1,505 matches
-
recunoască nimic, niciodată. Ă Cum adică? Te pomenești că-i fi fiind vreun profesor la școala cu temelii de granit a Reginei Natura?! Dar nu, prea ești slugarnic, mi se pare. Unde te-ai născut, omule? Ă Pe micul și stîncosul ostrov Man. Ă Strașnic! Cu asta, ai rupt gura lumii întregi! Ă Nu știu, domnule căpitan, știu doar că acolo m-am născut. Ă Pe ostrovul Man, vasăzică? Pe deoparte, e bine. Iată un om de pe ostrovul Man, un om
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
păreau să fie preludiul ciudat de calm al unei furtuni năpraznice. în cele din urmă, vasul se apropie de hotarul zonei de vînătoare de la Ecuator și, tocmai cînd luneca, în bezna adîncă de dinaintea zorilor, pe lîngă un mănunchi de insulițe stîncoase, echipa de cart - comandată atunci de Flask - tresări la auzul unui strigăt atît de plângăreț și de nepămîntesc îaidoma gemetelor abia articulate ale fantomelor inocenților masacrați de Irod), încît oameni se treziră din visare și, vreme de cîteva secunde rămaseră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui, Ahab nu află despre sunetele astea decît în zori, cînd ieși pe punte: Flask îi povesti totul, adăugînd și interpretările mai sinistre date de oameni. Ahab avu un rîs găunos, după care explică în felul următor minunea: Insulele acelea stîncoase, pe lîngă care trecuse corabia, erau sălașul unei mari colonii de foci și pe semne că unele foci mai tinere, care-și pierduseră mamele, ori poate unele mame care-și pierduseră puii, se apropiaseră de vas și-l însoțiseră un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aceștia îl aud pentru prima oară, din gura unui nantucketez, ei sînt înclinați să-l considere un termen derivat din experiența sălbatică a vînătorilor de balene. Cam același lucru se petrece cu multe alte „saxonisme“ viguroase, care au imigrat în stîncoasa New England odată cu vitejii emigranți englezi de odinioară, pe vremea Commonwealth-ului. Astfel, unele din cele mai frumoase si mai neaoșe cuvinte englezești - adevărate Howard și Percy ale etimologiei - au ajuns să fie democratizate, ba chiar plebelianizate, ca să zic așa, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asemănării ei cu poziția verticală pe care o ia lancea de balenă în prima fază a exercițiului cu același nume, descris într-un capitol anterior. Grație acestei mișcări balena poate vedea mai bine obiectele care-o înconjoară în.a.). Munte stîncos în districtul Cheshire îNew Hampshire, S.U.A.). Personaj mitologic, tatăl Centaurilor. Supărîndu-l pe Zeus, acesta l-a osîndit pe Ixion să rămînă legat de o roată arzîndă, care se învîrtea veșnic. FILENAME \p D:\Carti operare\Moby Dick 2\Melville Moby Dick 2.doc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o superbă casă în La Jolla. Și atunci, ca și astăzi, orășelul era un paradis al milionarilor (deveniți între timp miliardari!), splendid așezat pe malul Pacificului, la nord de San Diego, beneficiind de o climă „nici caldă, nici rece”. Peisajul stâncos, plaja îngustă, dar spectaculoasă, palmierii și liniștea de început de lume ar fi trebuit să-l calmeze. Comentariile sale sunt însă în nota cinic-ironică în care se referă, în general, la lumea înconjurătoare: „Da, e un loc frumos pentru bătrâni
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
masei pământoase și să producă astfel oscilațiuni ale axului pământesc”. Zgomotele subterane însoțesc adesea cutremurele către epicentru, se manifestă prin urlete, tunete, scrâșnituri etc., datorită frecărilor compartimentelor scoarței globului. Se aud mai bine în zonele muntoase, unde există roci dure, stâncoase. Fenomenele luminoase preced sau însoțesc seismele vulcanice, care, de multe ori, provin din gaze inflamabile, care se degajează din crăpături adânci, în cutremurele de falii. Deranjamentele atmosferice sunt menționate încă din timpurile străvechi. Aristotel și Seneca pretindeau că înainte de diferite
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
gros al uliței, urme de roți. Recunoscu dârele lăsate de o mașină militară de teren. Trecură câteva luni, mașina nu mai apăru. Nu-i spuse nimic femeii. „Nevestei mele“, își spunea adesea. Refugiul pe care și-l construiseră în străfundul stâncos al unei mici văi se afla la o zi de mers de un orășel înzestrat cu o gară. Din acel oraș îi trimise Pavel o scrisoare Sașei. Era singura care știa de viața lor ascunsă. Singura care venea să-i
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
