. nouă în al treilea loc: este a treia lună a primăverii, de aceea un conducător vremelnic al acestor ținuturi vine la portița verde a splendidei și productivei grădini suspendate a dragostei tale și cere dijma, din ordinul ducelui li gao, conducătorul vremelnic îți cere o limbă proaspătă de dragon adolescent. tu știi că aceia ce sunt avuți trebuie să dea din avuția lor, dar nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
schimbarea dragostei fără găsirea dragostei. bea laptele cu fulgi, bea cafeaua cu fulgi, cu posmagi, cu crutoane, du-te la sală, fă ceva, să răsară în coconul dragostei tale un fulg. un fulg mic care să crească, hrănit de matca splendidă a memoriei. amintește-ți în vis de toți fulgii pe care i-ai ronțăit. mângâie fesele fulgilor, umple-ți traheea albastră cu fulgi albi, dizolvă fulgii în sânge, fulguiește ți sângele, care ajunge la inimă și creier. nouă în al
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
reușești să îndrepți pluta ta de nuiele către o insulă mică, prima bucată de pământ întâlnită în călătoria ta pe ape, în care nu ai beneficiat de prietenul tău abílio, marinarul portughez cu barbă albă, și nici de corabia lui splendidă, cu pânze late, acostezi cu ușurință pe un mal prietenos, ești întâmpinat de câteva veverițe-călugăr, unele chicotesc, altele se roagă solemn, ele ți-o iau în față, fac tumbe, îți arată pe unde să îți îndrepți pașii pe acest nou
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pentru inimă poate fi însăși fericirea supremă!, gândea el, tot frământându-se. Chiar n-ar mai trebui să mă agit atât... Căci, dacă îmi aduc eu bine aminte, și marele Dante s-a îndrăgostit nebunește, la un moment dat, de splendida și de distinsa Beatrice, o fetișcană sclipitoare și grațioasă, în vârstă de numai nouă ani! Iar frumoasa Laura, de care se îndrăgostise iremediabil însuși Petrarca, dezvoltând repede o pasiune devenită legendară, era doar o adolescentă de șaptesprezece ani, care se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
atât de mult această mină a lui, de rebel, se uită de departe la el și simte cum i se înmoaie inima. Vrea să treacă pe lângă el fără să îi vorbească, dar el o prinde de mână. "Lasă-mă". "Arăți splendid". "Îți bați joc de mine". "Niciodată". Se smucește și intră în clădire cu dorința s-o înghită pământul. Își susține licența ca prin vis. Profesorul se străduiește din răsputeri să o pună în valoare, dar strălucirea studentei de la cursuri nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
simte că vrea să fie la înălțime, vrea să mă impresioneze. A început cu tema patriotică, dar cum eu nu am asemenea entuziasme, a lăsat-o mai moale. Încerc să o trag de limbă despre tinerețea ei. Înaltă, cu linii splendide la șaptezeci de ani, cu o ținută de prințesă, se plimbă pe stradă de parcă s-ar plimba prin propriul său regat. Șoferii se opresc fascinați. Zâmbesc și o poftesc să treacă strada, pe acolo pe unde niciun pieton nu are
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe harta trupului său, aș fi vrut să fiu mireasma din săpunul de baie pentru a-i pătrunde în toate celule pielii, aș fi vrut să fiu sunetul din cântecul lui preferat pentru a mă piti în măruntaiele lui... dimineți splendide când florile plesneau de frumusețe și pieptul păsărilor de cântece... (Versuri din volumul de poeme Ioana Maria, ale poetului Geo Bogza, comentat de Max Blecher în Lumea românească, II, 287, 18 martie 1938.) ... îi auzeam vocea tristă și catifelată, eram
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și simplu, fără să lase niciun fel de urme în sufletul ei, nu a putut afla nimic despre trecutul ei, e închis ca într-un mormânt, parcă s-a născut sub zidurile filarmonicii, gravidă în luna a treia, o femeie splendidă cu buză de iepure, nu părea să-și dea seama de infirmitate, de fapt a dormit încontinuu până a dus-o la doctor, și după ce i-au făcut avortul a dormit o bună bucată de vreme, apoi au hotărât împreună cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fie un haos, ci un sistem unitar și, prin urmare, coerent În regulile sale și În viața sa; totodată, ar fi total imposibil și absurd pentru Stat de a recunoaște, ca fiind valabile, indistinct, toate manifestările voinței individuale”. Autorul acestei splendide dialectici a roportului dintre Individ și Stat, recunoaște că: „În afara unor anumite restricții cerute de omogenitatea necesară și de coerența logică a sistemului, producerea spontană a dreptului, trebuie să fie dobândită de către Stat, ca o colaborare intrinsecă, aceleia căreia trebuie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
face plăcere. Ea, ca o doamnă din lumea mare, cu un aer absent, îi întinse lista de bucate soțului, dându-i acestuia libertatea de a comanda după pofta inimii lui, ei fiindu-i indiferent ce urma să apară în farfuriile splendide de porțelan. Pentru a demonstra că se depărtase demult de obiceiurile rurale, deși era dintr-un sat uitat de lume din munții Vrancei și că devenise urban, Victor comandă numai delicatese. Însoți toate mâncărurile cu băuturi tari, extrafine, cu un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și pe pășunile Moldovei, aș spune că, vorba cronicarului, "să sparie gândul" de ce variantă ar fi putut alege. Una care ar fi putut alimenta multe confuzii, mai ales în rândurile anumitor străini care, chipurile, ar zice că patria noastră e splendidă, dar păcat că e locuită de români. Dar de ce scriu eu "chipurile"? Fiindcă formația mea științifică mă obligă să desființez, cu justificată mânie intelectuală, o mistificare ce s-a transformat într-o altă legendă modernă și televizivă. Ea a fost
