482 matches
-
în general o rezistență concomitentă la doripenem . Stafilococul meticilino- rezistent trebuie întotdeauna considerat ca fiind rezistent la doripenem . Similar altor medicamente antibacteriene , inclusiv carbapenemii , s- a demonstrat că doripenem poate determina selectarea de tulpini bacteriene rezistente . Fără legătură cu specia Stafilococi Enterobacteriaceae Acinetobacter spp . Pseudomonas spp . Streptococcus spp . altul decât S . pneumoniae S . pneumoniae Enterococi Haemophilus spp . Susceptibilitate Prevalența rezistenței dobândite poate varia geografic și în funcție de timp pentru anumite specii și este de dorit obținerea de informații de la nivel local , în
Ro_257 () [Corola-website/Science/291016_a_292345]
-
vivo la doze unice echivalente dozelor la om de 4 mg/ kg și 6 mg/ kg o dată pe zi . Praguri de inhibare Pragul de inhibare al concentrației inhibitoare minime ( CIM ) stabilit de Comisia Europeană privind Testarea Sensibilității Antimicrobiene ( EUCAST ) pentru stafilococi și streptococi ( cu excepția S . pneumoniae ) este : sensibilitate ≤1 mg/ l și rezistență > 1 mg/ l . Sensibilitate Prevalență rezistenței poate varia în spațiu și timp la speciile selectate și sunt necesare informații locale referitoare la rezistență , în special când se
Ro_225 () [Corola-website/Science/290984_a_292313]
-
severe . În funcție de caz , trebuie solicitată consultanță de specialitate atunci când prevalența locală a rezistenței are o valoare care face ca utilizarea medicamentului pentru cel puțin unele tipuri de infecții să fie discutabilă . Specii sensibile în mod frecvent Staphylococcus aureus * Staphylococcus haemolyticus Stafilococi coagulazo- negativi Streptococcus agalactiae * Streptococcus dysgalactiae subspecia equisimilis * Streptococcus pyogenes * Streptococi de grupa G Clostridium perfringens Peptostreptococcus spp Organisme inerent rezistente Organisme Gram negative * denotă specia împotriva căreia se consideră că activitatea a fost demonstrată în mod satisfăcător în cadrul studiilor
Ro_225 () [Corola-website/Science/290984_a_292313]
-
vivo la doze unice echivalente dozelor la om de 4 mg/ kg și 6 mg/ kg o dată pe zi . Praguri de inhibare Pragul de inhibare al concentrației inhibitoare minime ( CIM ) stabilit de Comisia Europeană privind Testarea Sensibilității Antimicrobiene ( EUCAST ) pentru stafilococi și streptococi ( cu excepția S . pneumoniae ) este : sensibilitate ≤1 mg/ l și rezistență > 1 mg/ l . Sensibilitate Prevalență rezistenței poate varia în spațiu și timp la speciile selectate și sunt necesare informații locale referitoare la rezistență , în special când se
Ro_225 () [Corola-website/Science/290984_a_292313]
-
severe . În funcție de caz , trebuie solicitată consultanță de specialitate atunci când prevalența locală a rezistenței are o valoare care face ca utilizarea medicamentului pentru cel puțin unele tipuri de infecții să fie discutabilă . Specii sensibile în mod frecvent Staphylococcus aureus * Staphylococcus haemolyticus Stafilococi coagulazo- negativi Streptococcus agalactiae * Streptococcus dysgalactiae subspecia equisimilis * Streptococcus pyogenes * Streptococi de grupa G Clostridium perfringens Peptostreptococcus spp Organisme inerent rezistente Organisme Gram negative * denotă specia împotriva căreia se consideră că activitatea a fost demonstrată în mod satisfăcător în cadrul studiilor
Ro_225 () [Corola-website/Science/290984_a_292313]
-
cutie Petri în geloză din sânge de bovine sau ovine; (b) așezarea laptelui în mediu TKT sau în mediu Edwards. Examenul bacteriologic are rolul de a identifica toți germenii patogeni și nu trebuie să se limiteze la detectarea streptococilor sau stafilococilor patogeni specifici. Din acest motiv, identificarea coloniilor suspecte obținute din așezarea în mediile menționate anterior se efectuează prin metode tradiționale de diferențiere bacteriologică, de tipul mediului Chapman pentru identificarea stafilococilor și a diferitelor medii selective pentru detectarea enterobacteriilor. 5. Testul