masivele clădiri anexe, unde funcționează biblioteca și școala, complicitatea cu natura, amintind parcă de abațiile monumentale de la Melk și Pannonhalma (fără a fi câtuși de puțin comparabile cu acestea sub aspectul calității artei arhitecturale) și în care regăsim acel promontoriu stâncos înălțându-se, de data aceasta, deasupra Mureșului, explică vitalitatea religiei, interesul prelungirii construcțiilor ei până în spațiile de interferență cu ortodoxismul. Biserica de la Radna incumbă și ea, la o scară mai modestă, forța catolicismului experimentată și sub forma bastionului impresionant ce
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mulțime nesfârșită de săbii. O dată cu lăsarea serii, pământul se răcea brusc. Ca și în Nueva España, și aici se vedeau din când în când sate albe ca niște drobi de sare. Uneori, satele erau înfipte în vreo coastă de munte stâncos, ca și cum ar fi fost încleiate acolo. Pe vârf de munte se înălța amenințător câte o cetate veche. La capătul livezilor de măslini și al pământurilor roșii se întindeau lanuri de grâu unduindu-se ca niște arcuri până în zare. În depărtare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sădesc aici via Domnului, dar am dat greș. Totuși acest pământ este pământul meu. Este pământul pe care trebuie să-l cuceresc întru Domnul. Și tocmai pentru că este un pământ sterp îmi farmecă inima. La răsărit se zăresc ici-colo insule stâncoase și colțuroase. Valurile se sparg de stânci în jeturi mari, se prefac într-o burniță fină și se risipesc. Am mai trecut prin locul acesta odinioară. Este țărmul de miazăzi al Taiwanului. Curând o să străbatem de-a curmezișul insulele Ryūkyū
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
palidă ce pătrundea printre zăbrele, Velasco scrise către confrații săi de la mănăstirea din Luzon ultimele sale dorințe: „Cu fiecare clipă ce trece simt cum mi se apropie sfârșitul. Binecuvântat fie Domnul pentru că-Și revarsă ploaia iubirii peste pământul sterp și stâncos al Japoniei. Aș vrea să-mi iertați și voi păcatele. Am săvârșit multe greșeli de-a lungul vieții mele. Acum îmi aștept martiriul ca un om nepriceput care încearcă să repare totul dintr-o sforțare. Facă-se voia Domnului precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Se uita la sticla și la paharele goale. — E ca dracu’, ă? — Ei, nici chiar așa. — Cum așa? Nu știu, răspunse Nick. — O să mergeți la schi, În State? — Nu știu. Nu prea sunt munți buni pentru schi. — Da. Sunt prea stâncoși. Prea multă pădure și sunt departe rău. — Da, spuse George, așa e și În California. Da, așa-i peste tot pe unde am fost. — Da, așa e. Elevețienii se ridicară, plătiră și plecară. — Mai bine eram elvețieni, spuse George. — Elvețienii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acestei „porși” prin mijlocul muntelui, încât crezi că ai intrat într-o șară fermecată. În loc să se grăbească, apa curge din ce în ce mai domol, până ce, la Colțul Acrei, socoți că se oprește în chip de lac; unda te duce domol în fața unui perete stâncos, așezat drept în cale... Îndată însă ce ocolești colții aceia de stâncă, Bistrița iuțește iarăși pasul și iese la lumină într-o vale aproape tot așa de largă, ca și cea de la Vatra Dornei, dar cu mult mai semeață. Satul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și expresiile frumoase învățate. Țara Moților Geo Bogza Țara Moților se află în Munții Apuseni. Pentru a ajunge în inima lor,de la nord, de la răsărit sau din orice alt punct cardinal, trebuie să străbați o sută de kilometri prin creste stâncoase. Așa se face că oamenii care trăiau acolo, cu toate că luptau numai cu furci și topoare împotriva unor armate organizate, n-au putut fi învinși niciodată în luptă dreaptă și, pentru înfrângerea lor, a trebuit să se recurgă la viclenie și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
năruite mantie 2.Selectați cinci adjective din text și alcătuiți cu ele propoziții. 3.Construiți un text cu titlul”Țara Dobrogei”. Folosiți descrierea și dialogul. „Între marginea prăbușită a munților vechi din nordul Dobrogei și Razelm au rămas dealuri răzlețe, stâncoase, ca niște colți de măsele înveliți în gingii, mărturiile vremurilor depărtate. Unul dintre ele e și Denistepe (dealul mării) asemenea unei jumătăți din acoperișul unei case năruite. Din șesul ca-n palmă, urci cu mâinile în buzunar, așa de domoală
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
