508 matches
-
încuviințat din nou. — Bun. Ești pregătit să încercăm? — Da. — Unu. Doi. Trei. M-am avântat spre cercul de lumină cât de repede am putut, dar fata mi-a luat-o înainte cu câțiva pași, țâșnind din loc într-un adevărat sprint. Din cauza adrenalinei care mi se răspândea în sânge n-am reușit să surprind decât instantanee ale ei atunci când intră în cercul de lumină din față - părul negru, jacheta de camuflaj, tălpile galben-fosforescente ale cizmelor. Apucă din fugă scaunul de spătar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
caracterizează prin relaxare, economicitate, ușurință, și tempo moderat. Mișcările membrelor superioare cât și a celor inferioare sunt mai ample decât cele efectuate la alergarea ușoară, dar mai limitate (mai puțin ample) decât cele întâlnite la alergarea de viteză (probele de sprint). Succesiunea pașilor de alergare este însoțită de mișcarea continuă a brațelor înainte și înapoi, dar întotdeauna braț și picior opus (chinograma 2). Deplasarea este determinată de impulsia piciorului de sprijin concomitent cu întinderea lanțului triplei extensii (gleznă, genunchi, șold), urmată
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
5-8 obstacole așezate la aceeași înălțime; - exercițiu anterior, dar cu așezarea obstacolelor la înălțimi progresive; - sărituri cu genunchii la piept peste obstacole (spatele drept, trunchiul ușor înclinat înainte); - 2-5 sărituri peste obstacole combinate cu alergări accelerate pe distanțe 43 mici (sprinturi); - sărituri de pe două picioare pe, de pe și peste obstacole combinate cu exerciții din ”școala alergării”; - sărituri pe loc de pe două picioare de pe un obstacol jos, pe nisip și apoi energic în sus (ex. pliometric); - diferite tipuri de exerciții de sărituri
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
executate cu desprindere de pe un singur picior, cu impulsie activă și cât mai completă; - sărituri succesive pe un picior (pe semne marcate pe sol) - sărituri ”ca mingea” + sărituri cu genunchii la piept + sărituri pe și de pe obstacol pe un picior + sprint pe 15 m + sărituri peste 5 gărdulețe cu celălalt picior + alergare accelerată înapoi la linia de start (exemplu de ștafetă sau parcurs aplicativ); - a.G.s. pe loc 5 sec. + 5 sărituri ”ca mingea” + sărituri de pe ambele picioare peste 2-6 obstacole
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
linia de start (exemplu de ștafetă sau parcurs aplicativ); - a.G.s. pe loc 5 sec. + 5 sărituri ”ca mingea” + sărituri de pe ambele picioare peste 2-6 obstacole joase + alergare accelerată cu ocolirea unui jalon + câte 3 sărituri succesive pe fiecare picior + sprint - combinații de sărituri alternative de pe un picior pe celălalt și/sau succesive pe același picior. Notă Numărul de repetări, numărul de obstacole ce trebuie sărite, distanțele de lucru, înălțimea obstacolelor - toate se vor adapta conform nivelului de pregătire și vârstei
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
a - alergarea pe parcurs (ciclu pasului simplu de alergare) 3. Finișul Este descris de specialiști ca fiind o nouă accelerare pe ultima parte a cursei, o nouă creștere a vitezei de deplasare, lucru valabil pentru probele de 400m și 400mg (sprint prelungit), deoarece în probele scurte de viteză de 100m, 100mg, 110mg, 200m (sprint pur) finișul este insesizabil, sosirea fiind aceia care se observă. 4. Sosirea Constă în aplecarea puțin exagerată a trunchiului înainte pe ultimii 5- 10 m, cu împingerea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
de specialiști ca fiind o nouă accelerare pe ultima parte a cursei, o nouă creștere a vitezei de deplasare, lucru valabil pentru probele de 400m și 400mg (sprint prelungit), deoarece în probele scurte de viteză de 100m, 100mg, 110mg, 200m (sprint pur) finișul este insesizabil, sosirea fiind aceia care se observă. 4. Sosirea Constă în aplecarea puțin exagerată a trunchiului înainte pe ultimii 5- 10 m, cu împingerea pieptului sau a umerilor spre linia de sosire . Uneori, datorită valorii foarte apropiate
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
80-120-150m cu declanșarea finișului și sosirii la semnal sonor pe 20-40-60 m (în funcție de nivelul de pregătire); - concurs: „cine execută cel mai corect sosirea” pe „grătar” (ultimii 5 metrii din distanța, sau grila de sosire). Notă Ținând cont că probele de sprint (viteză) încep oficial de la 50 - 60m (teren acoperit) și țin până la 400 m metodica de învățare/ consolidare precum și metodica de antrenament vizează și exerciții pe distanțe mai mari decât cele amintite anterior în prezenta lucrare (care au caracter pur orientativ
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