jrc29as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85161_a_85948]
-
și nu trebuie să se limiteze la detectarea streptococilor sau stafilococilor patogeni specifici. Din acest motiv, identificarea coloniilor suspecte obținute din așezarea în mediile menționate anterior se efectuează prin metode tradiționale de diferențiere bacteriologică, de tipul mediului Chapman pentru identificarea stafilococilor și a diferitelor medii selective pentru detectarea enterobacteriilor. 5. Testul citologic complet are rolul de a detecta, dacă este necesar, o stare inflamatorie caracteristică independentă de orice simptom clinic. Existența stării inflamatorii se confirmă dacă numărarea leucocitelor conform metodei Breed
jrc29as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85161_a_85948]
-
o cauza importantă de mortalitate feminină, dar în ultima vreme, a devenit rară în țările dezvoltate, ca urmare a unei mai bune supravegheri a mamei după naștere. Febra puerperală are patru cauze principale: Germenii responsabili sunt, în general, streptococul sau stafilococul. Complicațiile majore sunt o septicemie sau o embolie. Tratamentul face apel la antibiotice. La vaci, aceeași boală poartă denumirea de Febră vitulară. În nașterea tradițională, așa cum se practica timp de secole (naștere acasă, cu ajutorul unei moașe), "febra puerperală" era relativ
Febră puerperală () [Corola-website/Science/299913_a_301242]
-
-galactosamina, se găsește în cartilagii și numeroase vegetale sub formă de polizaharida Streptomicina este un antibiotic de biosinteza, structural moleculă streptomicinei este alcătuit din trei componente: streptidina, L-streptoza, si N-metil-L-glucozamina. Eritromicina este un antibiotic , utilizat în terapia infecțiilor produse de stafilococi, bacterii gram -pozitive, etc. , în componență să este alcătuit din două glucide piranozice: cladinoza, D-desozamina. PENTOZE: Dintre cele opt aldo-pentoze, numai patru se găsesc în natură, iar dintre ceto-pentoze,numai două. Pentozele se caracterizează prin formare de furfurol, la încălzire
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
(Gr. "staphylē" = ciorhine + "coccos" = boabe, ) este un gen de bacterii gram-pozitive. La microscop apar ca celule rotunde (coci), grupate similar boabelor într-un ciorchine. Genul "" include la ora actuală (2006) 31 de specii - denumite generic "stafilococi". Majoritatea sunt nepatogene și fac parte din microbiota indigenă, colonizînd pielea și mucoasele oamenilor și altor organisme. O parte pot fi întâlnite și în flora microbiană prezentă în sol. Stafilococii patogeni pot cauza o mare varietate de boli la animale
Staphylococcus () [Corola-website/Science/304604_a_305933]
-
include la ora actuală (2006) 31 de specii - denumite generic "stafilococi". Majoritatea sunt nepatogene și fac parte din microbiota indigenă, colonizînd pielea și mucoasele oamenilor și altor organisme. O parte pot fi întâlnite și în flora microbiană prezentă în sol. Stafilococii patogeni pot cauza o mare varietate de boli la animale și oameni, prin secreția de toxine sau prin înmulțirea rapidă și invadarea țesuturilor. Stafilococii patogeni dispun de o serie de factori de virulență: leucocidina, hemolizina, diferite toxine, coagulaza - o adezină
Staphylococcus () [Corola-website/Science/304604_a_305933]
-
oamenilor și altor organisme. O parte pot fi întâlnite și în flora microbiană prezentă în sol. Stafilococii patogeni pot cauza o mare varietate de boli la animale și oameni, prin secreția de toxine sau prin înmulțirea rapidă și invadarea țesuturilor. Stafilococii patogeni dispun de o serie de factori de virulență: leucocidina, hemolizina, diferite toxine, coagulaza - o adezină specifică importantă în procesul infecțios și altele. În laboratorul de microbiologie se testează în mod curent calitatea stafilococilor de a produce coagulază, pentru diferențierea
Staphylococcus () [Corola-website/Science/304604_a_305933]
-
