6,333 matches
-
El nu vine din partea unor cetățeni pe care nu-i interesează politica sau care nu participă consecvent la vot. Au lipsit de la urne persoane care de fapt au boicotat alegerile, deoarece nu aveau cu cine să voteze. Sau, mai exact spus, nu mai aveau cu cine să voteze. Dar această greață față de cei aleși data trecută nu ascunde și o greață nemărturisită față de principiile democrației? Sau un fel de a trata democrația potrivit cu obligația de a ieși la vot din perioada
Spargerea bubei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16567_a_17892]
-
afectează valoarea, deseori ireversibil, și, o dată excluse din canon, operele pot deveni obiect de studiu academic, dar nu mai sînt citite din plăcere. în schimb, țesătura de opinii, aprecieri, polemici din jurul operelor vechi își păstrează uneori o miraculoasă actualitate. Altfel spus, contextul operelor se dovedește mai puțin sensibil la variațiile de timp și de mentalitate decît textul lor. Critica, sub toate formele ei, are o posteritate mai lungă și mai sigură decît arta. Nouăzeci la sută din autorii care fac obiectul
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
amorurile tot mai profane, tot mai iuți, din care orice "poezie" a dispărut de mult, colorează o lume destul de ternă, altminteri. O "parcelă" împrejmuită, cu mici intrigi fără cine știe ce importanță, cu libertăți permise (fiindcă inofensive) față de lumea "mare". Este, altfel spus, povestea unei vieți de frecușuri care nu duc nicăieri, care fură ceva, fără să dea profituri la schimb, din energia rămasă fiecăruia. Toți "eroii", deodată îmbătrîniți și blazați, își fac numărul în partea de scenă avantajată de un soi de
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
spre apărarea propriei cauze, fiindcă, nu o dată, ceea ce înșiși criticii scriu merită eticheta poeziei cu formă fixă. Lipsit, în genere, de "entuziasmele primei vîrste", sonetul (critic) e mai mult fin decît inspirat și mai mult exact decît spumos. E, altfel spus, potrivirea aproape stoichiometrică de, cu titlul recentului volum al lui Mircea Martin, Geometrie și finețe. Publicată anul trecut la Editura Institutului Cultural Român, cartea reia, cu două adăugiri (eseurile despre Georges Poulet, din 1987 și Jean Starobinski, din 1990) și
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
scrierile lui Brunetičre (mai) au ecou pentru efortul lor, poate rizibil, de-a formaliza intuiția. Meritul lui e, totuși, acela că a fost un critic de vocație. Fără ea, de fapt, nici nu prea ai ce "trage" în formule. Altfel spus, "Ťmetodeleť trec, iar Ťartať critică rămîne." În aceeași "mahie" dintre poezie și poetică, dintre evenimentul genuin și glosele (prea) tehnice îl găsim pe Valéry. Metoda lui Leonardo da Vinci, despre care a scris, pare să-i domine propria operă: Metterci
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
autorul cu care se încheie seria întîlnirilor frumoase dintre geometrie și finețe. Ironia este o melancolie jucată, și invers. }ine, în orice caz, de un sorbet literar cu multe ace de gheață. Răcorește (adică vindecă...) dar și înțeapă. Are, altfel spus, virtuți multiple, unele contradictorii. Critic al interferențelor, al mișcărilor de du-te-vino este, par excellence, Jean Starobinski, potrivit, așa, să pună (provizoriu) punct unei cărți despre doi (sau mai mulți...) în unul. Despre "topografi" și despre "rafinați". O sinteză, păstrînd diversitatea
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
Aveam un rol mic, dar important ca apariție. Cum spunea și Mitulescu, toți actorii mari au o aură, un bagaj, o prezență anume. În sensul ăsta, am lucrat la rolul "peștelui" albanez. Pentru că oricine poate spune un text cum trebuie spus, dar prezența face diferența. Asta-mi place la film. Legăturile cu personajul trebuie să fie puternice în interior, iar prestația să fie firească. Se aplică o vorbă de duh a Marianei Buruiană, "lasă-te în pace", dacă lucrurile nu funcționează
Actorul care joacă și se joacă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11888_a_13213]
-
doar înainte, "scoate" regină (sau altă piesă), cu singura condiție de-a fi călcat, la pas, toată jumătatea adversă. Așadar, odată ajuns la capătul tablei caroiate, capătă drepturile, incomparabil mai mari, ale poziției pe care o înlocuiește. Se produce, altfel spus, o "infuzie" de identitate particularizată de două contexte: conjunctura care o face necesară și "derogarea" prin care devine posibilă. Situația nu e, la drept vorbind, foarte rară. Se poate aproxima, în fond, cu un efort de-a rămîne pe poziții
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
