4,267 matches
-
impresie ar face și ce-ar zice fata care nici nu bănuia cam ce gânduri Îi trec prin cap „fratelui” său. Apoi, Încet-Încet, privirea lui Va aluneca, la modul foarte omenesc de altfel, spre gura frumos, ba chiar angelic Întredeschisă, stărui asupra ei vreme de două sărutări semi caste, gâtul ei lung și ceafa pe care firișoare fine de păr șaten Îl Îmbiau să le atingă și să le mângâie, urechile roz-delicate peste care dansau Înnebuniți zulufii castanii și gingași de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
urmate la mică distanță, cu o nesiguranță evidentă și cu un interes crescând de cele ale lui Va, au explorat, coborând de la gât către mijloc, mirifica zonă a sânilor, acolo unde băiatul a fost mult mai norocos, ba chiar a stăruit mai mult timp și cu folos pentru amândoi, coastele, tăliuța delicată a fetei, apoi rotunjimile greu de descris În termeni pământeni, liniile curbe ale coapselor și, Încet dar sigur, douăzeci de degete În vârful cărora se adunaseră toate terminalele nervoase
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și nimeni nu le-a cunoscut ca existînd în realitate". Utopia e definită în termeni clari. Sub optimismul de suprafață, destinat celorlalți, există un scepticism ce vine la Machiavelli din neîncrederea în ființa umană, egoistă prin natura ei. în subiacent stăruie credința că nu binele guvernează lumea. Rănit de ingratitudinea unor apropiați care profitaseră de sfaturile sale și care acum nu-l ajutau să-și recapete poziția socială, spre a ieși din sărăcie, i se plînge lui Guicciardini într-o scrisoare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Lasă-mă să fug! Weisz a dus cu el În Israel și foarte probabil În mormînt remușcarea că nu l-a lăsat pe băiat să Încerce să evadeze. Pentru că, În curînd, tatăl se trezi despărțit de nevastă și de copii. Stărui pe lîngă toți gardienii și slujbașii, ajunse pînă la temutul Sárközi Béla, comandantul ghetoului, plîn gîndu-i se și lui că trebuie să fie o greșeală În ridicarea sa, fiind că, iată, aici sînt documentele, toate pînă la ultimul, cu sigi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și ea să vîndă bragă, Înghețată și turtă dulce la tara bele unui evreu de pe Calea Moșilor. A făcut și pe servi toa rea, pe dădaca, pe curiera și, ca În America, pe șefa bucătă reselor. Cinci imagini Îmi mai stăruie În minte din poveștile ei bucureștene: iarna atît de grea, Încît Îngheață și crapă pompa de apă din curte; lampa care se leagănă În plafon cînd Începe să se cutremure pămîntul; dulăul fugărit de hingheri, atît de mare, Încît, dînd
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
într-un fel sau altul de evanghelii. Tradiția a îmbogățit biografia martorului privilegiat al învierii Domnului speculând câteva aluzii risipite ici-colo și omonimia (mai mult de jumătate dintre femeile prezente în evanghelii se numesc Maria). Grigore cel Mare Nu voi stărui asupra exploatării patristice a figurii Mariei Magdalena. Am ales doar câteva mostre relevante. În Comentariul la Cântarea Cântărilor, redactat de Hipolit (170-235), cuplul Mire-Sulamita anunță cuplul Mire-Maria Magdalena. Ca și Sulamita, Maria Magdalena își caută iubitul celest și, găsindu-L
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
suspinului, se făcu auzit un glas pe care nimeni, niciodată, nu-l mai auzise până atunci: "Dar cine-și pierde viața pentru El, o câștigă". Luni dimineața, stăpânul inspectă cu atenție pietrele. Erau toate așa cum le lăsase, la locul lor. Stăruia însă un parfum suav, de trandafir, pe care nimeni nu-l știa de unde vine. De pe etajera lui de cristal, trandafirul deșertului dispăruse. În locul lui, o floare imensă, strălucind în toate culorile curcubeului, își înălța petalele. Și nimeni n-avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
a ridicat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o lor. În aceeași clipă și eu, și unchi-mio, și vecinu' Cleopa L-am recunoscut. Dar când ne-am revenit din uimire, pe locul unde stătuse El stăruiau doar ultimele raze de soare, în asfințit. "Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne explica Scripturile?!" șopti unchi-mio. Ce i-a mai răspuns celălalt, vecinu' Cleopa, n-am stat să aflu. Am chiuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