prin înmulțirea rapidă și invadarea țesuturilor. Stafilococii patogeni dispun de o serie de factori de virulență: leucocidina, hemolizina, diferite toxine, coagulaza - o adezină specifică importantă în procesul infecțios și altele. În laboratorul de microbiologie se testează în mod curent calitatea stafilococilor de a produce coagulază, pentru diferențierea între speciile patogene și cele nepatogene (care cel mai adesea nu product coagulază). În urma acestui test, stafilococii sunt grupați în coagulazo-pozitivi și coagulazo-negativi. Toxinele stafilococice sunt o cauză comună a toxiinfecțiilor alimentare. Bacteriile se
Staphylococcus () [Corola-website/Science/304604_a_305933]
-
specifică importantă în procesul infecțios și altele. În laboratorul de microbiologie se testează în mod curent calitatea stafilococilor de a produce coagulază, pentru diferențierea între speciile patogene și cele nepatogene (care cel mai adesea nu product coagulază). În urma acestui test, stafilococii sunt grupați în coagulazo-pozitivi și coagulazo-negativi. Toxinele stafilococice sunt o cauză comună a toxiinfecțiilor alimentare. Bacteriile se pot dezvolta pe hrana stocată în condiții necorespunzătoare, fiind capabili să se multiplice chiar și în alimentele cu un conținut relativ redus de
Staphylococcus () [Corola-website/Science/304604_a_305933]
-
implicate în sinteza peretelui bacterian (Eng. - PBP, penicillin-binding proteins). Recent au fost identificate tulpini de S. aureus rezistente și la meticilină (MRSA, Methicillin-resistant Staphylococcus aureus), un derivat de penicilină cu structură modificată și care era în mod obișnuit eficient împotriva stafilococilor rezistenți la penicilină. Aceste tulpini sunt frecvent implicate în infecțiile nosocomiale sau intracomunitare. O varietate recentă este NT-MRSA (non-typable MRSA). Prin toxinele sale S. aureus poate cauza diferite afecțiuni, de la reacții cutanate la sindromul șocului toxic. S. aureus cauzează în
Staphylococcus () [Corola-website/Science/304604_a_305933]
-
Stafilococul auriu (lat. "Staphylococcus aureus") este o bacterie patogenă din genul Staphylococcus, care poate produce infecții supurative sau septicemii la om și animale. Formele de manifestare ale acestor infecții sunt variate: impetigo, piodermite, stafilodermii, pneumonie stafilococică, Sindromul SSS (Engleză: "staphiloccocal scalded
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
coc Gram-pozitiv, aerob, necapsulat, care apare la microscop sub forma unor aglomări asemenătoare unui ciorchine, iar cultivat pe agar-agar produce colonii mari, rotunde, galben-aurii. Patogenitatea sa ridicată este data de o serie de factori: coagulaza, hemolizina, leucocidina, enterotoxine etc. Deoarece stafilococii sunt extrem de heterogeni din punct de vedere al antigenelor de suprafață, clasificarea lor cea mai utilizată este în fagotipuri, după tipul fagic. Stafilococii sunt bacterii de formă rotund-ovalară (coci), gram pozitivi (se colorează cu colorant Gram), cu un diametru de
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
galben-aurii. Patogenitatea sa ridicată este data de o serie de factori: coagulaza, hemolizina, leucocidina, enterotoxine etc. Deoarece stafilococii sunt extrem de heterogeni din punct de vedere al antigenelor de suprafață, clasificarea lor cea mai utilizată este în fagotipuri, după tipul fagic. Stafilococii sunt bacterii de formă rotund-ovalară (coci), gram pozitivi (se colorează cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 µm, dispuși caracteristic în grămezi (ca și ciorchinele de strugure). Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 27 de specii de stafilococi, dintre
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
fagic. Stafilococii sunt bacterii de formă rotund-ovalară (coci), gram pozitivi (se colorează cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 µm, dispuși caracteristic în grămezi (ca și ciorchinele de strugure). Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 27 de specii de stafilococi, dintre care cele mai des asociate cu infecții umane sunt, în ordinea frecvenței: "Staphylococcus haemolyticus", "Staphylococcus lugdunensis", "Staphylococcus saprophyticus" și "Staphylococcus schleiferi". Pot produce o gamă largă de infecții, a căror gravitate și localizare variază de la infecții superficiale ale pielii
