684 matches
-
de Stat, din Țară al carei teritoriu se află locurile de pășune în chestiune, sau de medicii veterinari oficiali ai ambelor Părți Contractante împreună. Nici o taxă nu se va percepe pentru examinarea susmenționata. Autoritățile administrative de I-a instanță (pretorul, starostele) vor fixă dinainte, în modul cuvenit, termenele pentru examinarea sanitară a vitelor străine pe linia frontieră și vor lua toate măsurile necesare pentru că medicii-veterinari interesați, să sosească acolo la timp. 9. În cazul cînd s-ar constată că animalele nu
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
pe teritoriul căreia se află, cu excepția dispozițiilor privitoare la despăgubiri, la ajutoare și la remunerațiuni. În cazul cînd autoritatea competența, pe baza prescripțiilor în vigoare ar ordona omorârea unui animal din cauza vreunei epizootii, autoritățile administrative de I-a instanță (pretorul, starostele) își vor comunica reciproc, pe cale telegrafica, măsură adoptată pentru a invita pe medicul-veterinar oficial (medicul veterinar al Statului sau recunoscut de Stat), din Țară cealaltă ca să ia parte la examinarea diagnostica a vitei în chestiune, precum și la disecția acelei vite
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
carte de identitate oficială sau cel puțin certificata oficial și prevăzută cu o fotografie. Articolul 5 1. Permisele de trecere se vor elibera de autoritățile administrative de primă instanță ale județului unde petiționarul își are domiciliul. (Pretorul pentru România și Starostele pentru Polonia). 2. În caz de nevoie urgentă, constatată cum se cuvine, permisele de culoare albă, vor putea fi eliberate și de primarul comunei respective și certificate de cel mai apropiat post de poliție. 3. Autoritățile specificate la aliniatul 1
CONVENŢIE din 7 decembrie 1929 între REGATUL ROMÂNIEI şi REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMÂNO-POLON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
au întâmplat multe acolo, nopțile, în pădurea de la Paserea.” (M. Eliade), „Tu să ajungi învățător? exclamam eu furios. (Învățătorii mei fuseseră inflexibili, nu alunecoși cum era el.).” (M. Preda) În structura predicatului verbal dezvoltat se acordă în număr și participiul: „Starostele trebuia lovit altfel, pe la spate.” (E. Barbu) Observații: Când subiectul gramatical se realizează prin pronumele de politețe dumneavoastră, verbul-predicat (sau verbul copulativ) se situează totdeauna la plural: „D-stră plecați singur acolo.”, „D-stră veți pleca amândoi la munte.” Numele predicativ, însă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
16), cu o identitate distinctă și îi dă o amplă interpretare în capitolul Apoziția. (Idem, pp.619 - 634). Excluzând sintagme precum fluviul Dunărea, uncheșul Haralambie, strada Chopin, Mișu locotenentul etc. (II, pp. 128-130), situate fără îndreptățire alături de structuri ca Dănilă, starostele ciobanilor..., Mezinul, Alexandru..., Ion, vizitiul... etc. deosebirile între apoziție și clasa atributului în care este înscrisă sunt fundamentale și determină întrebări privind însăși identitatea ei sintactică: „Este apoziția cu adevărat o funcție sintactică - o variantă de atribut, generată prin dezvoltarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar, totodată, a fost (și este) una dintre cele mai propice modalități de materializare a însușirilor artistice. Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată și de existența unui staroste de olari la Bârlad, pe la 1762. Totodată, documentele istorice și alte relatări consemnează existența unor meșteri olari cu domiciliul permanent sau temporar în aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta. Limbajul frust, jargonul și argoul creează atmosfera mahalalei Cuțarida, a Gropii, locul unde se deversează gunoaiele Bucureștilor, în jurul căreia se consumă drame umane, locul dominat de autoritatea starostelui, Bozoncea, un tip vechi de bandit, de Paraschiv, un tânăr tâlhar temperamental aflat în afirmare, cu care se asociază: Marin Pisică, Titi Aripă, Nicu-Piele, Sandu-Mână Mică ș.a. În această lume măruntă, marcată de spectrul foamei și al violenței, trăiesc și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la aventuri, tinere focoase cu gândul la măritiș, "coardele" (prostituatele) din gangul de sub Hotel Nord cu care hoții coabitau și se distrau. Autorul conturează câteva dintre aceste victime ale sărăciei și violenței: Didina, Voica, Sinefta. Didina este ibovnica lui Bozoncea, starostele Gropii, o țigancă înaltă, bine clădită, cu păr bogat adunat într-un coc. Pentru ea Bozoncea fura s-o îmbrace și să-i îndeplinească poftele. A scos-o din Cruce (Crucea de Piatră, cartier bucureștean cu bordeluri), i-a furat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