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Încontinuu În radiator, alarma pornea din te miri ce, el, odinioară atât de pedant, nici nu mai observa când i se aprindea martorul de combustibil pe bord, așa că trebuia să fie alimentat din canistră. Pe la spălătorie nu mai călca deloc, splendidul lui bleumarin metalizat devenise o mâzgă cenușiu-gălbuie, farurile i se retrăseseră parcă sub capotă și bietul de el căzuse În patima nesănătoasă a consumului de ulei. În pândele sale, a revăzut-o de mii de ori și totuși niciodată, uneori
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
simulacru migălit de prisos..." (p. 116). Ultima frază a acestui text se întinde pe nu mai puțin de 10 pagini este o combinație de incantație, poem în proză și dicteu automat (de tip Nora Iuga, să zicem), un mic și splendid poem închinat complexului Iocastei prin care se înțelege însă și pasiunea femeilor mature pentru bărbați mult mai tineri. Secțiunea Postbărbați este o galerie a bărbaților care, într-un fel sau altul, i-au atras atenția femeii care se confesează. Chiar dacă
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
M-a mișcat până la lacrimi faptul că premiul (am primit și un premiu!) mi-a fost înmânat de Gabriel Dimisianu, de a cărui prietenie luminoasă mă bucur de aproape treizeci de ani. Și m-a flatat faptul că în aula splendidei biblioteci a orașului au fost prezenți și alți oameni de valoare: Nicolae Prelipceanu (din păcate, fără Denisa Comănescu, după care am suspinat în taină), Tudorel Urian (distins și visător), Aurel Sasu (care a luat, ca și mine, un premiu, și
Amintiri frumoase by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9222_a_10547]
-
a operelor unor autori români mai mult sau mai puțin talentați. Și totuși... Irina Egli este născută în București, iar romanul ei, Terre salée este o simfonie a Dobrogei, de terifiantă frumusețe tragică. Cartea a fost scrisă direct într-o splendidă limbă franceză și a avut un puternic impact în viața literară canadiană. Romanul s-a bucurat de cronici entuziaste în revistele de specialitate din Montreal, Irina Egli a fost invitata unor emisiuni dedicate cărții la cele mai importante posturi canadiene
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
află deja pe Calea Griviței la intersecția cu strada Sfinții Voievozi, simțind că pășește într-o lume de care i se face frică. Cîteva firișoare de transpirație i se scurg pe frunte și simte o înțepătură deasupra ochiului drept. După-amiaza este splendidă, păcat că nu se poate bucura de razele soarelui și de cerul albastru. Inima îi bate încă foarte tare, și nu-și poate scoate din minte ultimele momente ale încleștării cu forțele de ordine care ridicaseră un adevărat asediu în jurul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe propria piele, să-i aducă multe și grave prejudicii morale și sufletești. Dar nu s-a Întâmplat așa. Când s-a Îndrăgostit prima oară, de o colegă de liceu, o fată nu frumoasă, dar cu niște ochi mari negri, splendizi, avea șaptesprezece ani, câteva coșuri pe bărbie, și câteva tuleie răzleșțe pe obraji, care-i dădeau un aer puțin răvășit de oboseală. S-a Îndrăgostit pur și simplu fără clasicele pulsiuni romantice, dar și fără modernele și zgomotoasele gesturi adolescentine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vechituri amestecate cu obiecte de artă, un bărbat Între două vârste, cu barbă lungă de sihastru, Îmbrăcat Într-un sacou negru, ponosit, vinde o pictură În culori fauve-iste, ce Înfățișează un chip de femeie de o stranie luminozitate. O lucrare splendidă, datată 1923, semnată indescifrabil și Încadrată de o ramă art-deco. Ca s-o vândă, a făcut un drum chinuitor, a schimbat trei trenuri și a petrecut o noapte Într-o sală de așteptare sordidă, pândit de niște țigani care vroiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mi-a povestit asta? Vroia să-mi arate că muzica nu era singura ei preocupare? De ce intra atât de des În casa lui? De ce nu i-a dat lui pictura? Să-l fi iubit oare În tinerețe? Știa bătrânul de splendidul portret În ulei? Întrebări pe care bărbatul și le-a pus de sute de ori și cărora nu le-a găsit răspuns. Probabil presimțea că el moare, și, cum muribunzii nu sunt interesați de obiecte de artă, i-a Încredințat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
curiozitate, la Antonia de neliniște. Îmbrăcată într-un costum gri deloc ostentativ Rosemary părea extrem de mică pe lângă soția mea. — Antonia tocmai îmi spunea cum este apartamentul tău, spuse Rosemary. Cred că este exact ce-ți trebuie. Și ai o vedere splendidă spre catedrala Westminster. — Cred că tu știi mai multe despre apartament decât mine, am spus. Palmer îmi găsise un apartament în Lowndes Square. Se pare că era un loc potrivit. Dar nu m-ai lăsat să-ți spun nimic azi-dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]