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
largă de infecții, a căror gravitate și localizare variază de la infecții superficiale ale pielii până la infecții ce pun viața în pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita. În funcție de capacitatea de a secreta o enzimă numită coagulază (care poate coagula plasma), stafilococii se împart în coagulazo-negativi și coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se găsesc peste tot), făcând parte din flora normală a organismului, găsindu-se în orofaringe, tractul gastro-intestinal și uretra anterioară. Produc frecvent infecții intraspitalicești, ei fiind rezistenți la unele dezinfectante
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
localizare variază de la infecții superficiale ale pielii până la infecții ce pun viața în pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita. În funcție de capacitatea de a secreta o enzimă numită coagulază (care poate coagula plasma), stafilococii se împart în coagulazo-negativi și coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se găsesc peste tot), făcând parte din flora normală a organismului, găsindu-se în orofaringe, tractul gastro-intestinal și uretra anterioară. Produc frecvent infecții intraspitalicești, ei fiind rezistenți la unele dezinfectante și antiseptice sau apar la cei cu
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
frecvent infecții intraspitalicești, ei fiind rezistenți la unele dezinfectante și antiseptice sau apar la cei cu diverse corpuri străine (proteze, grefe, etc.). Supraviețuiesc îndelungat pe suprafețe uscate. Transmiterea se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte (prosoape, lenjerie). Dintre stafilococii coagulazo-pozitivi, o singură specie este patogenă pentru om: Staphylococcus aureus sau Stafilococul auriu, numit astfel după culoarea galben-aurie a coloniilor bacteriene obținute pe medii de cultură. Denumirea lui Staphylococcus aureus vine de la pigmentul evident când se cultivă pe medii de
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
apar la cei cu diverse corpuri străine (proteze, grefe, etc.). Supraviețuiesc îndelungat pe suprafețe uscate. Transmiterea se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte (prosoape, lenjerie). Dintre stafilococii coagulazo-pozitivi, o singură specie este patogenă pentru om: Staphylococcus aureus sau Stafilococul auriu, numit astfel după culoarea galben-aurie a coloniilor bacteriene obținute pe medii de cultură. Denumirea lui Staphylococcus aureus vine de la pigmentul evident când se cultivă pe medii de cultură, care, la această specie, este cel mai frecvent galben-auriu, dar poate
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
lui Staphylococcus aureus vine de la pigmentul evident când se cultivă pe medii de cultură, care, la această specie, este cel mai frecvent galben-auriu, dar poate fi și alb, în timp ce la Staphylococcus epidermitis este alb iar la Staphylococcus saprophyticus este citrin. Stafilococul auriu rezistă 60 de minute la 60 °C, supraviețuiește în produse uscate câteva luni și rezistă la acțiunea alcoolului etilic 70° aproximativ 10 minute. Se găsește în mod normal pe pielea și mucoasele omului, dar și a altor mamifere precum și
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
omului, dar și a altor mamifere precum și la păsări. Este prezent pe mucoasa nazala la 30% dintre persoanele sănătoase, procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar din spitale, pacienți dializați, diabetici și cei ce folosesc droguri intravenoase. Colonizarea nou-născutului cu stafilococ auriu are loc la nivelul bontului ombilical, suprafața pielii și zona perineală. Pentru a înțelege cum reușește această bacterie să patrundă, să infecteze și să se raspândească în organism, în ciuda mecanismelor de apărare proprii organismului, și cum se explică varietatea
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]