990 matches
-
rebel, în care pavajul avea extraordinara capacitate de a se transforma subit în metereze. O execuție de rutină, brutală, nemiloasă. Bărbații se așezau cu spatele la perete, priveau țintă o clipă țevile puștilor îndreptate spre pieptul lor, apoi ridicau privirea spre goana sprintenă a norilor. Și cădeau la pământ. Tovarășii lor le luau locul în fața soldaților... Printre acei condamnați la moarte se găsea un fel de Gavroche, a cărui vârstă ar fi trebuit să trezească îndurare. Vai, nu! Ofițerul i-a ordonat să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
STEJARUL DIN BORZEȘTI de Eusebiu Camilar Ștefan cel Mare Îndrăgise plaiurile Moldovei Încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toți Îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părțile Trotușului. Mic, Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților către ulii. Avea ochi albastri, părul inelat. Purta și zale ușoare, și niște pinteni frumoși. Așa Îl aducea părintele său, Bogdan-Voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseți și bogății pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
România În război, moșul nu s-a dus nicăieri la lucru. Veghea noapte după noapte și aștepta ... Într-una din nopți, auzi un glas, aproape de tot : Cine-i acolo ? Om bun, răspunse moșul. Dacă ești bun, vino aici ! Moș Miron, sprinten ca un flăcăiandru, se Înfundă În noapte. Era o patrulă de cavalerie românească. Căuta pozițiile ocupate de dușmani. Aflară ce aflară de la moș Miron și voiră să-și continue drumul. O mică rugăminte am, nepoțeilor : să vă dau o mână
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
curgând alene, arcuri de frumusețe Îmi amețeau gândirea... Sub arcurile-acele Treceau turmele toate a neamurilor mele, Treceau în șiruri oameni cu albele cămeși Mii, mii [de] oi mărunte, copiii treceau deși Și mii de vite albe și caii mici și sprinteni, Ostași cu chica lungă, bătând cu lungii pinteni: Părea că însuși cerul a fost durat cu fală Pentru intrarea noastră o poartă triumfală. Și prin amestec mândru de ploaie și de soare, De umbră și lumină, de cald și de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să cadă, una din două!...... Iată-l!... Depărtează-te! (MAIO iese încet și uitîndu-se la el cu compătimire) SCENA A II[-A] (ȘTEFĂNIȚĂ intră adâncit în cugetări și visător) ȘT[EFĂNIȚĂ] (pentru sine) Văzut-am rătăcind căprioarele prin codrii Livanului... sprintene și cu ochii lucitori... văzut-am fetele cu snopuri de grâu aurit chicotind prin lanurile pe jumătate secerate... am râs, dar prin verdeața întunecoasă a codrilor de fag am zărit cerbul alb al Doamnei... ochii lui era obosiți și genunchii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la ger, ninsoare Gândește la turma cea călătoare {EminescuOpVIII 409} Tovarăș iubit, Nu fii amăgit De-a fetelor rele vorbe ușoare. IONEL Ea crede că n-o iubesc. Bun rămas, dragă! Singur Trăi-voi în crânguri, Cu vulturii, urșii, cu sprintene ciute Pîn' soarele-n ceruri schimba-va de cale. MARIA O, Ionel, ce spui tu acum? Nicicând nu ți-aș fi cerut ăst drum. O, Ionel, iubite, ce spui? Nicicând n-aș fi cerut să te sui. O, Ionel, ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu te poți împrotivi. Șoptirea zefirelor dulci și răcoritoare, împroșcarea cu apă a delfinilor, plăcerile băilor, fâlfâirea în zig-zag a rândunelelor ce se giugiulesc, murmurul șerpuitor al izvoarelor limpezi ca cristalul, cântecul farmecător al privighetorilor, șuierul ciocârliilor ce sfârâie zburând sprinten, gungurirea și cântecul celorlalte păsări în dumbravă și rediuri sânt desigur atracții îndestul de puternice și ademeniri irezistibile, pe cari nu trebuie să le respingi de dragul unui folos mic sau poate numai fictiv. Idilice s-ar părea asemenea cuvinte de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin aceasta și neaducîndu-și aminte de espresa instrucție a împăratului, potrivit căreia nu aveau voie decât a se ține în atitudine defensivă în contra inamicului, cei doi strategi porniră la atac deschis în contra cumanilor. Acești sălbateci luptători, ușor înarmați și mișcîndu-se sprinten, aveau asupra greu-înarmaților și anevoie-înaintătorilor romei un avantaj de care se folosiră într-un mod escelent. Ei revărsară o ploaie de săgeți asupra năvălitorilor, le omorâră caii, siliră pe călăreți la lupta nepotrivită a unei pedestrimi involuntare și puseră în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se retrage mai înlăuntrul țării cu trupele sale romîno-turcești dinaintea unui inamic pe cât de viteaz pe atât de bine armat. {EminescuOpXIV 173} Retragerea n-a făcut-o fără oarecare pierdere de oameni, dar călărimea cea grea ungurească neputând ajunge trupele sprintene ale lui Mircea, acesta au izbutit de-a-și scăpa aproape toată oastea sa mai întîi la munte, apoi noaptea pe malul drept al Dunării. Nemaifiind supărat de inamic pe câmp limpede, Sigismiund înainta mai înlăuntrul țării, trecu Dunărea, luă Nicopoli