putea-o crede peste măsură de plicticoasă. Cartea lui Ion Bogdan Lefter e, în primul rînd, breviarul unor "fapte". Cu totul obiectivă n-are cum fi, însă ține, prin "colarea" cît mai multor păreri, la "rotunjimea" contextului/contextelor. Oricine, altfel spus, este liber să citească și să decidă. Este, la fel, liber să consimtă la parti pris-uri, cîtă vreme vorbele, puse cap la cap în articole, pot spune cu adevărat ceva despre autorul lor. Nu trebuie, însă, uitat, acel sans la
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
domnul Văcăroiu spunând reporterilor tv că, după părerea lui, spațiul era perfect amenajat (cu dușuri, chiuvete etc.) pentru o magazie de piese de schimb 2) pentru parlamentari. Faină zicere, dar nici pe-aproape de cea fermecătoare pe care am auzit-o spusă, tot de către domnul Văcăroiu, la Observator (Antena 1), în ziua de Dragobete: -Lăsați-o încolo, mă! i-a pus el la punct pe vreo câțiva senatori mai zglobii în urma, sau în timpul unei votări. Să fie, oare, această intimitate parlamentară, un preambul
Optimi, mocirlă și-o piscină by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11962_a_13287]
-
emula timpului, depozit al experiențelor și experimentelor, martor al trecutului, exemplu și aviz al prezentului, avertisment al viitorului. în învolburata ei evoluție, muzica savantă și-a desemnat patru categorii spațiale - modalismul, tonalismul, serialismul și spectralismul -, patru tipuri de cărămizi (altfel spus, materiale de construcție), care au ocupat poziții clar precizate și delimitate (mai puțin spectralismul, aflat în compenetrație cu celelalte sisteme extratemporale). Sistemul modal a dominat creația sonoră secole de-a rîndul, de la muzica antică greacă pînă la cea gregoriană, bizantină
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
în frînturi, cînd repetat, chinuitor, cînd premonitoriu, întrerupt de scrisori, multe scrisori, ale unui îndrăgostit aventurier. Povestea e, parcă, cea din versurile lui Dimov: "duceam de mînă fata cea goală, cu tricorn/ Să fie, pradă dulce, mîncată de licorn." Altfel spus, o carte a iubirii amenințate, pîndite de un pericol aproape fantastic, de o prezență "rea", în felul indefinit în care este René o prezență "bună". Scrisorile recitite atent, traduse în românește, cu grija de a păstra "poezia" lor, dar lăsînd
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
care e făcută viața "diurnă" și menirea de-a da un sens vocilor de noapte, jurnalul: la ceasul cînd, cu eleganța ultimului bun rămas, își iau pînă la urmă zborul "păsările așezate pe ferestrele hotelurilor de-o viață". Este, altfel spus, o carte de joc, ascunsă pe jumătate în manșetă, prin care o poetă își ia, în fața lumii, revanșa. În căderea penetului multicolor e, dacă știi s-o cauți, frumusețea deschiderii. Despre ea stă mărturie emblema lui René, cocoșul de munte
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
acesta, exclamă: "Alma! Ești cel mai bun partener pe care viața l-a avut și cred că nu pe tine trebuie să te felicit pentru viața pe care ai dus-o ci viața merită să fie felicitată, pentru tine". Altfel spus, Alma pare să fi atins performanța supremă a oricărei muze moderne perfect adaptată spiritului narcisist al vremii: capacitatea de a se "autoinspira". De aici încolo viața muzelor poate deveni o infinită, nebănuită și captivantă aventură!
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
însemnat începutul globalizării și preluarea puterii politice de către FMI și Banca Mondială, organizații suverane pentru care minoritarul este o necesitate de piață: mână ieftină de lucru. Globalizarea, prin cei trei topoi ai ei: bursele, piața mondială și culturalismul, mai direct spus, prin instaurarea unei hegemonii economice, a relaționat inclusiv arta de economia culturală și de nevoile pieței globale. Rând pe rând, informațiile, arta, subiectul însuși au devenit marfă. Postcolonialismul ("imperialismul fără centru") și multiculturalismul sunt tentația majoră a artei față cu
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
Ziceți voi cum știți, eu zic cum am apucat". Așa "sting" o polemică personajele (scuzată fie-mi generalizarea...) lui Caragiale. E cusurul lor: într-o "soțietate fără prințipuri" fiecare speculează cum crede cutuma, ca să-și motiveze starea pe loc. Altfel spus, o revoltă a "fondului" neschimbător contra "tezelor" lovinesciene. Lovinescu accepta, la rîndu-i, existența unui "genotip" cultural pe care mediul îl poate influența, dar nu oricît de mult. Credea, totuși, că "bagajul" acesta, periodic dezorganizat de influențe, trebuie adaptat "călătoriei" pe
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
membrii Bisericii: “Dacă vreun episcop sau presbiter, sau diacon, sau ipodiacon, sau citeț, sau cântăreț, nu postește sfântul și marele post al Paștilor sau Miercurea sau Vinerea, să se caterisească... iar daca va fi laic sa se afurisească”... Interviu Atfel spus, ne aflăm în această binecuvântată perioadă - în timpul Postului Mare al Paștilor, vremea potrivită pocăinței. Biserica în ansamblul ei îmbracă o haină cernită ce trimite la aspectul penitențial al vieții liturgice. Suntem chemați la călătoria postului, prin rânduieli și slujbe speciale
