780 matches
-
convertit într-un martir. Târgoveața își descrie violența verbală față de soții ei, dezbate întrebările care o frământă, intră în conflict cu autoritatea vremii și spune o istorioară în care victoria revine abilității unei femei de a-și susține cauza.492 Stareța este mult mai feminină, pe când târgoveața ni se înfățișează oarecum virilizată și declarativ vicioasă, simbol al păcatului, al căderii.493 Maica Eglantina își propune să rostească pelerinilor un miracol prin care să aducă preamărire Fecioarei Maria, de aceea începe discursul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care mama îndurerată îl caută și miracolul surprinzător al Stăpânei celeste.494 Episodul în care mama își caută îndurerată fiul poate fi corelat cu un episod biblic: Fecioara Maria în căutarea propriului Fiu. Femeia devine o emblemă a mamei îndurerate. Stareța mizează pe declanșarea emoției: miracolul se produce, corpul copilului va fi descoperit, ucigașii pedepsiți. Viziunea ei asupra lumii este îngustă.495 Povestirea sensibilizează auditoriul, uciderea nevinovatului copil trimite simbolic cu gândul la uciderea lui Hristos, paralelismul fiind foarte explicit.496
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este o temă comună a misterelor medievale.497 Dar povestirea rămâne, ca specie literară, un exemplu de miracol al Fecioarei Maria, cea care intermediază între Dumnezeu și omenire, acest gen de istorisiri având o mare circulație în Evul Mediu.498 Stareța se referă frecvent la martir ca fiind „micul copil”, iar pe Fecioară o denumește „mama lui Hristos”, atrăgând astfel atenția asupra umanității Fiului lui Dumnezeu, ca modalitate de a face mai accesibilă taina întrupării divinității pentru a oferi lumii salvarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Prologul general. Utilizează deseori adjectivul „mic”, este sensibilizată vizibil de mucenicia copilului, atitudinea ei devine antisemită, dar, în același timp, este naivă și simplă. Sfârșitul povestirii ne impresionează prin aceeași pietate și tandrețe față de soarta nefericitului și inocentului sacrificat. Povestirea stareței accentuează faptul că religia nu este pentru ea ceva legat de lumea reală, ci mai mult o utopie, cu toate acestea personajul feminin sfârșește prin a părea mai puțin vicios decât ni se înfățișase inițial. Religia reprezintă pentru femeia Bisericii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și-l permite, un element care nu-i stârnea controverse, dar care nici nu spunea prea multe despre divinitate.501 Copilul este atras de frumusețea cântecului, dorește să îl învețe, deși nu îl înțelege. La fel ni se înfățișează și stareța: ignorantă în ceea ce privește esența, substanța religiei căreia i-a aderat, preferând o inocență a necunoașterii, a inculturii, care însă nu poate fi catalogată decât negativ. Stareța pare a prelua sensul literal al cuvintelor lui Hristos 497 Ibidem, p. 113. 498 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cântecului, dorește să îl învețe, deși nu îl înțelege. La fel ni se înfățișează și stareța: ignorantă în ceea ce privește esența, substanța religiei căreia i-a aderat, preferând o inocență a necunoașterii, a inculturii, care însă nu poate fi catalogată decât negativ. Stareța pare a prelua sensul literal al cuvintelor lui Hristos 497 Ibidem, p. 113. 498 Ibidem, p. 118. 499 Carolyn P. Collette, art. cit., p. 142. 500 Ibidem, p. 143. 501 Ian Robinson, Chaucer's Religious Tales, în „The Critical Review
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
umană, nu este malefică, ci doar coruptă și superficială, Chaucer manifestând o vădită simpatie față de acestă reprezentantă a cinului monahal. Portetul celei de-a doua maici nu este, din păcate, conturat de către narator, bănuim doar că, făcând parte din suita stareței, a împrumutat ceva din preocupările acesteia. Incipitul povestirii ei este în aceeași notă moralizatoare, ea condamnă lenea, văzută ca un păcat grav.503 Curios este că tocmai accedia li se reproșa călugărilor vremii, iar cuvintele rostite de maică nu pot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Domnului, o rugăciune adresată ei. Este evident că aceste membre ale cinului monahal se înscriu pe un traseu normal, acela al discursului religios, dar am putea vedea aici și o aspirație spre puritate, spre o inocență pierdută. Călugărița din suita stareței este o persoană instruită, oferă ascultătorilor o poveste despre o donna angelicata, sfânta Cecilia, al cărei nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o călugăriță tânără, „de neam, de o frumusețe răpitoare”535, are un ibovnic și este descoperită de celelalte maici. Acestea o pândesc și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu un preot și din greșeală și-a pus pe cap nu vălurile, ci izmenele 534 G. Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acela, se afla în chilia ei cu un preot și din greșeală și-a pus pe cap nu vălurile, ci izmenele 534 G. Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 59. 535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite. Mănăstirea se transformă într-un lupanar, în care fiecare caută desfătarea, în loc de a urma slujirii lui Dumnezeu. Spațiul sacru se convertește regretabil într-un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
măcinat de vicii și de ipocrizie, toate femeile se dovedesc niște donne demonicate, dar în viziunea naratorului au grade diferite de vinovăție: tânăra este neajutorată în fața acuzelor aduse, celelalte călugărițe sunt mai mult invidioase, decât preocupate de eradicarea păcatului, iar stareța ni se dezvăluie prefăcută și coruptă. Un alt exemplu de decădere totală a monahiilor îl întâlnim în prima povestire a zilei a treia, unde un tânăr angajat drept grădinar al mânăstirii, după ce se prefăcuse a fi surdo mut, se transformă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
al mânăstirii, după ce se prefăcuse a fi surdo mut, se transformă în obiect râvnit de toate suratele din incinta locașului sfânt. Decența este cu desăvârșire uitată, femeile „strigându-i vorbe deșucheate, fiind încredințate că dânsul nu le aude”538, iar stareța nu adoptă nicidecum o atitudine severă, tolerându-le limbajul. Imoralitatea merge însă mai departe, votul castității este încălcat fără remușcări, de unde și notațiile licențioase ale naratorului („Drept care, până a nu pleca, fieștecare vru să afle, nu într-un singur rând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vădit, ne conturează o lume a decăderii eclesiastice, a optării pentru malefic, perceput desigur ca o înclinație permanentă spre deliciile vieții mundane. 551 Ibidem, p. 257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea unui comportament aristocratic, pretențiile de instrucție îngrijită, lipsa unei cunoașteri reale a dogmelor Bisericii, superficialitatea și naivitatea credinței, care se limita la afișarea unui simplu pietism, a unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este călugărul, „om plimbăreț”553, aluzie ironică a naratorului la degringolada ordinelor monahale în Evul Mediu, cu o statură impozantă și afișând mândrie în mersul său, are o ocupație ce a devenit o adevărată patimă, vânătoarea. Se înfățișează, ca și stareța, îmbrăcat după moda zilei și cu o eleganță căutată, modificându-și portul monahal: „Văzui la el pe mâneci cusătură/ Cu găitan din blană scumpă, sură,/ Iar spre a și prinde gluga sub bărbie,/ Un bold sengroșa cu-o gămălie/ Din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sfântă sau doar o naivă obedientă. În Decameronul avem zece puncte de vedere, iar naratorul chaucerian ne arată că tot ceea ce personajul a înfăptuit nu stă în sfera realului, deci al credibilului.812 Povestirea diacului, cea a notarului, alături de povestirea stareței au fost catalogate în critica literară drept „religious tales”813, deoarece sunt povestiri care aduc în prim plan virtutea bunătății și a credinței, sunt sentimentale, despre mame și copii, despre sacrificiu și durere care se finalizează cu o încununare și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Maria (Invocatio ad Mariam), în cel mai evlavios ton posibil. Fecioara Maria, prototip ideal al frumuseții morale, al supunerii, blândeții și bunătății, este frecvent invocată ca protectoare căreia i se datorează respect, dar și ca înfăptuitoare de minuni (cf. Povestirea stareței). Ea devine exemplul pe care fiecare donna angelicata încearcă să-l egaleze. Metaforele folosite pentru descrierea ei sugerează perfecțiunea, dragostea permanentă revărsată asupra oamenilor, rolul de intermediar între umanitate și Dumnezeu, ridicarea făpturii pe o treaptă a desăvârșirii morale, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
p. 202. 1007 Ibidem, pp. 202-203. 1008 Ibidem, p. 203. 1009 Ibidem, p. 201. 1010 Ibidem, p. 204. (trad. n.) 1011 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 274. 271 și voturile, se dedau tuturor atracțiilor lumești (III. 1, IX. 2, stareța din Povestirile din Canterbury). Imaginea soacrei răutăcioase se încadrează perfect tot în această tipologie (IV. 8, cele două soacre din Povestirea notarului). Cu adevărat malefice sunt poate, la un prim nivel al lecturii, cele două soacre din Povestirea notarului: mama
