658 matches
-
integrală a părții întâi din Faust, apărută în 1862, se datorează unor viitori junimiști, Vasile Pogor și Nicolae Skeletti. După moartea acestuia, Pogor va da, singur, în "Convorbiri literare" din 1879-1880, o versiune ameliorată a traducerii, ceea ce denotă o preocupare stăruitoare. Tot din Goethe vor mai traduce și alți junimiști, precum Eminescu, Maiorescu, Negruzzi, Pompiliu, Quintescu, Xenopol. Schiller fusese puțin prezent în literatura română până la Junimea. Membrii acesteia vor modifica tabloul, prin versiunile datorate lui Eminescu, Emilia Maiorescu-Humpel, Nicolae Nicoleanu, Pompiliu
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
de sistemul estetic al lui Mihail Dragomirescu. Junimea a acordat o mare importanță opiniei publice, considerând-o un factor decisiv al vieții sociale: "opinia publică devine o putere care, în zilele noastre, răstoarnă tronurile"20. În consecință, a făcut eforturi stăruitoare de a aduce publicul literar românesc la un nivel cât mai apropiat de acela general european. Una din căi a fost aplicarea consecventă a criteriului estetic în judecarea propriei literaturi. O a doua cale a constat în reformarea opiniei publice
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
valoros în urma unei vieți incredibil de zbuciumate: "Așadar, necesitatea a durat un secol și jumătate, mai puțin decît lepra și mai mult decît ciuma. Nici 1879, nici 1812, nici 1854-1856 nu i-au pus capăt. Căci era o necesitate prezentă, stăruitoare și trainică, precum nevoia de tandrețe, de căldură și de lacrimi. O necesitate adînc înscrisă în secretul spovedaniilor, al tăcerilor; poate chiar al voluptății. Necesitate produsă de o forță creatoare, necesitatea de a iubi și de a fi iubit. Necesitate
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
din categoria manolesciană a ionicului. Regăsim în construcția lui aproape toate elementele care definesc specia: autoscopia, subiectivitatea explorării interioare, fragmentarismul confesiunii, identificarea dintre narator și personaj, relativismul psihologic, frustrarea socială, dependența dezvăluirilor de meandrele sentimentelor de adversitate dintre personaje, reflecția stăruitoare despre identitate. Titlul lung și (aparent) explicit dă o idee aproximativă despre intențiile întortocheatei narațiuni. Simțim din primele pagini tensiunea și că se desfășoară un dramatic proces de conștiință. Dintre scriitorii basarabeni, nici unul nu are ca Vladimir Beșleagă o asemenea
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
sine", pe care o poate străbate un personaj. Cine este acest Filimon, anunțat din titlul romanului? Fără alt determinativ, e nume sau prenume? "Tu nici numele nu-ți știi!" - exclamă cineva la un moment dat (p. 298). E și întrebarea stăruitoare a personajului despre sine însuși, de-a lungul întregului roman. El nu e cine credea că e. Aflat în comă, la limita dintre viață și moarte, într-o stare de semi-conștiență, el imploră destinul să-i mai dea trei zile
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
a fost sufocat de o lume prozaică și fatal meschină, dominată de predilecția veselă spre îndobitocirea colectivă, și o latură ascunsă de esență romantică, hrănindu-și orgoliul din elanuri de creație scurtă, a cărei intensitate s-a stins în regrete stăruitoare. Sub unghiul veleităților sporadice, autorul a fost atras, în succesiune cronologică, de poezie, filozofie, religie și tradiție ancestrală, căutînd în fiecare din cele patru ipostaze o pîrghie de împlinire. Pe fiecare le-a atins pentru a le abandona, în timp ce, sub
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
a mai relatat magistratul Am fost la trei service-uri, care au confirmat că lipsește o bucată de cablu, pe care am găsit-o la fața locului tăiată în 5 bucăți, a adăugat ea. ”Au vrut să arate că sunt stăruitori”, a apreciat judecătoarea. La service ni s-a spus că a fost o activitate de migală”, a relatat judecătoarea Baltag. Poliția a pornit o anchetă ”Organele poliție au luat amprente, au făcut fotografii. Mașina este pe parte de direcție afectată
Posibilă tentativă de asasinare a șefei Asociației Magistraților. Judecătoarea Baltag: Nu suntem speriați by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39144_a_40469]
-
un mod cât se poate de clar, Liviu Rebreanu vrea să se despartă definitiv de trecutul său, pe care îl consideră împovărător și detestabil, încărcat cu multe situații nebuloase greu de mărturisit. Din trecut îi vin numai vinovății sau amintirea stăruitoare a acestor vinovății. Mama îi reamintește obsedant, periodic, datoria neonorată față de ai săi. Conștiința acestor culpabilități multiple este fondul psihologic și moral din care se va naște prozatorul. Nu-i deloc întâmplător că în crezul său artistic din Amalgam va
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