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
ai gândit să rămâi acasă? - Nu am căutat post în Galați. Nu m-am gândit la acest lucru până acum. - Uite că ne-am gândit noi. Ce zici să lucrezi lângă casă? La două sute de metri de casă mai bine spus. - Unde? - La liceul de vizavi. Au post de profesor de franceză și de engleză. Dacă te hotărăști să rămâi acasă, doar dau telefon la Inspectorat și țin postul ocupat până depui tu actele de angajare și transfer. - Este tentant. Tata
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
suflarea și de-abia în ultimul timp puse pe tapetul rușinii de către oamenii legii), demonstrează adaptarea la mediu a acelor metehne fanariote, care au darul să ilustreze gradul de uzură morală al unei societăți aflată în interminabilă tranziție, mai bine spus derivă, de la concretețea sterilizant-uniformizatoare a comunismului la luminița amăgitoare de la capătul tunelului postdecembrist. Dacă prin democrație (evident, nu cea originală) înțelegem respectul legilor și supunerea tuturor cetățenilor în fața legilor încâlcite de care avem parte, asta nu înseamnă că poți deveni
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
pieselor cu adevărat semnificative, rezistente: "Poeți importanți se vor dovedi tocmai aceia care vor suporta această operație de "autopurificare" fără a-și știrbi profilul cu care critica de întîmpinare (critică ce, de obicei, remarcă prioritar "sistemul poetic") ne obișnuise. Altfel spus, poeții ce și-au intuit exact globalitatea forțelor creatoare, domolindu-și avînturile exterioare în favoarea dicteului lăuntric". Căci, așa cum nu ostenește a repeta antologatorul, "lirismul e, nu de puține ori, ceva ce nu ți-ai propus, o întîmplare norocoasă". Un fruct
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
plictisului, emoțiilor, telefonului, înregistrează, ca într-un catalog sui-generis mișcările capricioase ale clipelor și tribulațiile dezordonate ale ființei copleșite de rutină, de plictiselile zilnice, de teama că nu se va întîmpla nimic. Pînă aici nimic ieșit din comun; din cele spuse s-ar putea deduce că avem de-a face cu un text hibrid, ceva între eseu, jurnal și autobiografie, ceea ce - dacă ținem seama de faptul că autorul introduce în carte anecdote și episoade autobiografice - s-ar justifica pînă la un
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
Ionică, Constantin Brăiloiu, Hary Brauner), chiar un sociolog de suprafața lui Henri H. Stahl îndeletnicindu-se cu culegerea de povești populare de la țăranii unor sate supuse monografierii. Totul aproape, în aceste sate investigate, sub raportul credințelor, obiceiurilor, tradițiilor (pe scurt spus, al miturilor) se păstrase ca în vremurile imemoriale, doftoroaia și descîntecele țineau loc de medic, iar agronomia era încă aproape neștiută. Așadar, revenind la scientismul lui Rădulescu-Motru, voi repeta că astfel de interpretări mitologice își au, dimpotrivă, rostul lor de
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
altceva să creezi figuri vii, pe o scenă. În toate aceste trei piese - Noaptea tribadelor despre Strindberg, Din timpul rîmelor despre H.C. Andersen și Creatorii de imagini despre Selma Lagerlöf - apar relațiile dintre scriitor și un actor, sau mai bine spus, o actriță. E Strindberg și soția sa, Siri, care e actriță, e H.C. Andersen și Johanne Luise Heiberg, e Selma Lagerlöf și actrița Tora Teje. Când am început să scriu teatru, exista o relație foarte deosebită între autorul piesei și
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
plăcut. Cînd scrii teatru, ai anumite limitări: ai două, maxim trei ore. Cînd actorii apar pe scenă, nu te poți folosi de 50 de pagini pentru a derula psihologia, în 5 minute publicul trebuie să știe aproape totul. Totul trebuie spus concentrat. Să scrii roman e cu totul altceva. Îmi place să schimb între ele. Vin dintr-o familie de țărani din Norrland, și ei seamănă un an ovăz, într-un altul cartofi etc. Această întrebuințare alternativă am învățat-o foarte
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
accept, roman, s-a scris. Cei din afara cenaclului "Sburătorul" au apreciat iscusita creație a lui Tololoi, ca tipologie, sburătoriștii găseau însă că mai izbutit e personajul Mirel, sfătuindu-l pe autor să insiste pe această direcție a introspecției psihologice, altfel spus a autoanalizei. Firește că scriitorul a urmat sfatul celor din cenaclul lovinescian, ceea ce s-a văzut în romanele sale esențiale, caracteristice pentru proustianismul și gidismul scrierilor sale. Parada dascălilor, cartea din 1932, parcă se abate de la formula sa romanescă, apropiindu
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]