517 matches
-
de ocupație regalo-fascistă” a Moldovei din 1918-1940, teorii pe care aceștia nu doar că nu le susțin, dar le combat și ei cu vehemență: „ideologii românismului pretutinderist susțin aprins ideea cum că toți dacii în frunte cu Decebal au fost stârpiți de pe fața pământului, lăsând pradă învingătorilor sângeroși preafrumoasele producătoare de urmași. De aceea ca succesorii legionarilor, adunați în oastea lui Traian de prin Asia Mică, Africa de Nord, Spania și din alte provincii ale imperiului, să fie luați drept romani
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sălbatice care nu sunt prelucrate termic la peste 80 0 C, timp de 10 minute. Se consumă numai după fierbere sau prăjire suficientă sau prin congelare timp de minim 24 ore pentru distrugerea chiștilor. În crescătoriile de porci se vor stârpi șobolanii, posibili purtători de chiști iar alimentele vor fi ferite de accesul șoarecilor, șobolanilor și a altor vectori ai paraziților. Tratamentul cu substanțe chimice vermifuge se face cu piperazină, ditiazanină, hexilrezorcină, tetracloretilen. Se mai recomandă cortizon (50-60 mg/zi) și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ei o considerau derezonabilă, și pe care o reîntâlnea mereu în diferite alte forme și contexte, umedă încă de trecerea spectrului. Ba, mai mult, într-o anumită măsură o căuta anume spre a o combate, cu o înverșunare de a stârpi eroicul și a instaura anti-eroicul ce, fără să vrea, cădea în excesele eroismului clasic. Ce-atâta nevoie de fidelitate și certitudini absolute când ești învățat cu legănarea înșelătoare a valurilor? Cum poate apărea într-un om nevoia de ceva cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se intenționează să se dea drumul la câini prin clase să adulmece după droguri în pupitrele elevilor. Ofițerul Heller nu știe nimic despre asta. Totuși e de părere că dacă s-ar da drumul la alsacieni prin școli i-ar stârpi pe "derbedeii ăia drogați". La început lui Petter îi e puțin frică de câini, dar își revine repede. Ce animale liniștite și frumoase. (Evident selecționate cu mare grijă.) Inspectez hangarul împreună cu ofițerul. Mai sunt o serie de pete de ulei
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
nu sunt angelice, sunt în mod necesar diabolice, niște desfrânate devoratoare și malefice... La fel, de vreme ce contravine idealului creștin de iubire, flirtul este un flagel trimis de diavol și transmis de femei, pentru a semăna vrajbă între oameni. Pentru a stârpi acest "rău care tinde să tot sporească și sporește cu repeziciune"69, este necesară așadar o reacție, și încă una promptă, după cum repetă fără încetare romancierii. În prefețe, în epiloguri, ei se adresează direct mamelor. Le recomandă stăruitor să își
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să se căiască pentru faptele lor și să lupte împotriva declinului național. Venise momentul unei căințe generale. În această grădină minunată care este Franța, trebuie să ridicăm astăzi tot ce este căzut, să smulgem tot ce sufocă mlădițele folositoare, [...] să stârpim buruienile", predică gazeta Fanfan la Tulipe, organul oficial al regimului, destinată copiilor sub 15 ani. Flirtul se numără fără îndoială printre aceste buruieni care trebuie smulse. Regimul vrea ca tânăra franțuzoaică să fie simplă, modestă, naturală. Să-și întoarcă privirea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Veniți ! Întindeți fruntea spre ziua ce vă cheamă !/ Vă scuturați de noaptea ce umerii v-a frânt,/ Vă dezlipiți privirea de umedul pământ - I, p. 52). Muritorii au fost mereu ignorați și năpăstuiți de Zeus. Suveranul olimpian chibzuia să le stârpească neamul, ca să creeze altul, nou, susține Eschil , urmat de Victor Eftimiu (Am vroit/ Să scutur paraziții pământului, și-o dată/ De omul cel din urmă planeta curățată,/ Aș fi zvârlit în lume un pumn de oameni noi/ Aș fi creat, superbă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
târziu, Brutus se leagă solemn să răzbune necinstirea Lucreției : Jur pe sângele cel mai nevinovat înainte de a fi fost pângărit de fiul regelui că voi urmări până la capătul lumii pe regele Tarquinius și pe nemernicele lui vlăstare și-i voi stârpi de pe fața pământului cu fierul, cu focul și cu orice voi avea la îndemână. Nu-i voi mai răbda la cârma țării ! Nu voi mai îngădui niciodată nici tirania regilor, nici pe a altora ! (IV, p. 68). O dată în plus
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