Însă pe el l-au atras mai cu seamă frumusețea delicată a chipului și părul negru, bogat, care i se revărsase în brațe, parcă agățându-se de el ca mirosul tămâii ce arde mocnit. Serjul albastru n-a stăvilit căldura stăruitoare, pătrunzătoare. Parcă dogorea un foc din depărtare. Ce să-l fi provocat? Radiase dinspre un vas frumos de porțelan... dând de înțeles că afecțiunea pentru el era poate exagerată. Capul fetei avea o greutate dură și apăsătoare. Și-apoi, ochii
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
nu avem a face cu un cult al apei, des invocate, ca primordialitate, ca factor al nașterii și regenerării, ci, în contul acesteia, cu o textură cerebrală de sensuri-imagini: „Mă lupt cu valurile și cu memoria lor" (I). Sau: „Apă stăruitoare - memoria" (ibidem). Sau: „Ape uzurpatoare. Ape lovind / împărăția lucrurilor mărunte" (II). Dacă bărbatul dorește ca „o femeie să-i fie trup", „umbrele așteaptă să îmbrace / trupuri de apă" (XXXVI). Aducîndu-ne la cunoștință că „scrie cu apă", autoarea investește apa cu
Poemul ca remediu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6468_a_7793]
-
cu Dicționarul termenilor filozofici ai lui Constantin Noica semnat de Florica și Marin Diaconu. Ambele sînt lucrări din cuprinsul cărora orgoliul interpretării proprii lipsește cu desăvîrșire, totul fiind dominat de o supunere strictă la obiectul de studiu și de grija stăruitoare de a înfățișa, singur și neamestecat, gîndul lui Noica și numai al lui, iar nu asociațiile de idei pe care același gînd îl poate stîrni în mintea interpreților contemporani. Al doilea lucru ce-ți reține atenția este motivația cu care
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
tematice i-au hrănit statornic toate cărțile și articolele, precum un rîu care, curgînd de-andoaselea, își ramifică matca inițială în cît mai mulți afluenți. Simpatia aceasta pentru filozofii de tip recurent și remanent, a căror gîndire nu înseamnă decît repetarea stăruitoare a acelorași intuiții de bază, simpatia aceasta face ca, în cazul cărții de față, să nu avem de-a face cu o interpretare contra-natură, adică cu o sluțire făcută de un comentator a cărui antipatie apriorică pentru paradigma lui Noica
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
ținem să subliniem însă aici și importanta activitate a profesorului doctor Marinescu pe terenul social. E unul dintre fruntașii mișcării „muncii intelectuale”, unul dintre cei mai competenți cunoscători ai efortului intelectual sub toate aspectele lui și unul dintre cei mai stăruitori luptători pentru o cauză pe care o consideră esențială în viața societății. Iar în ziua când această idee își va face loc, când munca intelectuală va fi reglementată în cadrul statului și prețuită așa cum se cuvine, se va vedea că profesor
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
unei balanțe. E adevărat că și cuvântul lui pare uneori o forță elementară. Credem cu toată sinceritatea că niciodată domnul N. Iorga, ca și imensa majoritate a intelectualilor noștri, nu are o simpatie înțelegătoare pentru arta adevărată, trudnică și în stăruitoare căutare de sine. Dar nu credem să i se poată găsi pereche ca orator. Pe lângă lava dezordonată a frazei lui, oratoria spilcuită a celorlalți pare ridicolă, ca un scris prețios și caligrafic, pe lângă scrisul dezordonat al unui poet. Nu e
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
ceilalți comentatori ai așa-numitei literaturi vii. E, categoric, o nedreptate. De ani buni, de exemplu, rolul de critic de poezie (cu alte cuvinte, critic de poezie prin excelență) e disputat cu superbie între Gheorghe Grigurcu și Al. Cistelecan. Doi stăruitori practicanți ai impresionismului, dotați, desigur, cu un gust credibil, dar, ca să zic așa, ambii destul de fragili sub raport conceptual. Dincolo de meritele inerente, alegațiile acestora mi se par, nu o dată, foarte simplu de demontat o dată ce rezistăm atracțiilor discursive, de care, de
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
cum le-ar veni la primul imbold al condeiului. Te izbește la ei grija migăloasă privind inserarea amănuntului discursiv, precuparea atentă pentru formulele introductive sau pentru încheierile politicoase, și mai ales tonul civilizat cu care își leagă frazele. Iar impresia stăruitoare este că acești oameni, scriind scrisori, fac cultură fără să-și fi propus asta, și culmea e că o fac de la sine, în virtutea simplei alcătuiri a ființei lor. Epistolele lor sunt culturale nu pentru că și-ar fi dorit asta, ci
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
distinse în importante competiții internaționale. Sunt conduși de o româncă timișoreancă, Corina Belcea-Fisher, o violonistă pentru care pasiunea sondării marilor teritorii ale domeniului muzical cameral se împlinește în baza unei acțiuni tenace, într-un efort continuu al autodepășirii. Grație demersurilor stăruitoare ale Institutului Cultural Român i-am putut audia pe tinerii cvartetiști britanici pentru prima oară în spațiul vieții noastre muzicale. Au prezentat un program închinat în exclusivitate creației lui Bela Bartok, compozitor pe care lumea muzicală mondială îl omagiază în