probelor de viteză, dat fiind faptul că s-a ajuns ca într-o cursă de 800m, să se alerge în medie 12.3 -12.5 secunde pe 100m sau medie de 50 sec. pe tur - 400m. Dacă la probele de sprint pe 100m, 100mg, 110mg sau 200m, distanțele de antrenament sau cele din cadrul exercițiilor de învățare (ținând cont de vârstă și nivel de pregătire) pot ajunge până la 400m, pentru probele de 400m și 400mg, distanțele din cadrul exercițiilor de antrenament pot ajunge
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
o alergare înaltă, activă și se rezumă la efectuarea unui număr de numai 3 pași (în probele de distanță mică 110m și 100m) sau de 14 -15 pași (în proba de 400m garduri). Distanța dintre garduri în cazul probelor de sprint garduri (100-110m) prezintă o particularitate aparte: ritmul celor trei pași este influențat de lungimea acestora: pasul 1 - intermediar; pasul 2 - lung; pasul 3 - cel mai scurt. Specialiștii din domeniul performanței sportive găsesc multe asemănări între tehnica alergării celor trei pași
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
de la start în alergările de garduri pe distanțe scurte (100mg, 110mg), necesită respectarea caracteristicilor determinate de distanța scurtă de la linia de start până la primul gard. Aceste caracteristici impun o ridicare mai amplă a bazinului peste linia umerilor (față de alergările de sprint pe plat). Pentru ca această ridicare să nu ducă totuși la întinderea excesivă a genunchiului piciorului dinapoi la comanda ,,gata” (anulând astfel forța pârghiei ce se creează), blocurile blocstartului se apropie puțin mai mult între ele. Ridicarea mai sus a bazinului
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
în tempo moderat (pasul alergător de rezistență) sunt: tehnica de alergare se adaptează în funcție de durata efortului, urmărindu-se obținerea unui pas de alergare suplu, relaxat, cu cât mai puține mișcări inutile ; lungimea pasului este mai mică ca la probele de sprint și variază în funcție de faza alergării, adaptându-se la viteza de regim a cursei (în funcție de tactica de cursă: la alergarea în pluton lungimea pasului de alergare este uniformă pe când la evadarea din pluton, la lansarea de la start sau
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
4 pași în funcție de particularitățile individuale. La început respirația trebuie controlată conștient, iar pe măsura automatizării mișcărilor ea se realizează involuntar. Finișul În funcție de gradul de pregătire, de tactica abordată, de nivelul și tactica adversarilor și de posibilitățile de a susține un sprint prelungit, alergătorii de rezistență încep finișul de la diferite distanțe (de la 250-300 m înainte de sosire la semifond și până la câțiva kilometri la maraton) (Rață G., 2002). El trebuie să se realizeze la momentul oportun, când adversarul nu se așteaptă și
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
a traseului se menține viteza obținută pe primii 50-60m). * Viteza neuniformă Viteza neuniformă este acea formă a vitezei în care se produce fie o accelerare, fie o decelerare. Spre exemplu, dacă luăm în discuție corpul în întregime, la probele de sprint din atletism, pe primii zeci de metri de la start, se produce o accelerare (mai este denumită și viteză de angrenare - Alexe, 2002, p. 152). De asemenea, în execuția rapidă a mișcărilor de către segmentele corpului, distingem inițial creșterea vitezei (accelerare), urmând
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
au posibilitatea manifestării unor indici mai ridicați de viteză de execuție și viteză de repetiție, datorită diminuării timpului de scurtare a mușchiului. Altfel stau lucrurile în ceea ce privește viteza de deplasare: spre exemplu, membrele inferioare mai lungi vor determina la atletul de sprint creșterea lungimii pasului de alergare și, implicit a vitezei de angrenare și de deplasare (Dragnea și Bota, 1999, p. 227). * Nivelul de dezvoltare a celorlalte calități motrice Deși această viteza se sprijină pe suportul general de dezvoltare a tuturor calităților
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Din punct de vedere al potențialului de dezvoltare al capacității de viteză cercetările efectuate asupra copiilor de vârstă școlară de 7-12 ani, conform opiniei lui Marcello F. și col. (1997), au scos în evidență „procentaje de creștere a performanței de sprint de 10% pentru copiii de 7-9 ani și numai de 5% pentru cei de 10-12 ani. Cunoscutul specialist german Toni Nett (citat de T. Ardelean, 1991), întrebat fiind dacă se poate vorbi despre talent în cazul sprinterilor, a răspuns: „ Dintr-
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
