770 matches
-
unul care n-are nimic care-i mai bogat? Noi găsim că cel care n-are nimic. Cel care n-are nimic nu visează să esploateze un teren atât de mărginit, ci caută o treabă oarecare; cel ce are doi stânjeni, având închipuirea că posedă ceva, rămâne lipit toată viața lui de cei doi stânjeni și pururea sărac. Cine vede cum în Ardeal, în urma divizibilității, au ajuns pe alocurea moșiile țărănești de câte doi-trei stânjeni, cine vede apoi că urmarea divizibilității
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-are nimic. Cel care n-are nimic nu visează să esploateze un teren atât de mărginit, ci caută o treabă oarecare; cel ce are doi stânjeni, având închipuirea că posedă ceva, rămâne lipit toată viața lui de cei doi stânjeni și pururea sărac. Cine vede cum în Ardeal, în urma divizibilității, au ajuns pe alocurea moșiile țărănești de câte doi-trei stânjeni, cine vede apoi că urmarea divizibilității e curat proletarizarea populației acela va înțelege de ce un popor cu oarecare tendență de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
treabă oarecare; cel ce are doi stânjeni, având închipuirea că posedă ceva, rămâne lipit toată viața lui de cei doi stânjeni și pururea sărac. Cine vede cum în Ardeal, în urma divizibilității, au ajuns pe alocurea moșiile țărănești de câte doi-trei stânjeni, cine vede apoi că urmarea divizibilității e curat proletarizarea populației acela va înțelege de ce un popor cu oarecare tendență de a se-nmulți, ca cel românesc, trebuie să cază la cumplită sărăcie, cum alte popoare mai temătoare de mizerie - francejii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Care ar fi dar urmarea neadmitem acestui proiect de lege? Aceea că peste 50 de ani în genere n-ar mai exista o clasă țărănească în România, ci numai o turmă de adevărați proletari cu nominala proprietate de câte doi-trei stânjeni de pământ. Copiii acestor oameni, rău hrăniți, rău îngrijiți, vor merge din treaptă în treaptă mai jos în privirea organismulni, încît ne-am pomeni într-o zi cu o generație de microcefali, precum se află deja îndestui prin orașe. Care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
parcele din moșiile statului, ei astfel ar avea totdauna pe de o parte un razim în casa părintească, totdauna relativ mai puternică, pe de alta și-ar lua nădejdea de a trăi pe o fracție subdivizata de imobil de câțiva stânjeni, pe care n-ar fi în stare de a-și întemeia un cămin. Trebuie să mai amintim că, pe când un imobil prea mic nu e în stare nici să hrănească pe proprietarul lui, unul mai mare [î]i dă putința
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oase rupte de muncă. Se-ncepe de la țuică, simți mirosul prunei, De-asta nu te doare capul, chiar dacă n-ar fi binecuvântată de sfinția-sa popa Niță, Care a venit în sfârșit oțărât, are necazuri c-o mejdină, A lăsat stânjenul lângă clopotniță și-a slobozit pomana. Stingeți lumânările că se consumă curentul, zicea al lui Chirimențu, Care cum deschide gura începe lumea să râdă, are haz, dar acum Nimeni nu-l aude - se suflă-n lumânări pe prescuri: pfu, pfu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fixat centrul civic cu clădirile cele mai importante, adică primăria, biserica, școala. La desființarea Graniței, în 1872 numărul locuitorilor au urcat la 3175, aceștia locuiau în 322 de clădiri și pe un teritoriu de 21569 de jugăre și 1600 de stînjeni, iar la sfârșitul secolului în 1900 erau 3974 locuitori, din care 3557 români și 467 de alte naționalități. Începutul secolului XX aduce un spor al populației până în anul 1910 care este de vârf în sensul că atunci în Bozovici trăiau
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
li se părea că trebuie să comunice și posterității ce-au aflat. Toată treaba purta un nume pompos, de cărțulie prăfuită: „memoriale de călătorie“. Te umfla râsul când le citeai, aveai nevoie de batistă și translator: Dinicu Golescu măsura cu stânjenul tablourile din „Șenbrun“ (cum descoperea unul mare și înalt, imediat îl apuca extazul: „O! Frumos! Admirațiune!