561 matches
-
spurcate? Soldatul privi cam pieziș spre călător și-i răspunse: Sigur că sunt curate, că doar nu sunt dobitoc, să mănânc ce-i necurat! Păi, zise călătorul, dacă îi dai gurii mâncăruri curate, atunci de ce o lași să grăiască vorbe spurcate?! Eu credeam că mănânci numai spurcăciuni de vorbești atât de murdar, de rușinos și necuviincios! Așadar, silește-te să vorbești curat, frumos, cuviincios, așa cum se cuvine unui tânăr și mai ales soldat al Țării. Învățătura primită l-a determinat pe
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
zicându-și: Iată am zis că mă duc la dracu și la dracu m-am dus; bine că nu m-am dus de tot! Și din acel moment a luat hotărârea să nu mai spună sau să cheme cuvântul acesta spurcat. Venindu-și în fire, omul nostru s-a vindecat de acest păcat pentru toată viața. 50. Iertarea Se zice că odată Dumnezeu a îngăduit diavolului să vină în fața Sa și să-I spună câte ceva despre ceea ce mai află și el
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
în luptă cu îngerul; după cum biruiește unul sau altul, omul face fapte bune sau rele. Într-o ordine aleatoare, duhurile rele ar fi: Avestița (duh necurat care chinuiește mama și copilul la naștere, numită și Samca, Aripa Satanei), Boglodate (dihănii spurcate care vatămă nou-născutul în timpul nopții; moașele, dacă aud vreun zgomot, fac cruce, aprind tămâie și strigă la aceste duhuri să se ducă în lemn și în piatră), Bosorcăi (duhuri necurate care schimbă copiii), Crasnic (diavol rezultat din unirea unei femei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul"). Artur Gorovei arată în Datinile noastre la naștere că femeile însărcinate se tem în special de Samca (numită în Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar în Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu pe Fecioara Maria, când era însărcinată cu Iisus Hristos. Samca a încercat "s-o smintească", adică "s-o chinuiască". Dar Arhanghelul Mihail a întâlnit-o și a luat-o la bătaie cu un "bici de foc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Erau și prorectori, deoarece era menționată Davideanu Ronelia, care era prorector pe probleme sociale. D.T.: Discuția era axată tocmai pe pregătirea căminelor studenților care se întorceau din vacanța din februarie de după sesiune. Știind ce se putea întâmpla, am avut gura "spurcată", am solicitat ca planul de măsuri de economisire a energiei să fie aplicat mai lax, mai diferențiat, pentru că studenții vin cu mâncare, cu băutură și se creează o anumită stare de spirit. Propunerea mea era ca măsurile să fie aplicate
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe ei, sigur. Doar o păzește, nu? Cee? Cinee? Comoara dracului, nu? Nu mi-a luat el fata mea ca să-i rămînă doar lui? Nu banul este ochiul dracului ? Nu era acolo și mașina aia care-i făcea cu ochii Spurcatului? Plec pleoștit rău, dar nu mă las. Mă pregătesc bine cu unelte și mă duc la o ruină aproape de conac. Acolo creșteau buruieni înalte cît mine, erau verzi și viguroase tare. Era un semn bun că sînt pe felie. Emoționat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pămînt, prin canale nevăzute se strecoară în fîntîni, în apa freatică. Așa ajunge apa infestată în burtica noastră care, săraca, ne avertizează că ceva nu-i în regulă. Evident că burtica este învățată cu tot felul de mișcurici, de gîngănii spurcate, pe care toarnă acid clorhidric și le dă gata. Numai că lucrul ăsta nu-i făcut de toate burticile. Pentru că în oameni se află tot felul de burtici. Unele fine, subțiri de tot, care încep a forfoti și la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
diavolesc de hoituri, gunoaie, frigidere, baterii, găleți, butoaie, comprese, seringi, olițe de noapte și altele, fierbea acolo și creau o zeamă groasă, aproape ca o cremă mai fluidă. Closetul unui alt dobitoc, situat pe buza bulboanei, își aducea contribuția la spurcatul amestec. Cînd pîrîul devenea un pîrlit de pîrîu, cu un firicel de apă mai sfrijit ca un robinet incomplet deschis, atunci apa din bulboană înceta să fiarbă. Încălzită de soare, se apuca să fermenteze. Natura, săraca, știa că vor fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în bulboană. Tot el omora cîinii prinși în laț la coșerul cu porumb și-i ducea apoi tot la bulboană. Nu-i păsa că mai la vale erau fîntîni în preajma pîrîiașului și era insensibil la rugămințile oamenilor care beau apă spurcată. Într-un fel, Ion Duhan trăia el însuși în cea mai cumplită mizerie. Omul ăsta, ca și toți ai lui, nu știau că există săpun și nici la ce se folosește acesta. Se spunea despre el, dar eu nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
