492 matches
-
Frecvență datului din aripi este mai mare decât la stârcul cenușiu. nu are nu sunet prea frumos. În zbor strigă un "crrec" mai scurt, mai înalt și mai puțin pătrunzător decât strigatul unui stârc cenușiu. Marele areal de răspândire al stârcului roșu cuprinde Africa centrală, nord-vestică și de sud, Madagascar, sudul Europei, vestul Asiei până în vestul Pakistanului; Asia de sud-est și de est, din India și Sri Lanka și mai spre est până în Filipine și Rusia de sud-est. În Europa sunt doar populații regionale
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
până în Filipine și Rusia de sud-est. În Europa sunt doar populații regionale de cuibărit în Spania, Franța, Germania de sud, Austria, Italia și în Peninsula Balcanică: Grecia, Ungaria, România, Bulgaria și o răspândire mare în Polonia de sud până la Marea Neagră. Stârcul roșu clocește în colonii în întinderi mari de stufăriș, dar și în tufișuri. Hrană și-o caută principal în stufăriș. Datorită degetelor sale lungi de la picioare poate apucă foarte bine stuful. Stârcul roșu este o pasare călătoare. Migrarea spre Africa
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
răspândire mare în Polonia de sud până la Marea Neagră. Stârcul roșu clocește în colonii în întinderi mari de stufăriș, dar și în tufișuri. Hrană și-o caută principal în stufăriș. Datorită degetelor sale lungi de la picioare poate apucă foarte bine stuful. Stârcul roșu este o pasare călătoare. Migrarea spre Africa începe din Europa centrală în luna august și se termină în octombrie. Sporadic se pot găsi exemplare și în decembrie. Zonele de iernat sunt regiunile de stepa din vestul, estul și sudul
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
și în decembrie. Zonele de iernat sunt regiunile de stepa din vestul, estul și sudul Africii. Se pot găsi indivizi însă și în Europa de sud și sud-est, precum și în Egipt. Întoarcerea spre Europa începe din martie, iar în mai, stârcii roșii au ajuns la arealul lor de cuibărit. Hrană de bază a stârcului roșu sunt peștii cu o lungime de 10-20 cm. Larvele și insectele joacă însă un rol important. Amfibienii, reptilele, mamiferele mici, păsările, crustaceele și moluștele nu sunt
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
și sudul Africii. Se pot găsi indivizi însă și în Europa de sud și sud-est, precum și în Egipt. Întoarcerea spre Europa începe din martie, iar în mai, stârcii roșii au ajuns la arealul lor de cuibărit. Hrană de bază a stârcului roșu sunt peștii cu o lungime de 10-20 cm. Larvele și insectele joacă însă un rol important. Amfibienii, reptilele, mamiferele mici, păsările, crustaceele și moluștele nu sunt la fel de importante pentru stârcul roșu, care mănâncă în fiecare zi aproximativ 200 g.
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
la arealul lor de cuibărit. Hrană de bază a stârcului roșu sunt peștii cu o lungime de 10-20 cm. Larvele și insectele joacă însă un rol important. Amfibienii, reptilele, mamiferele mici, păsările, crustaceele și moluștele nu sunt la fel de importante pentru stârcul roșu, care mănâncă în fiecare zi aproximativ 200 g. Caută hrană în special seară și dimineața, trăind mai retras decât stârcii cenușii, până și locurile de cuibărit. Comportamentul sexual este asemănător cu cel al stârcilor cenușii. Stârcii roșii devin adulți
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
insectele joacă însă un rol important. Amfibienii, reptilele, mamiferele mici, păsările, crustaceele și moluștele nu sunt la fel de importante pentru stârcul roșu, care mănâncă în fiecare zi aproximativ 200 g. Caută hrană în special seară și dimineața, trăind mai retras decât stârcii cenușii, până și locurile de cuibărit. Comportamentul sexual este asemănător cu cel al stârcilor cenușii. Stârcii roșii devin adulți deja în primul an de viață. Cuibul are de la 0,8 până la 2.3 m și este de pa 0,5
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
nu sunt la fel de importante pentru stârcul roșu, care mănâncă în fiecare zi aproximativ 200 g. Caută hrană în special seară și dimineața, trăind mai retras decât stârcii cenușii, până și locurile de cuibărit. Comportamentul sexual este asemănător cu cel al stârcilor cenușii. Stârcii roșii devin adulți deja în primul an de viață. Cuibul are de la 0,8 până la 2.3 m și este de pa 0,5 până la 1,6 m peste nivelul apei. Clocesc în colonii, fiecare cuib fiind situat
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