scurt timp cu mult Înaintea tatălui, moment În care Îi și venise pofta să-și cațăre trupul cel tânăr și suplu pe peretele abrupt al unei stânci, pe vârful căreia se găsea o peșteră Înconjurată de tot felul de formațiuni stâncoase. Și-a croit drum prin pietrișul de la baza peretelui, a trecut peste un gard jos din sfoară și a Început ascensiunea. La baza stâncii se afla o plăcuță În chineză pe care scria: „Intrarea interzisă! Pericol!“. În curând toate crăpăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pietre care se lovesc unele de altele. Era ca o orchestră de clopote de piatră, echivalentul chinezesc al harpei eoliene. Auzind acest sunet, Îți puteai Închipui că de aici vine numele muntelui, dar, de fapt, numele venea de la o formațiune stâncoasă aflată pe vârful muntelui, care seamănă cu un clopot. De-a dreptul prozaic. În orice caz, sunetul era la fel de puternic ca al unui clopot, adică suficient de puternic ca să acopere strigătele oamenilor care Încercau să comunice Între ei. —Rupert! strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mai multe locuri, de mărăcini ce ieșeau din tufărișul crescut printre copaci, se dovedi o întreprindere mai dificilă decât prevăzuseră. Pe când soarele apunea, Audbert și cei patru huni ieșiră într-o mică poiană, ce se deschidea chiar la picioarele pintenului stâncos pe care îl luaseră ca reper. Un gâlgâit surd indica prezența unui izvor prin preajmă. Oprindu-și calul la liziera pădurii, marcomanul așteptă ca Balamber să vină din urmă și îi anunță că ajunseseră la destinație. Cu un ton șovăitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
punctele unde era vegetația cea mai deasă, războinicii, unul după altul, ieșiră la lumină, pentru a se găsi în fața văii largi ce adăpostea lacul înconjurat de lanțuri de munți, și, după o altă coborâre scurtă, se opriră pe un pisc stâncos ce se ridica vertical deasupra apelor sale azurii. Din punctul acela, o cărare întortocheată cobora printre stânci mari de granit, brazi și pâlcuri de arbuști către malul lacului, unde se întindea o rariște largă, în care se putea zări o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o vedea pretutindeni punctată de siluetele acelea mișcătoare, însă observase că unele mici grupuri preferaseră să abandoneze coloana și să urce în căutarea unui adăpost între munți, cu intenția de a ajunge la numeroasele grote ce se deschideau în pereții stâncoși ori la satele de păstori. Văile laterale care dădeau în valea cea mare mișunau de refugiați; un ochi atent, parcurgând pantele munților din față, ar fi putut distinge ici și colo, în micile poieni dintre desișurile de brazi, zeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
până când avea să fie chemat înapoi. Practic, mingan-ul său era extremitatea aripii stângi a imensei armate. El, să o spunem drept, avea tendința să interpreteze acele ordine în felul său. Chiar din ziua când, împreună cu Audbert, contemplase de pe o coastă stâncoasă grandiosul peisaj al lacului Lemano și prospera capitală a regatului lui Gundovek, își spusese că acela urma să fie un premiu magnific pentru un mare războinic. Nu, el nu s-ar fi mulțumit doar să comande un mingan: Voia Sapaudia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se lărgea și devenea tot mai puțin abruptă, pe măsură ce se apropiau de capătul urcușului. Dintr-odată, totuși, coloana se opri. Atunci, Balamber veni în față pe lângă războinicii săi, care priveau cu nerăbdare către înălțime. Trecând de cel din urmă pinten stâncos, se găsi pe ultima porțiune de drum și dădu, pe neașteptate, peste un mic grup de oameni. Făcându-și loc, se duse până în față și-l găsi pe Odolgan, care, dând din mâini și înjurând, le poruncea oamenilor săi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
trunchiuri de mesteacăn - un jalnic bastion, ridicat în grabă, dincolo de care, după o ultimă bucată de drum foarte puțin înclinată, puteai ghici ieșirea pe o porțiune dreaptă, acoperită de iarbă și dominată din dreapta de zidurile sihăstriei, ridicate pe un povârniș stâncos. Ajunse din urmă și Khaba. — Au blocat cărarea, constată cu nemulțumire. Era de închipuit, nu? Nerăbdător, Balamber privea mai departe, către vechea construcție, din care putea vedea turnul și o bună parte din zidul înconjurător, în care se deschidea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se deschidea o întindere unduitoare și înverzită. Singurele porțiuni cultivate erau adunate în jurul unui pisc dominat de ruinele încă fumegând ale unui grajd și ale câtorva case. Acolo se oprise atenția lui Sebastianus, care scruta peisajul din înălțimea unui pinten stâncos. I se alătură Maliban, călare pe același cal mongol pe care pusese mâna în seara când burgunzii atacaseră tabăra lui Balamber: Mergem jos să vedem. Bineînțeles! împungându-și murgul cu călcâiele, Sebastianus îl obligă să apuce o cărare ce cobora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]