mecanică”. Alergarea ca probă sportivă specifică atletismului poate fi executată cu efort maxim și de scurtă durată fiind vorba de alergarea de viteză și cu efort moderat și de lungă durată, fiind vorba de alergarea de semifond, fond. Probele de sprint, în general, dar mai ales proba de 100 mp care este cea mai tipică probă de sprint și considerată „proba regină”, fac parte din grupa probelor de mare intensitate. Realizarea unei probe de sprint, având drept scop parcurgerea unei distanțe
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
fiind vorba de alergarea de viteză și cu efort moderat și de lungă durată, fiind vorba de alergarea de semifond, fond. Probele de sprint, în general, dar mai ales proba de 100 mp care este cea mai tipică probă de sprint și considerată „proba regină”, fac parte din grupa probelor de mare intensitate. Realizarea unei probe de sprint, având drept scop parcurgerea unei distanțe într-un timp cât mai scurt, presupune un grad ridicat de dificultate în conducerea și dirijarea mișcărilor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
alergarea de semifond, fond. Probele de sprint, în general, dar mai ales proba de 100 mp care este cea mai tipică probă de sprint și considerată „proba regină”, fac parte din grupa probelor de mare intensitate. Realizarea unei probe de sprint, având drept scop parcurgerea unei distanțe într-un timp cât mai scurt, presupune un grad ridicat de dificultate în conducerea și dirijarea mișcărilor pe parcursul alergării. În ciuda faptului că alergarea este o deprindere (achiziție) dobândită pe cale naturală, în procesul de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
au beneficiat și beneficiază, cu respectarea particularităților proprii și probele de viteză. Noi vorbim acum despre elemente de analiză biomecanică, cu intenția de a releva aspecte noi, care au survenit ca urmare a modificării condițiilor de practicare a probelor de sprint în urma apariției pistelor sintetice, care fiind mai compacte, mai dure, dar având și un grad de elasticitate, comparativ cu pistele clasice de zgură, au modificat natura sprijinului, iar aceasta a reclamat adaptări importante de ordin biomecanic și implicit tehnic
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
reducând viteza (n.a.). Perioada de sprijin, ca fază a alergării de viteză a preocupat și pe alți specialiști. K. Wiemann (1986) citat de W. Vonstei, o numește „fază de sprijin” sau „de susținere”, fiind componenta dinamică esențială în probele de sprint prin acțiunea de frânare și impulsie. Acțiunea de frânare și impulsie transformată în forță de reacție de sens pozitiv determină viteza de deplasare. Modalitatea de realizare a perioadei de sprijin determină viteza de execuție, dar la rândul ei aceasta este
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Un atlet poate alerga datorită forțelor de respingere/rezistență manifestate în contextul contactului cu solul a tălpii, dar și datorită forței de tracțiune manifestată la nivelul brațelor și a piciorului pendulant, ca rezultat al unui act voluntar, deliberat, de execuție. Sprintul cu viteză maximă poate fi obținut în momentul în care sunt aplicate la perioade scurte de timp forțe adecvate în direcția de deplasare, atunci când se menține echilibrul postural, când forțele de frânare sunt reduse și cele de propulsie sunt ridicate
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
frecvenței pașilor de alergare, iar progresele viitoare depind, în primul rând de îmbunătățirea forței”, și a lungimii pașilor. Este indicat ca învățarea tehnicii de alergare să se facă până la 15 ani și să aibă ca prioritate, mecanica de bază a sprintului și particularitățile specifice fiecărui alergător în parte. Nu s-a evidențiat de-a lungul timpului un tip ideal de constituție corporală privind alergătorii de viteză. S-a evidențiat însă faptul că cei care câștigă probele de viteză sunt puternici și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
context, corelarea frecvenței picioarelor cu forța și frecvența de mișcare a brațelor (Rosen M., Rosen K., 1986, citați de Ardelean T. 1991). Această precizare merită, de asemenea, de a fi luată în considerare. Această problemă a constituit subiectul Colocviului de Sprint, Paris 1986, unde profesorul italian Vittori C. a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp”, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsii lungimea și frecvența optimă a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim între lungimea și frecvența fuleului, în mod gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu începerea pregătirii speciale pentru probele de sprint, prezentăm demersul teoretic și unele exemplificări practice. Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost stabilit un coeficient de 2,60 pentru bărbați și 2,40 pentru fete, care multiplicat cu lungimea piciorului, dă lungimea optimă
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]