“); Asachi făcea „tablonuri“ pe Ceahlău; Russo lăuda toată România (chiar dacă Principatele încă nu se uniseră); Bolintineanu fugea pe-o insulă cu nume de amiral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trecute. Cum o căsătorie fără zestre se realizează cu dificultate, și cei mai săraci părinți se stră duiesc să al că tuias că zestrea atât de necesară. Pentru a-și vedea fiica mă ritată, tatăl promite un anumit număr de stânjeni, vii, li vezi sau mori. Odată nun ta împlinită, tatăl face uitată această îndatorie, dar ginerele are grijă să-i amintească de fiecare dată, să facă presiuni și scandal, să-l reclame în justiție. Certurile încep uneori chiar de a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu două caturi masive de stejar ferecate și deschise larg în lături, am văzut un sat întreg la muncă. Copile râzâtoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări im provizate, le deșărtau în trei călcătoare, de doi stânjeni lungime fiecare și așezate de-a curmezișul cramei. Panerele golite zburau pri n aer, însoțite de strigări și glume pipărate. Fetele le prindeau din zbor. Nici una nu se lăsa mai prejos. Răspundeau la fel, cu glume în doi peri, sau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a parcurs în 36 de ore (V.A. Forescu, Documente, în „Arhiva", an XI, mai-iunie 1900, p. 208). Bucureștii de Iași erau despărțiți de 27 poște, iar poșta era egală cu distanța de aproximativ 20 km sau peste 7000 de stânjeni sau 4-6 ceasuri sau leghe (N. Stoicescu, op. cit., p. 97). Despre drumurile și orașele în Moldova secolelor XVI- XVIII, Marius Chelcu în volumul „Civilizația urbană din spațiul românesc în secolele XVIXVin", editat de Laurențiu Rădvan la Editura Universității „Alexandru Ioan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că Mihalic de Nodocin a condus direct lucrările de modernizare a rețelei de conducte între anii 18431847, iar pentru cele 14 cișmele publice și 33 particulare dar și pentru scurgerea apei de la Ciric la Golia au fost instalați 4685 de stânjeni de țevi de fier, în locul celor de lut. Urmare că în 1850 serviciul apelor devine o grijă a Departamentului lucrărilor publice, până în 1853 s-au înființat încă 15 cișmele, numărul lor ajungând la 62, cu un debit de 250 mc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
orașul Iași" se arată că „cinci sute fânare în care vor arde lumânări de seu în toate nopțile anului, afară de acele când va fi lună plină la care vreme vor arde numai jumătate din lumânări. Așezate la depărtare de 12 stânjeni unul de altul și prin mahalale la 15 stânjeni, felinarele erau supravegheate de fanaragii târgului iar „Sfatul municipal Iași", se preciza în Regulament, urma „a face toate ispitele câte vor povătui către aflarea unei îndemânatice închipuiri pentru luminarea orașului în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care vor arde lumânări de seu în toate nopțile anului, afară de acele când va fi lună plină la care vreme vor arde numai jumătate din lumânări. Așezate la depărtare de 12 stânjeni unul de altul și prin mahalale la 15 stânjeni, felinarele erau supravegheate de fanaragii târgului iar „Sfatul municipal Iași", se preciza în Regulament, urma „a face toate ispitele câte vor povătui către aflarea unei îndemânatice închipuiri pentru luminarea orașului în chipul cel mai lesnicios, mai economicos și mai sigur
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu numărul cailor și oamenilor de la stațiunile de poștă arată astfel în Despărțirea nr. 1, din Sculeni prin Iași, Vaslui, la Bârlad, cu începere de la 1 mai 1864: Exista și un marș rut a poștei drumurilor, calculat pe 3,5 stânjeni într-o oră, cu plata progonului, câte 2 lei pe calul mare, funcție de numărul poștelor și depărtarea dintre ele. Deoarece prin Jurnalul Consiliului de miniștri din 21 februarie 1853, întocmit de fostul domn Barbu Dimitrie Știrbei și publicat prin Buletinul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă, "pe partea despre apus a dealului cu deasemine numire", cât și de-a lungul întregului traseu al aducțiunii, pornind de la unul din cele două izvoare "de căpetenie" și până la "turnul apei de la Golia", acoperind distanța de 2.755 de stânjeni. La poalele acelui deal, structura solului și vegetația specifică îl îndreptățeau pe Mihalic de Hodocin să aprecieze existența unui bogat rezervor subteran constând în mai multe izvoare, care, "deschizându-se și împreunându-se, ar asigura capitaliei apa de băut în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pomi "cu frunza lată [...] precum nuci și tei, care, trăgând umezeala din atmosferă, ar mijloci înmulțirea măsurilor apei, spre obștească înlesnire". Se făcuse atunci și o estimare a cheltuielilor aferente pentru săparea șanțului împrejmuitor (în lungime totală de 1.546 stânjeni) și, respectiv, pentru sădirea necesarului de 18.720 de pomi, potrivit unei norme de lucru standard 23, apreciindu-se că pentru ansamblul lucrărilor ar fi fost nevoie de "6.218 zile salahorești", ce puteau fi acoperite cu oamenii "megieși ai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nevoit a înturna direcției ca netrebnice, sunt pricini care, cu toată stăruința măsurilor, au împiedicat a nu se putè încă face apeducul de la zidul din Tătărași până la Casa Apelor de la Golia"25. Acel segment, în lungime de 1.537 de stânjeni (circa 3,5 km), reprezenta conducta principală, menită a asigura un debit la vărsare de 75,5 măsuri 26, socotite la o oca și trei litre pe minut, sau 189.360 oca în 24 de ore. Abia la 28 septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