răspunse că deocamdată nu putea pleca din sat, dar că avea să se mai gândească la această posibilitate, pentru a hotărî ce era mai bine de făcut. Cel mai bine pentru matale este să te muți la noi la București, stărui Norica. Nu mai poți sta aici singur... Cine să-ți spele, cine să-ți facă mâncare?... Da, ai dreptate, consimți și Stelian. Să vedem... Peste vreun an-doi, poate c-am să mă mut și eu la București cu familia, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu superioritate. Ia nu mă mai lua peste picior, frate! ripostă Norica, sigură de adevărul ei. Crezi că eu nu ascult "Vocea Americii" și nu știu ce se-ntâmplă-n lume?... Deși ar mai fi avut ceva de spus, Sever nu mai stărui. Voiam să spun că azi, cine are carnetul roșu-n buzunar, are foloase și cine nu, trage ponoase! interveni Ticu. Tu, Severe, parcă nu ești membru de partid... Eu?... Membru de partid?! protestă jignit Sever. N-am fost și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o frizerie particulară. Că meseria e brățară de aur și o să mă descurc eu, n-o să mor de foame, cum ați vrea voi!" Uite așa le-am spus, verde-n față!... Și n-ai avut necazuri din cauza asta cu ei? stărui Stelian. N-am avut, răspunse nu fără o anumită mândrie Ticu. Dacă s-au convins că nu mă interesează politica, mi-au spus că n-am conștiință revoluționară, n-am nivel..., n-am nu știu ce... și m-au lăsat în pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nou, dar iarăși păru că stă la îndoială mai înainte de a-i da un răpuns. Da, am un nume de familie: Felicia... Măgureanu, răspunse fata, nu prea hotărâtă. În legătură cu adresa, ea nu-i mai spuse nimic și nici Victor nu stărui. După ce Felicia dispăru pe aleile parcului, el se gândi totuși, cu părere de rău, că nu insistase măcar ca ea să-i spună unde și când ar fi putut să se mai vadă. 3 A doua zi și în zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
eu". "Bărbatul sub care este cruciulița este într-adevăr al treilea din dreapta... S-ar putea oare să fie tata ?", se întreabă Dora. Conturul neclar al chipului încadrat cu o barbă stufoasă nu îngăduie însă nici o asemănare cu al aceluia care stăruie în mintea ei. A doua fotografie reprezintă o femeie ținând de mână o fetiță de patru-cinci ani. Femeia și copilul se găsesc în fața unei case, au capetele îmbrobodite cu basmale, sunt îmbrăcate în pantaloni și bundițe. Nu poate desluși nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
s-a născut și fata noastră. Înțelegeți deci că îmi este cu adevărat dor de mămăligă cu brânză de putină și de lapte adevărat, nu din cutie. Acolo, în Franța, cam toate alimentele sunt "de la cutie" și adevăratul lor gust stăruie doar în memorie. Cum, veniți direct din Franța ? M-am odihnit o noapte scurtă în București, de unde am luat trenul de dimineață spre Nord. Îmi închipui cât sunteți de obosită. Să vă arăt camera pe care v-o putem propune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vreo 20 de kilometri până acolo, zăpada e mare și va trebui să luăm drumuri ferite. Să "luăm drumuri ?" Mai pleacă cineva în această expediție în afară de Atanasie și cu mine ? Vă însoțesc până la Horodnic și de acolo, vom vedea... Ciprian stăruie să vină și el cu noi până acolo. Este foarte bine să fiți amândoi. Cine știe ce neprevăzute pot apărea, intervine Ștefana. Așa vom face, dar până atunci o invit pe doamna Dora la o plimbare prin sat. Aș vrea să vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
împiedică de buturuga pe care abia o ghicise lângă ea. "Bradul, aici trebuia să fi fost bradul, așa cum se vedea în fotografie. Deci acum bradul nu mai este. Și aici, ca și la noi". "Bradul nu mai este". Acest gând stăruie în mintea Dorei cu toate că un parfum de brad se face simțit atunci când Teodora îi frecționează tâmplele cu degetele ei lungi, înțepenite de artrită, martori ai vârstei înaintate pe care desigur o are. Să intrăm, fetițo ! Oi fi obosită de drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