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji cerură pentru sine în plin consiliu de război onoarea primului atac, nu voiră să steie în urma nimărui în luptă și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor turcești să li se opuie în luptă asemenea trupe sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine armate să lovească fruntea și sâmburele oamenilor vrăjmașului, pe ieniceri și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
consiliu de război onoarea primului atac, nu voiră să steie în urma nimărui în luptă și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor turcești să li se opuie în luptă asemenea trupe sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine armate să lovească fruntea și sâmburele oamenilor vrăjmașului, pe ieniceri și pe spahii. Fiii Franței, cei mai mulți dintre dânșii, răspunseră cu răstire precum călărimea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dreaptă se așezară în poziție ardelenii sub Ștefan Laskowicz, la cea stânga valachienii sub Mircea și moldovenii. În linia întîie de bătălie se orânduiră francejii, setoși de luptă, așteptând cu nerăbdare semnalul atacului. În partea osmană avantrupa o forma oaste sprintenă de asabi, apoi în centru era sâmburul oștirii, spahiii și ienicerii, pe când la aripele amândouă se postară deosebiții aliați și vasali, mai cu samă creștini, între care despotul Serbiei cu 5000 de oameni. Planul de bătaie al oștirii creștine era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ajută în mod esențial și despotul Serbiei cu cei 5000 de oameni ai săi, intrați în luptă tocmai în momentul hotărâtor. Învingerea creștinilor era deplină și cumplită, parte fură măcelăriți sau prinși în luptă, parte ajunși în fugă de cavaleria sprintenă a dușmanilor și duși în robie. Între puținii care izbutiră să se mântuie pe corăbii la Dunăre și pe mare la Constantinopol și în Dalmația se aflau regele Sigismund, arhiepiscopul Granului, Ioan de Kanischa, frate-său Ștefan de Kanischa, palatinul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e.n. scrie următoarele : în mod surprinzător, se povestește că barbarii [Plinius nu precizează care], insuflând pe gură fumul acestei plante [cypiros = săbiuță = Gladiolus imbricatus], își micșorează splina și nu ies din casă decât după această inhalație ; căci astfel devin mai sprinteni și chiar mai robuști pe zi ce trece (Naturalis historia, XXI, 69). în Evul Mediu, unii doctori europeni au introdus canabioterapia. Pe la jumătatea secolului al XIII-lea, de exemplu, un savant complex de talia lui Villard de Honnecourt recomanda o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
două sute de călugări înarmați. Spre marea surpriză a quintului, erau conduși de Abate. ― Sfinția Ta! Te expui inutil, îl zeflemisi Rim. În fuga lor, barbarii ar putea lansa vreun blestem care să îți tulbure digestia în noaptea asta! Bătrânul coborî sprinten de pe cal și fără să dea vreo atenție spuselor lui Rim îl bătu ușor pe umăr. ― Ai făcut o treabă bună. ― Ce noroc pe Abație că exact în ziua în care, după cincizeci și nouă de generații, zidurile ei au
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Confidențele sale intime situează "Eseurile" printre documentele excepționale în istoria ideilor pentru cel care dorește să studieze misterele elaborării unei gândiri. Nu se bucură nici de o memorie exemplară, cifrele nu sunt punctul său forte, spiritul nu-i este prea sprinten, este mână spartă, nu are promptitudine în luarea deciziilor este pesimist. Primii doi ani îi trăiește în familia unor țărani, nu departe de domeniul părintesc, obișnuindu-se cu "voluptățile "epicuriene". Întors la locuința familială, la castel, intră în preocupările educaționale
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
șal-țLa” f (2.1.8.14.), în contextele în care pare să însemne „Cel ager/pătrunzător” poate fi echivalat cu trei dintre multiplele atribute ale „duhului” care se află în înțelepciunea personificata din Înț 7,22-23: leptón, „subțire, subtil”, eukíneton, „sprinten, ager”, tranón, „pătrunzător”. Însă un nume divin comparabil nu se găsește în Biblie. 4.3.10. Šakr, Š"kir (2.1.10.5.). Și în Biblie Dumnezeu este arătat că răsplătind cu mărinimie faptele bune ale oamenilor, dar acest
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