la fel de importante pentru stârcul roșu, care mănâncă în fiecare zi aproximativ 200 g. Caută hrană în special seară și dimineața, trăind mai retras decât stârcii cenușii, până și locurile de cuibărit. Comportamentul sexual este asemănător cu cel al stârcilor cenușii. Stârcii roșii devin adulți deja în primul an de viață. Cuibul are de la 0,8 până la 2.3 m și este de pa 0,5 până la 1,6 m peste nivelul apei. Clocesc în colonii, fiecare cuib fiind situat de la 5
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
Stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") este o specie din familia stârcilor (Ardeidae) și aparține ordinului păsărilor picioroange (Ciconiiformes). este întâlnit în toată lumea, în afară de Australasia. Acesta era inițial foarte răspândit și în Europa Centrală, dar acum se întâlnește doar în sudul și
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
Stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") este o specie din familia stârcilor (Ardeidae) și aparține ordinului păsărilor picioroange (Ciconiiformes). este întâlnit în toată lumea, în afară de Australasia. Acesta era inițial foarte răspândit și în Europa Centrală, dar acum se întâlnește doar în sudul și estul acesteia, în perioada de cuibărit și de vară. Stârcii
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
stârcilor (Ardeidae) și aparține ordinului păsărilor picioroange (Ciconiiformes). este întâlnit în toată lumea, în afară de Australasia. Acesta era inițial foarte răspândit și în Europa Centrală, dar acum se întâlnește doar în sudul și estul acesteia, în perioada de cuibărit și de vară. Stârcii de noapte ating între 58 și 65 cm și cântăresc între 727 și 1014 g. Femelele sunt, de obicei, mai mici și au în timpul reproducerii au smocul de pene mai mic decât masculii. Stârcii de noapte au un corp cu
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
perioada de cuibărit și de vară. Stârcii de noapte ating între 58 și 65 cm și cântăresc între 727 și 1014 g. Femelele sunt, de obicei, mai mici și au în timpul reproducerii au smocul de pene mai mic decât masculii. Stârcii de noapte au un corp cu gâtul și picioarele mai scurte. Penajul exemplarelor adulte este gri, negru și alb. Boneta este neagră. Spatele și soldurile sunt, de asemenea, negre, burtă fiind gri deschis până la alb. În rest, trunchiul și aripile
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
adulților sunt de-un verde-gălbui pâl. Pasărea tânără are picioare de un gri maț iar ochii sunt gălbui. Capul, gâtul, pieptul și burtă sunt cu dungi maro, ocre și galbene. Vârfurile aripilor sunt cu pete mari albe. După trei ani, stârcul de noapte capătă culorile unui adult. În general, strigatul scos de stârcul de noapte este o vocea dura și răgușita a unui corb: "Cua, Cuak "sau" Cuarc". Acest strigat este scos în zbor sau dintr-un loc înalt. Stârcii de
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
gri maț iar ochii sunt gălbui. Capul, gâtul, pieptul și burtă sunt cu dungi maro, ocre și galbene. Vârfurile aripilor sunt cu pete mari albe. După trei ani, stârcul de noapte capătă culorile unui adult. În general, strigatul scos de stârcul de noapte este o vocea dura și răgușita a unui corb: "Cua, Cuak "sau" Cuarc". Acest strigat este scos în zbor sau dintr-un loc înalt. Stârcii de noapte trăiesc în Europa, Africa, Asia și America în zonele mlăștinoase sau
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
ani, stârcul de noapte capătă culorile unui adult. În general, strigatul scos de stârcul de noapte este o vocea dura și răgușita a unui corb: "Cua, Cuak "sau" Cuarc". Acest strigat este scos în zbor sau dintr-un loc înalt. Stârcii de noapte trăiesc în Europa, Africa, Asia și America în zonele mlăștinoase sau inundate, lângă râuri largi, zone cu stufăriș sau la malul lacurilor cu trestie sau cu papura. Subspecia "Nycticorax nycticorax hoactli "trăiește doar în insulele Hawaii, în afară de insula
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
nycticorax hoactli "trăiește doar în insulele Hawaii, în afară de insula Lănaʻi. Subspecia "Nycticorax nycticorax falklandicus "se gaseste doar pe insulele Falkland, trăind în condiții climatice extreme. Ea este mai mică și cu un penaj mai întunecat decât al celorlalte subspecii ale stârcului de noapte. Stârcii de noapte sunt întregul an foarte sociali, găsindu-i impunea cu indivizii din aceeași specie, dar și cu alte specii de stârci. Iarnă stau majoritatea timpului împreună pe o creangă. Cei care trăiesc în Europa sunt păsări
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