recent, dar nu mă arăt surprins. Bătrînul continuă preambulul la o discuție savantă. Începe cu generalități. Ce-s oamenii ăștia din Cuba? Latino-americani. Mulatri, negri, metiși și de tot felul. Mănîncă spurcăciuni? Adică, ce vrei să întrebi? Dacă mănîncă lighioane spurcate. Nu, mănîncă ce mîncăm și noi. Au unele fructe în plus și altele în minus, față de noi. Adică nu mănîncă șerpi, cîini, șobolani și altele? N-am auzit. Nici nu prea sînt șerpi pe acolo! Ba sînt, groși cît piciorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
țanțoș înspre târg, sau când se întorcea din misiune. Cât privește „misiunea”, îl auzeam adesea, cu urechile mele, lăudându-se în fața unor gură-cască, printre care mă număram și eu; nu mă las, bă, până nu-i jupoi de vii pe spurcații de jidani! Pe toți, până la unu‟. și-i pun pe frigare. Până le-o trece pofta tuturor ițicilor, ștrulilor și leibovicilor să ne mai sugă din sânge. Asta-i misiunea dată de căpitan! Își încheia el de fiecare dată alocuțiunea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sub ea se îngroapă un rând de haine de-ale copilului. Pe deasupra se pun cărbuni stinși, tămâie, usturoi și un cuțitaș. Copilul nu va mai visa urât, nu va mai tresări în somn, nu se va mai speria fără motiv. Spurcat. De spurcat, copilului mic i se face scăldătoare cu burete de «Lingura frumoaselor», flori din vrâsta miresei și un ban de argint, ca să se facă curat ca argintul. În scăldătoare se pun uneori și bujori de munte. Alt leac, se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
călare, Tiuc ! negeii mei, Țâpă-te-ntre ei. Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Se repetă formula magică, până ce baba e convinsă că a rezolvat problema. De năjic. Fugi năjice de aice, Că te-ajunge suflare, de fată mare ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Ieși năjice, ieși spurcate ! Nu coace, nu răscoace, Nu-nțepa, nu-njunghia, Nu-mpunge, nu străpunge, Nu-negri, nu-nvineți, Nu-nverzi, nu roși, Nu-ngălbeni, nu alghi, Nu trăzni, nu pocni ! Cu săcurea te-oi tăia Și în foc te-oi arunca ! Ptiu ! Ptiu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Să se nască copii, ca să umple pământul C-așa spune la carte, chiar Dumnezeu cel sfânt ; Să strige, mamă, tată, așa ca altădată Să strige cu tărie și inimă curată. Dar, uite ce rușine îi apasă pe unii Femei, bărbați spurcați ce și-au uitat respectul De tată, mamă, frate, de surori și cumnate, Și-au schimbat fără frică, pe Dumnezeul nostru ; Toată împreunarea de soț și de soție, Să facă dragoste, om cu om, femeie cu femeie, Să nu mai
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
stăpânească cu gândul lor curat, Nu ca să-ți fie silă, de cel ce e spurcat. Că de-aceea a lăsat, Domnul pe pământ Femeia și bărbatul, să zburde copilașii Cum Domnul i-a menit. Dar a întors credința oamenii cei spurcați, Să nu aibe femeie, să nu aibe bărbat Nu știe ea să fie, la rându-i blestematul. Femeia l-a născut, femeia i-a dat viață ; Acuma dacă-l știi pe-acela care este Zău că tu fugi de el
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
problemă, le-a venit Judecata Și i-a împreunat, și le-a dat și legi scrise ; Legile cununiei, de soț și de soție. De-atunci avem cu toții o sfântă rugăciune, Cu care ne legăm, acum, la cununie. Acum, tu om spurcat, tu femeie spurcată Cum te întemeiezi, de vrei să ai o fală ? Cum vrei fără rușine, dacă tu ești o mamă Să-ți crești tu copilașul, să-l dai la lezbiene ? Nu-ți e silă de tine, să-ți mai
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
venit Judecata Și i-a împreunat, și le-a dat și legi scrise ; Legile cununiei, de soț și de soție. De-atunci avem cu toții o sfântă rugăciune, Cu care ne legăm, acum, la cununie. Acum, tu om spurcat, tu femeie spurcată Cum te întemeiezi, de vrei să ai o fală ? Cum vrei fără rușine, dacă tu ești o mamă Să-ți crești tu copilașul, să-l dai la lezbiene ? Nu-ți e silă de tine, să-ți mai privești copilul Să
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