are întotdeauna cu el o casetă plină cu aur - pentru plata hangiilor, a femeilor venale, pentru alte cheltuieli... Or, textul Eseurilor blamează meschinăria și vanitatea zgârceniei - pe care pare s-o practice în mod constant... Spiritul său nu-i deloc sprinten. Felul de a fi - cam neglijent. Scrisorile primite rămân multă vreme nedeschise: de ce-ar face-o? Nu-i prea dotat pentru politeți ori curtoazie. Nehotărât în toate: magistrat timp de treizeci de ani, primar al orașului Bordeaux de două
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nicio nevoie să încrucișezi lăstarii de mazăre, așa cum va face Mendel mai târziu, pentru a reflecta la ceea ce datorează fiecare dintre noi eredității - care încă nu poartă acest nume. Tatăl urcă scara câte patru trepte odată, este sportiv, îndemânatic, încalecă sprinten, îmbrăcat în mantia sa căptușită pe blană, în ciuda celor șaizeci de ani ai săi, face un tur al mesei sprijinindu-se numai în degetele mari ale mâinilor; fiul mărturisește că are un trup neîndemânatic, greoi, țeapăn, stângaci... Ce stranie diferență
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
admirația, ușor superficial, ajungând să nu mai prețuiască sentimentele adevărate, în orice caz „băiat simpatic”, în momentul-cheie se dovedește un ins fricos, de o lașitate dezgustătoare, gata să arunce vina pe umerii oricui, numai ca el să poată scăpa. Dialogul sprinten, replicile vioaie fac din această piesă, ca și din celelalte inspirate din contemporaneitate, agreabile lucrări dramatice cu priză la public, în pofida unei recuzite convenționale. De o cu totul altă factură, Noaptea (1976) și Reduta și șoarecii (1977; Premiul Academiei Române) încearcă
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
-i lipsește varietatea, dar de o atenție deosebită în ochii epigramistului pare să se bucure portretizarea, în manieră ușor caustică, a femeii. Un alt volum, Cazuri și necazuri (1904), cuprinde versuri umoristice și epigrame de aceeași ținută lirică. În general sprinten, prompt în ripostă, I.-Q. se simte atras de forma dialogată a discursului și cultivă cu oarecare dexteritate proza scurtă cu miză comică. După schițe și scenete satirice publicate în reviste, îi apare culegerea de nuvelete Clipe vesele, probabil în
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
policrom; o lume a periferiei spirituale. Comedia oferă, în primul rând, o paradă de portrete caricaturizate și, într-o măsură mult mai redusă, o succesiune de întâmplări dramatice. Caracterele se definesc nu atât în acțiune, cât prin intermediul dialogului, al replicii sprintene care înlocuiește gestul propriu-zis. Piesa nu avansează soluții și nu sugerează eventuale modificări în starea de fapt existentă. Personajele sunt mulțumite cu statutul lor și se rezumă la a comenta veninos întâmplările altora, fără a-i invidia prea mult, dar
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
născut din tribul lui Dan și judecător al poporului său vreme de douăzeci de ani. Dar profeția a fost numai în parte împlinită de Samson; ea se va împlini cu totul în Anticrist, după cum spune Ieremia: „Auzi‑vom nechezatul cailor sprinteni [veniți] de la Dan; la nechezatul cailor călărimii lui a tremurat pământul” (Ier. 8,16). Iar Moise spune, la rândul lui: „Dan, pui de leu, care se va avânta din Basan” (Deut. 33,22). Trebuie să luăm bine seama și să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
atribuit Ariadnei și lui Dionysos. . Al doilea nume este considerat „foarte verosimil” (ualde uerisimile). Credem că traducerea corectă este „dintre numeroase nume”, subînțelegem, „propuse”, „alegem” pe cel de Titan. Traducerea din SC are însă rațiunile sale. . „Auzi‑vom nechezatul cailor sprinteni [veniți] de la Dan; la nechezatul cailor călărimii lui a tremurat pământul; el va veni și va mânca pământul și tot ce e pe el, cetatea și pe cei ce locuiesc într‑însa.” . Lista numelor propuse pentru identificarea Anticristului este enormă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
conchizând: „discret, atent și făcând abstracție de persoana lui, domnul Sevastos a știut să-și facă un prestigiu și să-l mențină”. Volumele Cronici rimate (1963) și Versuri (1967) adună colaborările lui S. din periodice - unele apărute și în Rime sprintene (1920) -, grupate pe cicluri. Primul, Campanii (1911-1916), cuprinde textele militantului socialist din tinerețe („sunt zămislit din ură și durere,/ Și răzvrătirea-mi gâlgâie-n artere”). Solidar cu „cei în lanțuri”, ale căror gânduri și aspirații „se lovesc de boltă și
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]