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
apoi prin sporirea zestrei celor patru surori cărora le-a asigurat mai apoi căsătorii reușite. Dintre surori, numai Ana Maria a preferat viața monahala, fratele său reușind să o introducă în mănăstirea Santa di Campo Marzo din Romă, a cărei stareța avea să devină mai tarziu. Tânărul era înzestrat cu un fizic plăcut, dar se bucură și de un instinct special pentru depistarea oricăror oportunități ce l-ar fi propulsat pe scara socială dovedind o ambiție nemăsurata pentru a-și duce
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de epilepsie, Maria din satul Petrești, județul Vlașca, alege viața la mănăstire în lo cul căsătoriei și, fiindcă nu cu noaște „orânduiala“, îi cere mitropolitului s-o trimită cinci luni la schitul Valea Mare din județul Muscel unde mai ca stareță s-o „povățuiască... Până să să facă gătirea de hainele călugării“. Dorința ei este respectată și i se acordă nu cinci, ci șase luni de chibzuință, luni care reprezintă concomitent și o perioadă de cercetare din partea stareței asupra voinței și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unde mai ca stareță s-o „povățuiască... Până să să facă gătirea de hainele călugării“. Dorința ei este respectată și i se acordă nu cinci, ci șase luni de chibzuință, luni care reprezintă concomitent și o perioadă de cercetare din partea stareței asupra voinței și conduitei candidatei. În fața traiului rău și alte femei cred că speranța lor de supraviețuire n-o reprezintă decât mănăstirea, singurul loc de refugiu în fața violenței masculine. Pentru a obține divorțul mai ușor, după două sau trei tentative
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care o sfințește În 1991, cu hramul Sfânta treime. Chiliile sunt modeste, obștea trăiește În sărăcie, izolată de lume, puțin cercetată. Dar comunitatea din pădure a descoperit virtuțile meditației și duhovniciei, remediu Împotriva descurajării și răului moral, Îmi explică tânăra stareță de astăzi. Balada despre Coroi, de câte ori o aud, se asociază În memoria mea afectivă cu o perioadă extrem de neagră din istoria familiei mele. Psihosociologii numesc acest fenomen „asociație de idei”; metoda asociației este utilizată În recoltarea de informații, În cercetările
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
activitate dușmănoasă”. Mănăstirea, situată În raionul Liești, regiunea Galați, era considerată „un centru de răspândire a misticismului religios” În jurul căruia se strângeau mii de credincioși stăpâniți de „dușmănie și nesupunere” față de regimul comunist. Acuzațiile se Îndreptau mai ales către maica stareță Veronica și către părintele ieromonah Ioan Iovan, duhovnicul mănăstirii. Organele de Securitate Învinuiau conducerea mănăstirii pentru că ar fi acordat un Însemnat sprijin moral și material mai multor persoane urmărite 26. Sprijinul constant oferit „rezistenței”, precum și spiritul anticomunist ce era Întreținut
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ar fi acordat un Însemnat sprijin moral și material mai multor persoane urmărite 26. Sprijinul constant oferit „rezistenței”, precum și spiritul anticomunist ce era Întreținut de conducerea mănăstirii au determinat autoritățile să recurgă, În data de 30 martie 1955, la arestarea stareței Veronica, a duhovnicului Ioan Iovan și a călugăriței Mihaela Iordache 27. În memoriile sale, părintele Ioan Iovan susține că, din cauza unui memoriu Înaintat conducerii statului și Sfântului Sinod, ierarhia ortodoxă l-a caterisit În mod ilegal. „Conținutul incisiv și curajos
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
apere pe călugării de la Sihastru În fața instanțelor de la Adjud, Într-un proces civil de evacuare, intentat de Episcopia Buzăului, și Într-un proces penal pentru port ilegal de uniformă monahală, În urma caterisirii lor de către Antim Anghelescu 29. Episcopul formula Împotriva stareței Veronica și a duhovnicului Ioan Iovan și acuzații de răzvrătire și imoralitate, preluate și de alți membri ai Sinodului. Legat sufletește de călugărițele de la Vladimirești, Petre Pandrea a judecat foarte aspru conivența dintre ierarhia BOR și puterea politică 30. Întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]