-ntr-un laț, fără scăpare, gata să-mi spargă cușca pieptului! Și tâmplele-mi zvâcneau și ele, de-mi vâjâia capul! Nu mă încumetam să-mi contenesc galopul. Doar încercam, pe furiș, să trag cu coada ochiului, spre lighioana aceea spurcată, blestemată, care băgase frica-n mine, și-mi pusese picioarele pe spinare. Și când reușeam de vedeam ce se mai întâmplă-n urmă, ce constatam? Arătarea aceea mare, cenușie, semeață și lălâie, coborâse între timp Dealul Obrejii. Se-ndreapta spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și bibliografia) prin ACORD la distanță: centrul D0 este separat de substantivul purtând specificația de definitudine de constituenți ca adjective (neacordate în definitudine) (166a-b) sau cuantificatori (166c-d). (166) a. Pentru aceea și Dumnezeu priimiia toate jârtvile lui, iar de cătră [spurcate și viclene jârtvilelui Cain] îș întorcea Dumnezeu fața sa (PI.~1650: 5r) b. Încă ert pe [credinciosrobul meu] (cutarele) din robie (ACP.1714: 12r) c. deade Dumnezeu [zeacecuvintele sale] (CCat.1560: 4r) d. arătarea [a dooavenireei lui] (CC2.1581: 536
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
subțire, urmat de un miros parfumat și artificial. Pelerinii din jur îi privesc cu indiferență pe „electronici” și nu protestează, așa cum se mai întâmplă la țigările adevărate, cu hârtie și tutun. Sunt oare țigările electronice percepute a fi mai puțin „spurcate” decât celelalte, mai puțin impure, deci mai puțin susceptibile de a intra în conflict cu „sacralitatea” rândului, un fir lung, electric, conectat la generatoarea de sacru și puritate care este racla unde se găsește Sfânta Parascheva ? Sau este vorba de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu cele câteva lucruri pe care le aveau - le-au aruncat și pe acelea În apă. Militarii erau...? Români, români - au vorbit cu mine. Au spus: „Mergi la moarte, ce-ți trebuie ție cercei?”. Asta e. Au țipat, din „jidan spurcat” nu ne scoteau, cuvinte ordinare, cuvinte oribile... Din „jidani”, „porci” și „răi” nu ne mai scoteau... Știu și eu cât a durat trecerea Nistrului până am ajuns În Moghilău? Iar acolo din nou condiții foarte grele - alte barăci, care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ofițer român. Mi s-a făcut tare frică și am plecat repede spre casă, avându-l pe acest ofițer pe urmele mele. De atunci, de câte ori ieșeam, mă pomeneam cu această prezență nedorită. La Moghilev era deportat din Cernăuți un evreu spurcat, mârșav și josnic care furniza ofițerilor fete evreice, un nemernic pe nume Kaplan. Ofițerul care mă urmărea a apelat probabil la serviciile lui Kaplan. Într-o seară, acest neom a venit la noi și i-a spus tatălui meu că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
asculți ca tâmpul comisarii U.E.; tot comisari se numesc ca pe vremea stăpânirii ruso-sovietice. Una e să asculți comisarii de nevoie și alta e de voie. Tu vrei să stai sluj, simți o plăcere deosebită să te lași beștelit, terfelit, spurcat, călcat în picioare, tras de urechi, dus cu preșul și cu zăhărelul; ca să obții ce? ceea ce ai obține și dacă ai fi demn. Ce schimbare a survenit în codul tău genetic, de a luat-o razna gena demnității spre slugărnicie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mâna pe posturi, funcții politice și administrative, locuri de muncă mai bine plătite, s-au cuibărit în orașe, au râs și râd de „capul de bou”, considerându-se superiori și stăpâni. Pentru aceștia era necesară o istorie integrată, cea mai spurcată născocire a unor minți bolnave, ca să li se dea o țară și o naționalitate nouă, că limbă au, limba rusă. Dacă domnul Voronin vede în boierii români, în capitaliștii și funcționarii români „exploatatorii” moldovenilor, tot ca exploatatori ar trebui să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lasă să facă ce are de gând să facă. Nu mă interesează aici culoarea politică, însă nu pot fi de acord că un prim-ministru nu poate face în mandatul lui ce și-a propus. Este muștruluit, chemat la ordin, spurcat, împroșcat. făcut în toate felurile, intimidat ca să retracteze, să lase lucrurile așa cum le-a găsit, să nu le miște, că atinge interese și persoane suspuse. Trebuie să mărturisesc că, fiind unul dintre mulții care nu acceptă paraziții și lipitorile, aprob
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]