gardienilor care îi supraveghează. Cei care nu sînt în stare să muncească (bătrîni, copii, bolnavi) sau care își pierd puterile sînt asfixiați în camere de gazare iar trupurile lor sînt arse în crematorii. Scopul lui Hitler este acela de a stîrpi astfel în totalitate "rasa evreiască". În 1945, Europa va descoperi cu groază că 9 milioane de persoane dintre care 6 milioane de evrei au avut parte de această moarte oribilă în lagărele de exterminare: Auschwitz, Treblinka, Ravensbruck etc. Acest genocid
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de aproape de mâna lor. Dar ziarul L’Indépendance Roumaine, al cărui director și proprietar este Ale xandru Ciurcu dimpreună cu tatăl său, Nicolae, urmează campania anti-ungurească pe această chestiune. Bineînțeles, Pesta protestează vehement la București și cere guvernului Brătianu să stârpească cuibul iredentist din Ro mânia. După două zile, guvernul decretează expulzarea lui Nicolae și Alexandru Ciurcu și a studenților George Secășanu, George Ocășanu, I. Droc-Bănciulescu și I. Corneanu, toți români transilvăneni. Vestea expulzării se răspândește ca fulgerul și toată opoziția
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a lucrărilor națiunii trebuie să fie dezvoltarea puterilor ei morale și materiale. Ridicarea bisericii române, restabilind-o pe bazele canoanelor și întărirea simțimântului religios în inimile noastre; răspândirea învățământului în toate clasele; o justiție și o administrațiune bună, care să stârpească prin urmărirea și pedepsirea culpabililor toate abuzurile; o ordine și o iconomie în finanțe pentru a face să înceteze strâmtorarea de care suferă astăzi societatea și pentru a da un nou zbor înavuțirii naționale; îmbunătățirea agriculturii, izvorul cel mai mare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
retroactiv! Tot trecutul țării subjugate trebuie să o îndure chiar în substanța sa: se falsifică istoria, se curăță literatura, artele, de toate "ereziile capitaliste". Astfel se golesc muzeele, arhivele, comorile culturale ale bisericilor și mănăstirilor în căutarea tradițiilor, care trebuie stîrpite cu orice preț. Regimul nu se mulțumește numai a proclama ateismul ca doctrină oficială, ci interzice cultul și închide bisericile. Se schimbă cărțile școlare, se modifică ortografia, vocabularul, numele orașelor, al străzilor, în scop de a șterge orice urmă de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să fie nimicit cu desăvârșire. (Exodul 22:20) Pe vrăjitoare să n-o lași să trăiască. (Exodul 22:18) Iar cel de parte bărbătească netăiat împrejur, care nu se va tăia împrejur în ziua a opta, sufletul acela se va stârpi din poporul său căci a călcat legământul Meu. (Facerea 17:14) Vasăzică: pe cei care nu cred în Tine, ci se închină altor Dumnezei Allah, Buddha, Confucius etc., ori chipurilor cioplite, ori diferitelor vietăți terestre sau celor care încalcă legământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ci să dai morții de la bărbat până la femeie, de la tânăr până la pruncul de sân, de la bou până la oaie, de la cămilă până la asin. (Regi 15:3) Mergi și dă junghierii pe amaleciții cei necredincioși și luptă împotriva lor până îi vei stârpi. (Regi 15:18) Textul acesta îți aparține, Doamne, nu? Să vedem, mai departe, ce spune alt text: Îndurat și milostiv este Domnul, îndelung-Răbdator și mult Milostiv. Nu până în sfârșit se va iuți, nici în veac se va mânia. (David 102
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
agitator politic, lipsit de orice pregătire academică, și de orice cultură mai înaltă” aduce prejudicii școlii românești. * I. Țurcanu, preotul deputat în Parlamentul de la Viena, care s-a ridicat împotriva măsurii de condamnare a celor care încercau în Bucovina să stârpească patima beției la români... * La școala din Șipot - unde a fost în inspecție - „băieții au fost siliți să stea nemâncați de la ora opt dimineața până la ora șase seara, până s-a sfârșit inspecția, mulți copii s-au îmbolnăvit, între aceștia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
inițiată de Securitatea comunistă, la indicațiile superioare de partid și de stat; în esență, ea a urmat lichidarea oricărei opoziții în rîndurile intelectualității românești și a început cu cei 1000 de studenți masați în închisoarea Pitești, adică a ținut să stîrpească mai întîi vlăstarele intelectualității, după care s-ar fi extins și la intelectualii maturi și vîrstnici. 2) Li s-a dat studenților iluzia că, reeducîndu-se, ei își vor obține eliberarea și își vor putea apoi continua în liniște și siguranță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