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
1966, republicată în 1979 și revăzută în ultimii ani de fiul său, Dinu C. Giurescu, în vederea întocmirii celei de a treia ediții, are amploarea unei cercetări și documentarea unei monografii. Citind-o, retrăiești nostalgia unui oraș dispărut, de unde și senzația stăruitoare că a parcurge istoria Bucureștiului e totuna cu a asista la elegia declinului lui. De fapt, trecutul urbei salvează blazonul prezentului, schimonosirea neomenească pe care a îndurat-o după 1945 fiind de proporții terifiante. Și nu e vorba doar de
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
Omul pierdut ales pentru concursul de traducere "Don Quijote" de Ioana Zlotescu-Simatu, coordonatoarea operelor complete ale lui Ramón Gómez de la Serna, a fost o piatră de încercare pentru tinerii traducători, însă poate și o provocare ce nu se va opri aici. Stăruitoarea mea dorință de evadare nu găsise nici împrejurări, nici întorsături favorabile, dar eram deja ostenit de viața îndîrjită în credința că o să obțin vreodată ceea ce nicicînd nu se împlinea. Gîndindu-mă la asta, surîsul mi s-a căscat ca un fermoar
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
devenit un mizerabil homunculus, ci un om titanic, un conducător de gloate... Vreau să-ți declar, chiar dacă ai protesta, că în versurile de mai sus procedezi ca Goya și Paciurea". Sau: "Stalin (...) a fost un (...) ocean, o forță grandioasă, temerară, stăruitoare, combativă, mai ales constructivă, dar liniștită și zîmbitoare... În I.V. Stalin au stat laolaltă toate luminile de care au strălucit vreodată cîrmuitorii de popoare (...). Stalin a condus uriașa acțiune de culturalizare a maselor muncitoare. S-au înălțat monumente de artă
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
toamna următoare, în cursul bătăliei de pe Marne, care a fost ultima, s-a născut un copil de sex masculin pe care l-au botezat Charles”. În schimb, o asemenea consemnare rapidă nu se regăsește în paginile mult mai amănunțite, mai stăruitoare în care nu se trec în revistă întâmplări, ci se descrie ambianța lor, cu precădere când au loc pe teatrul de luptă. „Te ții bine de pușcă, de cuțitul al cărui metal oxidat, pătat, înnegrit de gaze, abia de mai
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
113. footnote>. Armele pe care le poate folosi cineva care vrea să se elibereze de patima desfrânării sunt de două feluri: arme de înfrânare a trupului și arme de înfrânare a sufletului. Arme puternice împotriva curviei sunt: rugăciunea smerită și stăruitoare, zdrobirea inimii, foamea, setea, cumpătarea sau înfrânarea de la mâncare și băutură peste măsură, precum și înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde s-ar putea produce căderea, citirea Scripturilor, meditația, alungarea gândurilor de
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
prin celălalt<footnote Ibidem, p. 152. footnote>. V.2. Mijloace duhovnicești de luptă împotriva patimii desfrânării Cunoscând foarte bine nefastele consecințe ale acestei patimi, asceții răsăritului stăruie îndeosebi asupra tratamentului sufletesc al ei, acesta realizându-se prin rugăciune smerită și stăruitoare, priveghere, citirea deasă a Sfintei Scripturi și meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu numai prin paza trupului și a simțurilor trebuie să ne ferim de această patimă, cât mai ales prin trezvie duhovnicească. Prin urmare, rezistența și războiul nostru
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
adică trezvie, cunoaștere, un control foarte bun al gândurilor care ne instigă la păcat și păstrarea cugetelor bune, folositoare sufletului, aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii, rugăciunea stăruitoare împotriva duhului celui mai spurcat sau rugăciunea întinsă către Dumnezeu, citirea deasă și continua cugetare adâncită asupra Scripturilor, știința spirituală, osteneala și lucrarea mâinilor care opresc și recheamă mintea din cutreierul ei nestatornic, adevărata smerenie fără de care nu va putea
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
aceea nici nu au putere. Dumnezeu te-ar putea ușura degrabă, dar în acest caz nu ai putea să te împotrivești nici altei patimi<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 297. footnote>. Sfântul Ioan Casian recomandă rugăciunea smerită și stăruitoare, ca să stingem cuptorul trupului nostru pe care Împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin ațâțările poftei, cu roua venirii Sfântului Duh<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 104. footnote>. Deci, în lupta de înlăturare a gândurilor păcătoase, ne este
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]