femeile sunt permeabile la natură", iar ei îi trece prin minte că s-ar putea adăuga și că "dispun de o importantă memorie a parfumurilor". Dora se decide în fine să intre în camera cea spațioasă la a cărei ușă stăruise să bată și nu primise nici un răspuns. Teodora tocmai conduce spre ușă un bărbat scund și spătos îmbrăcat într-o pufoaică și încălțat cu pâslari. Este înfășurată în aceeași bertă cu înfățișare de mantie de culoarea măslinei, bordată de franjuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Mihai Eminescu" și vizitase spitale din Iași, aflând niște detalii foarte tulburătoare. Eram cu toții victime ale spuselor oficiale că Eminescu ar fi fost răpus de o boală venerică dublată de o demență paralitică. Simion, foarte contrariat de defăimarea idolului lui, stăruise și obținuse aprobarea să răscolească arhivele spitalului Socola și dăduse peste însemnările neurologului Ovidiu Vuia, din care rezulta că sub masca tratamentului de sifilis, marele poet ar fi fost în realitate intoxicat cu mercur. Prin defăimarea lui Eminescu se urmărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mă paralizau. Grija de Minodora, pe care nu o vedeam nicăieri, îmi îngheța vorbele care clocoteau în gâtlej și îmi opreau scuipatul care se cerea aruncat spre chipul inuman. Am strigat și eu vorbele auzite de la Atanasie și care îmi stăruiau în minte : "Devușca ! Spasibo, spasibo, davaite mnia devușca." Omul cu chip de câine a scos pentru câteva clipe mâinile de sub fustele mele, pe care se îndârjea să mi le dea peste cap, în timp ce doi din cei trei ortaci ai lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pardoseala mizerabilă, printre picioarele celor care erau înghesuiți pe bănci. Cel de Sus ne-a ajutat să facem această călătorie spre infern în tovărășia unei familii de țărani ortodoxi-prevoslavnici ucrainieni, oameni respectuoși, cu credință în Dumnezeu și resemnați în fața destinului. Stărui în descrierea acestei familii din care o parte a devenit familia noastră cu care am împărțit bune și mai ales rele. De necrezut, cei opt adulți erau de fapt patru cupluri din trei generații iar împreună cu copiii, formau o familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
sudoare se prelingeau mai ales pe ceafă și pe coapse, sub pantalonul larg din pânză de cort cu care mă înzestrase lagărul de triere din Sverdlovsk. La prânz nu mai eram bună de nimic, eram stoarsă de vlagă. Ulitia a stăruit, și oboseala peste măsură care îmi dădea impresia că membrele îmi sunt din plumb m-a făcut să primesc, să împărțim între noi ziua de muncă. Și în sistemul ăsta se înainta încet ; în prima zi abia dacă se avansasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și adeseori plăcut parfumate; cei câțiva pumni de boabe de cătină ce apucasem să le adunăm le-am păstrat doar pentru copii. Ziua, la lumina palidă strecurată prin gemulețele cât o palmă din acoperiș, ocupam timpul copiilor și al meu stăruind cu dictări și stimulându-i cum mă pricepeam mai bine, căci pentru ei, claustrarea era mai greu de suportat decât pentru adulți. În preajma Crăciunului, cele două gemene, Ana și Olga, au plecat într-o dimineață spre colina împădurită și spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ei parfumat! La asta trebe bine să iei sama că încă-i destul de tânără și odată numai ce vezi că nu mai ai moșneag și îți rămâne gospodăria de izbeliște!.. Fără îndoială că aceste argumente și contraargumente, ipoteze și presupuneri stăruiau în mintea Zamfirei, ca la o nevastă mai mult decât grijulie cu toate câte erau ale ei și pe care, justificat, nu dorea să le împartă cu nimeni, ca orice femeie cu bună chibzuială, firește. Numai că acele presupuneri au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
bărbierește. Asta-i! Fost-ai lele când ai fost și făceai păcate-n post! Numai ce a auzit acest fost repetat, bădia Cazanciuc a tresărit la gândul că aiștia iar se leagă de coada calului său, motiv pentru care a stăruit ca deadea Kiprianov de la Climăuți să facă povestire despre împricinarea sa în daravela cu terenul de la Ruina Siretelui. Pentru început trebe să vă spun, măi cinstiți gospodari, că la lipovenii noștri cuvântul copcă nu înseamnă numai gaura ceea în gheața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
trăim în viitor, Vetucă, nu în prezent! Că viitorul va fi luminos, purpuriu, fericit; numai că acest viitor, fără îndoială, a devenit deja trecut. Așa ne spune și Papagalul surdului, Vetucă. El îndrăznește să facă ordine în alchimia asta și stăruie asupra esențelor din viața oamenilor așa cum este ea, nenorocită-fericită. Și să vezi mare minune mare, nevastă! Papagalul, deși jumulit și ciufulit de mângâierile numeroșilor trecători, vorbește, Vetucă! Zilnic înaripatul articulează, ce-i drept, cam din gușă, câte două-trei cuvinte. Astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]