gătit și care vor sluji de la Podul de Piatră până la Golia"39. Urmând acele planuri, treptat, au fost înlocuite sau instalate, după caz, sub directa supraveghere a autorului lor, conducte mult mai rezistente, pe o lungime totală de 4.686 stânjeni (aproximativ 10,5 km)40, pentru un număr de 16 cișmele publice și 21 private, din care lungimea conductei de aducțiune, între haznaua de la Ciric și Golia, măsura 1.537 stânjeni (aproximativ 3,5 km). Potrivit planului întocmit și urmat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai rezistente, pe o lungime totală de 4.686 stânjeni (aproximativ 10,5 km)40, pentru un număr de 16 cișmele publice și 21 private, din care lungimea conductei de aducțiune, între haznaua de la Ciric și Golia, măsura 1.537 stânjeni (aproximativ 3,5 km). Potrivit planului întocmit și urmat de executant, locurile celor 16 cișmele publice, cu indicarea lungimii (în stânjeni a) tronsoanelor ce acopereau distanța de la centrul de distribuție până la fiecare dintre acestea, se aflau la: Golia, Târgul făinei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
publice și 21 private, din care lungimea conductei de aducțiune, între haznaua de la Ciric și Golia, măsura 1.537 stânjeni (aproximativ 3,5 km). Potrivit planului întocmit și urmat de executant, locurile celor 16 cișmele publice, cu indicarea lungimii (în stânjeni a) tronsoanelor ce acopereau distanța de la centrul de distribuție până la fiecare dintre acestea, se aflau la: Golia, Târgul făinei, Beilic, ulița Cizmăriei, Sf. Sava, Sf. Vineri, Palatul Administrativ, Grajdiul domnesc, Sf. Constantin, biserica Curelari, Cabinetul de istorie naturală, ulița Sf.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și aduce la ea"7. Oricum, de la havuzul existent în fața casei logofătului Costache Sturdza i se părea cu neputință "a aduce <apa> la noua zidire"; în schimb, vedea realizabilă o cișmea la același apeduct, însă "la o depărtare de 40 stânjeni de cazarmă". În sfârșit, el sugera autorităților administrative, centrale și locale, posibilitățile de aflare și de procurare a unor accesorii indispensabile proiectatelor lucrări, între care figurau așa-numitele "canele de alamă" fixate în conducte (dispozitive de reglare și distribuție a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aceste așezământuri", un amplasament natural ce nu reclama prea mari investiții, și anume "locul de grădină cel slobod din vale, de la Curtea Veche gospod, unde este și iazul, ce ar fi în lungime de 23 <stânjeni> și lat de 17 stânjeni, iar în adâncime, pe la mai multe locuri, peste un stânjen"14. Resursele acvifere i se înfățișau ca destul de generoase pentru susținerea proiectului. În acest sens, aprecia că, "deși apă-cărătorii (sacagii orașului n.ns.) necontenit umplu aice vasele lor, iar fierbânțeala
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
investiții, și anume "locul de grădină cel slobod din vale, de la Curtea Veche gospod, unde este și iazul, ce ar fi în lungime de 23 <stânjeni> și lat de 17 stânjeni, iar în adâncime, pe la mai multe locuri, peste un stânjen"14. Resursele acvifere i se înfățișau ca destul de generoase pentru susținerea proiectului. În acest sens, aprecia că, "deși apă-cărătorii (sacagii orașului n.ns.) necontenit umplu aice vasele lor, iar fierbânțeala soarelui transformează în aburi o parte din apă", nivelul acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de curățire a iazului în adâncime de încă cinci palme" și, al doilea, debitul suficient al izvoarelor existente, ce putea fi suplimentat, la nevoie, prin "aducerea unui izvor ci să află în ograda unui Vasile Bacalu, în depărtare de 120 stânjeni". Cheltuielile estimate pentru săvârșirea unui asemenea stabiliment de utilitate publică dat fiind faptul că materialul de construcție preconizat, lemnul, putea fi lesne procurat n-ar fi depășit suma de 500 de galbeni; în schimb, Eforia și obștea locuitorilor capitalei ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]