doar în insulele Hawaii, în afară de insula Lănaʻi. Subspecia "Nycticorax nycticorax falklandicus "se gaseste doar pe insulele Falkland, trăind în condiții climatice extreme. Ea este mai mică și cu un penaj mai întunecat decât al celorlalte subspecii ale stârcului de noapte. Stârcii de noapte sunt întregul an foarte sociali, găsindu-i impunea cu indivizii din aceeași specie, dar și cu alte specii de stârci. Iarnă stau majoritatea timpului împreună pe o creangă. Cei care trăiesc în Europa sunt păsări călătoare, unele populații
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
Ea este mai mică și cu un penaj mai întunecat decât al celorlalte subspecii ale stârcului de noapte. Stârcii de noapte sunt întregul an foarte sociali, găsindu-i impunea cu indivizii din aceeași specie, dar și cu alte specii de stârci. Iarnă stau majoritatea timpului împreună pe o creangă. Cei care trăiesc în Europa sunt păsări călătoare, unele populații necrofage rămânând în Europa chiar și pe timpul iernii. Cand este prea fig, acesti stârci își țin picioarele strânse în zbor, pentru a
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
aceeași specie, dar și cu alte specii de stârci. Iarnă stau majoritatea timpului împreună pe o creangă. Cei care trăiesc în Europa sunt păsări călătoare, unele populații necrofage rămânând în Europa chiar și pe timpul iernii. Cand este prea fig, acesti stârci își țin picioarele strânse în zbor, pentru a-și ține cald. Păsările tinere se retrag la frig înapoi în cuib, îngrămădindu-se. Stârcii de noapte își apără teritoriul de vânătoare și de cuibărit. Aceste pasari ies la vânătoare în special
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
-și ține cald. Păsările tinere se retrag la frig înapoi în cuib, îngrămădindu-se. Stârcii de noapte își apără teritoriul de vânătoare și de cuibărit. Aceste pasari ies la vânătoare în special seară și noaptea, ca să evite celelalte specii de stârci. Cand nu este hrană destulă, de exemplu în perioada de clocit, pot să-și caute hrană chiar și ziua. Nu sunt prea pretențioși la felul de mâncare, în special mâncând pești, viermi și insecte. Pot mânca însă și crustacee, amfibieni
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
pot să-și caute hrană chiar și ziua. Nu sunt prea pretențioși la felul de mâncare, în special mâncând pești, viermi și insecte. Pot mânca însă și crustacee, amfibieni, reptile, scoici, rozătoare și alte păsări, ouă, mortăciuni, rar și plante. Stârcii își caută de fiecare dată locurile de vânătoare. În perioada de cuibărit, picioarele se fac roz și două sau trei pene lungi devin albe. În timpul curtării, masculii devin mai agresivi, dansând, târându-se sau apucând o creangă. După curtare își
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
împerechere. Într-o colonie, reproducerea este importantă. Femelele care se apropie de masculi care o curtează sunt în primul rând avertizate. Dacă aceasta îl acceptă, perechea se curăță după actul sexual și clampane din cioc. Clocesc că și celeilalti stârci, stârcul de Canada ("Ardea herodias") și egreta pitica ("Egretta garzetta"), în colonii. Într-un copac se construiesc 30 de cuiburi pe crengile groase, asemănătoare celor al stârcului de mangrove ("Butorides striatus"), făcute de mascul din crenguțe, rădăcini și iarbă. Femelă face
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
se curăță după actul sexual și clampane din cioc. Clocesc că și celeilalti stârci, stârcul de Canada ("Ardea herodias") și egreta pitica ("Egretta garzetta"), în colonii. Într-un copac se construiesc 30 de cuiburi pe crengile groase, asemănătoare celor al stârcului de mangrove ("Butorides striatus"), făcute de mascul din crenguțe, rădăcini și iarbă. Femelă face retușurile. Stârcii de noapte clocesc doar o dată pe an, rareori de două ori. Femelă depune de la trei până la cinci ouă în perioada aprilie-iunie. În prima zi
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
Canada ("Ardea herodias") și egreta pitica ("Egretta garzetta"), în colonii. Într-un copac se construiesc 30 de cuiburi pe crengile groase, asemănătoare celor al stârcului de mangrove ("Butorides striatus"), făcute de mascul din crenguțe, rădăcini și iarbă. Femelă face retușurile. Stârcii de noapte clocesc doar o dată pe an, rareori de două ori. Femelă depune de la trei până la cinci ouă în perioada aprilie-iunie. În prima zi, ouăle sunt de-un verde puternic, dar de deschid repede la o culoare verzuie sau albăstruie
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]