copiilor: în urma interzicerii avorturilor și a metodelor contraceptive". Fapt care va avea drept consecință, ce încă e perpetuată, umplerea orfelinatelor cu copii, în mare parte cu destine compromise din clipa nașterii. Regimul și brațul său represiv din "epoca" Ceaușescu, au stîrpit cu cinism orice formă de disidență sau opoziție. Cităm din discursul președintelui: "Partidul a fost creierul sistemului represiv, iar Securitatea instrumentul care a pus în practică deciziile politice. Ofițerii de Securitate și din alte unități ale ministerului de Interne erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sătenii de la Iazu, lângă Slobozia Ialomiței, despre pacostea șoarecilor și a șobolanilor în această toamnă secetoasă, am aflat că, de la o vreme, nu de mult, s-a iscat în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care i-a stârpit cu miile. Au pierit, otrăvite de carnea lor, și mâțe de prin sate. [NOTE DISPARATE]* Nu te supăra pe lucruri și împrejurări: lor puțin le pasă de supărarea ta. + Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab Voevod și Domn. Scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vie la muncă, dar n-a fost ridicat, căci el s-a opus aratând că datorează bani, nu muncă. Nu s-a întrebuințat violență contra lui. Chestiunea rezultării raporturilor dintre locuitori și arendași este pur civilă și nu se pot stârpi abuzurile decît prin o serioasă administrație comunală și prin legi noi”. Tensionarea relației dintre țărani și arendași sau proprietari a alimentat temerea că în primăvară va izbucni o răscoală. Scrisoarea de mai jos, datată Huși, 10 martie 1907, subliniază tensiunea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
urmare răspunzător. După trei zile, sosii în București. Generalul Argeșanu, ministrul-pre ședinte 330, numit anume pentru a executa această tristă măcelărire, după ce-și îndeplinise mandatul, fusese înlocuit prin Arge toianu. Se înțelesese ce greșeală se înfăptuise și cum, în loc să stârpească Garda de Fier, se înmulțise numărul [membrilor] ei, făcând din fiecare centru de omor un focar de extensiune însuflețit de răzbunare. octombrie 1939. guvernul argetoianu Argetoianu, încrezător că va potoli furtuna și, nedându-și seama cât de neputincios va fi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de lângă biuroul meu. Mă cunoști cine sunt? Sunt Gavril Buzatul, vestit în toată țara. O dată, Mihai Sturdza era Domn la curtea domnească și eu Domn aici. El acolo hotărea și eu aici aduceam întru împlinire. El și cu mine am stârpit sămânța haiducilor, de puteai dormi cu pungi de bani în mijlocul drumului, nesupărat de nimene. Ei, acuma mi-au amorțit brațele stând de atâta vreme fără treabă. Ia, dă-mi, cuconașule, un sorocovăț 39 pentru o lulea de tutun. Scosăi punga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Natura e prevenitoare, dar nu cunoaște nici mila și nici specii privilegiate. Dacă nu luăm noi măsurile de control, le va lua natura, chiar și În dauna noastră. De altfel, și am mai spuso, Viața În general nu poate fi stârpită. Iar În particular, cu atât mai mult o specie care vine, fie și tangențial, În relație cu omul. Iar imaginea dezolantă a unui oraș străbătut de câini vagabonzi nu e de azi de ieri. Ea e comună Întregii istorii a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
locale, care de felul lor nu puteau zbura; 24 de specii locale au plătit asta cu dispariția. După ce omul a introdus În Jamaica o specie nouă, trestia de zahăr, dar și șobolanii ce-o decimau, a introdus mangusta pentru a stârpi șobolanii. Rezultatul? Mangusta a preferat fauna locală, lipsită de apărarea conferită de o evoluție În parteneriat cu noul prădător. Și tot din cauza nou introdusei trestii de zahăr, dar În Hawai, unde a găsit ca dușman un fluture, s’a introdus
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
școala primară, din nefericire" declara ministrul D. Gusti în 1933 -, "cu toate minunatele dispoziții legale, năzuințele ei foarte leale și sacrificiile, poate, încă nu îndeajuns de mari ale bugetului, nu își îndeplinește adevărata ei misiune și nu numai că nu stîrpește analfabetismul, dar îl alimentează" (52, p. 135). Ceea ce îl îngrijora în mod deosebit pe marele sociolog era frecvența școlară foarte scăzută a copiilor din mediul rural. După opinia sa, cauzele erau de ordin pedagogic și social: a) prin conținutul ei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acestui aspect în capitolele următoare. În al patrulea rând, am trecut în revistă, pe scurt, câteva din scrierile care puneau în balanță costurile și beneficiile corupției politice. Deși este adevărat că sunt situații în care, dacă corupția politică ar fi stârpită printr-o minune, noi probleme ar apărea, acest fapt credem noi că este cel mai bine văzut nu ca un argument pentru efectele benefice ale corupției, ci ca o demonstrație a necesității unei analize atente a reformei sistemului. A sugera
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]