768 matches
-
nr. 534/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21.11.2001. ... (5) Suprafața terenului se exprimă în unitățile de măsură legale actuale: ha, mý, în care se vor transforma unitățile de măsură anterioare: jugăre, stânjeni, pogoane, prăjini, ocoale etc. ... (6) Cât privește categoria de folosință, destinația și descrierea construcțiilor, acestea se preiau din documentația cadastrală și se înscriu în cartea funciară. ... (7) În rubrica observații se vor înscrie mențiuni sau trimiteri la celelalte părți ale
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE din 13 octombrie 2006 (*actualizat*) a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256936_a_258265]
-
nr. 534/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21.11.2001. ... (5) Suprafața terenului se exprimă în unitățile de măsură legale actuale: ha, mý, în care se vor transforma unitățile de măsură anterioare: jugăre, stânjeni, pogoane, prăjini, ocoale etc. ... (6) Cât privește categoria de folosință, destinația și descrierea construcțiilor, acestea se preiau din documentația cadastrală și se înscriu în cartea funciară. ... (7) În rubrica observații se vor înscrie mențiuni sau trimiteri la celelalte părți ale
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE din 13 octombrie 2006 (*actualizat*) a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253612_a_254941]
-
10 10-3 kg oz tr Până la data ce urmează să fie fixată conform art. 1 lit. (b), unitățile enumerate în prezentul capitol se pot combina între ele sau cu cele din capitolul I pentru a forma unități compuse." (b) Unitatea "stânjen" se șterge din capitolul III. (c) Se adaugă următorul capitol: CAPITOLUL IV UNITĂȚILE LEGALE DE MĂSURĂ MENȚIONATE ÎN ART. 1 LIT. (d), PERMISE DOAR ÎN DOMENII SPECIALE Domeniul de aplicare Unitatea Denumirea Valoarea aproximativă Simbolul Navigația maritimă stânjen 1 stânjen
jrc1465as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86606_a_87393]
-
b) Unitatea "stânjen" se șterge din capitolul III. (c) Se adaugă următorul capitol: CAPITOLUL IV UNITĂȚILE LEGALE DE MĂSURĂ MENȚIONATE ÎN ART. 1 LIT. (d), PERMISE DOAR ÎN DOMENII SPECIALE Domeniul de aplicare Unitatea Denumirea Valoarea aproximativă Simbolul Navigația maritimă stânjen 1 stânjen = 1,829 m fm Bere, cidru, apă, limonade și sucuri de fructe în recipiente returnabile pintă 1 pintă = 0,5683 10-3 m3 pt uncie fluidă 1 uncie fluidă = 28,41 10-6 m3 fl. oz Băuturi alcoolice gill 1
jrc1465as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86606_a_87393]
-
stânjen" se șterge din capitolul III. (c) Se adaugă următorul capitol: CAPITOLUL IV UNITĂȚILE LEGALE DE MĂSURĂ MENȚIONATE ÎN ART. 1 LIT. (d), PERMISE DOAR ÎN DOMENII SPECIALE Domeniul de aplicare Unitatea Denumirea Valoarea aproximativă Simbolul Navigația maritimă stânjen 1 stânjen = 1,829 m fm Bere, cidru, apă, limonade și sucuri de fructe în recipiente returnabile pintă 1 pintă = 0,5683 10-3 m3 pt uncie fluidă 1 uncie fluidă = 28,41 10-6 m3 fl. oz Băuturi alcoolice gill 1 gill = 0
jrc1465as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86606_a_87393]
-
ghete, două fabrici de apă gazoasă, fabrica de var și câteva fabrici de oțet. Agricultura a continuat să fie o activitate economică importantă pentru locuitorii orașului Gherla. În 1922 teritoriul orașului era de 1.318 iugăre și 1.470 de stânjeni pătrați. Au predominat proprietățile mici. Statisticile prezentate conduc la ideea că cea mai mare parte a pământului arabil era ocupată de culturile de grâu, porumb, orz și ovăz. Pe lângă acestea se mai cultivau secara, plante furajere și legume. Locuitorii au
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
se poată întoarce carul lung dintr-una", spunând că odată, peste ani, Băilești va deveni un oraș frumos. În noul sat, pe actuala vatră, s-a creat "Slobozia Băilești" unde cei nou veniți să se așeze aici au primit 800 stânjeni pătrați loc de casă și scutire de anumite obligații pe trei ani. În acest cadru au venit un număr mare de locuitori din satele vecine, care și azi poartă numele satului de unde au venit (Urziceanu, Moțățăianu, Bistriceanu, Săceanu, Corlățeanu, Cioroianu
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]
-
țâdulelor”, după achitarea taxelor vamale 1,5 fl., pentru 600 de oi. Numărea oilor se realiza la Turnu Roșu, ”vama cea mare”, sau la Poiana Neamțului de lângă Avrig. Pentru trecerea turmelor se îngăduia oierilor să folosească drumuri largi de 15 stânjeni (30 metri), numite „drumurile oilor”, fără ca proprietarii terenurilor respective să ceară vreo despăgubire. Printre comunele considerate „pertinentiae” ale Sibiului, cu anumite obligații, era și Avrig, în conformitate cu conscripția din 1712. Mărirea taxelor vamale, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
fixat centrul civic cu clădirile cele mai importante, adică primăria, biserica, școala. La desființarea Graniței, în 1872 numărul locuitorilor au urcat la 3175, aceștia locuiau în 322 de clădiri și pe un teritoriu de 21569 de jugăre și 1600 de stînjeni, iar la sfârșitul secolului în 1900 erau 3974 locuitori, din care 3557 români și 467 de alte naționalități. Începutul secolului XX aduce un spor al populației până în anul 1910 care este de vârf în sensul că atunci în Bozovici trăiau
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
din Banat, ultimii doi născuți chiar în localitate. Exista chiar și o bisericuță de lemn. 1772 - Pe harta militară a Banatului, Moschnitza figurează în cercul Timiș, cu 235 de familii și un hotar de 6231 de jugăre și 927 de stânjeni. 1776 - Pe harta Banatului Timișan întocmita de Fr. Grisellini figuraseră două localiăți: Neu Moschnitza (Moșnița nouă) și Alt Moschnitza (Moșnița Veche). În domumentele timpului însă, este amintită o singura localitate: Moschnitza. Aceasta era constituită din 101 case - după alte izvoare
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
în acel timp un cuptor de ars țigle și cărămizi ("Ziegl Offen"). În partea de vest a satului a existat în secolul al XVIII-lea o mănăstire, marcată pe Harta Iosefină că "Monaster". Mănăstirea avea un interior de 120 orgii (stânjeni vienezi) lungime și 100 orgii lățime. Averea constă dintr-un arător de 10 galeți, un fanat de 2 care de fan și o vie. În anul 1745 moară mănăstirii a fost ocupată de colegiul reformat-calvin din Aiud. Înainte de 1759 trăia
Măgina, Alba () [Corola-website/Science/300249_a_301578]
-
stabilit, tocmai datorită faptului că nu există o certitudine asupra extinderii minelor în subteran. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceiași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceiași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minerilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latură având 2
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
au fost închise, pe locul lor formându-se apoi, în cursul timpului, lacuri sărate. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]