balul meseriașilor, Didina a pus ochii pe președintele Federației Meseriașilor, Petrică Cârcu, căruia i-a surâs evadarea într-o aventură. Prin tertipuri a scos-o pe Didina regina balului care apoi și-a primit plata în bătăi și jigniri de la staroste. În timpul unui chef organizat de Bozoncea, Paraschiv i-a propus Didinei să meargă cu el. Rivalii s-au încăierat. Bozoncea a scos-o pe Didina în curte și a bătut-o cu bestialitate, cu sadism, în cântecele lăutarilor care-i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bani pentru petrecerea de nuntă, i-a cumpărat ibovnicei haine scumpe, el și-a cumpărat haine de ginere. În timp ce se deplasa trăsura cu miri, Paraschiv, Nicu-Piele și Sandu-Mână Mică s-au coalizat și au atacat trăsura, l-au omorât pe starostele Bozoncea iar pe Didina mireasa, Paraschiv a dat-o pungașilor s-o facă "poștă", din răzbunare. De-acum Didina devine roaba lui Paraschiv. Acesta i-a luat locul starostelui, el conducea banda de hoți iar Didina "ținea de șase", îi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-au coalizat și au atacat trăsura, l-au omorât pe starostele Bozoncea iar pe Didina mireasa, Paraschiv a dat-o pungașilor s-o facă "poștă", din răzbunare. De-acum Didina devine roaba lui Paraschiv. Acesta i-a luat locul starostelui, el conducea banda de hoți iar Didina "ținea de șase", îi anunța când se apropiau polițiștii. Paraschiv trăia cu Didina care începea să îmbătrânească. Având bani și fiind în plină putere, Paraschiv umbla și după alte femei. Sandu-Mână Mică, "peștele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și a principiului dinastic în politică, că vrea ca structura de finanțare subterană a partidului său să fie dracului o dată anihilată, că e de acord, firește, ca un bun camarad al său, binecunoscut ofițer superior al poliției politice ceaușiste pus staroste peste "zgarda" de mediu, să iasă din funcția publică, să se reîntoarcă în mediul privat și să nu mai continue batjocorirea celor care i-au adus partidul la guvernare. Pe scurt, Dan Cârlan o vrea pe Alina Mungiu-Pippidi pe post
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Constantin Tăutul domnitorului Mihai Racoviță. Prin documentul din 20 iulie 1720, domnitorul trimite pe Dimitrie Macri ca să cerceteze, să silească pe vecini la plata dijmei și să-i ridice de pe moșie. Tot așa, domnitorul Grigore Ghica scrie aceluiași Dimitrie Macri, staroste de Cernăuți, să alunge pe oamenii din Cernăuți care s-au așezat pe moșia Cuciuru Mare a mănăstirii Putna, căci zice cel care a făcut jalba către domn „regătoriul nostru Misail, egumen de Putna, că șed o samă de oameni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treia ospățul se mută la socrii mari, unde mireasa s-a dus cu lada de zestre, urmată de vite și de galițe, că de abia Încăpeau În ograda Glanetașului.... Liviu Rebreanu surprinde nu numai pitorescul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
află, cu uimire, că nu fac parte din majoritate. Că majoritatea poate fi, uneori, un termen fundamental și pervers al democrațiilor tinere. Aceiași oameni - care se amăgesc cu ideea că numai „câțiva nebuni din țara asta“ aderă la figura de staroste al milei construită de machidonul katrinic - se păcălesc pe ei înșiși și când minimalizează audiențele lui Dan Diaconescu. Sondajele de audiență confirmă urcușul sigur al OTV-ului în clasamentul televiziunilor românești. Bancurile despre postul de apartament continuă, dar ele sună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
și în ultimul timp discoteca la care participau și participă flăcăii și fetele mari au fost și sunt prilejuri de cunoaștere reciprocă între tineri care doresc să se căsătorească și să întemeieze o familie. De obicei, părinții băiatului trimiteau un staroste, om cu experiență, ales dintre rudele familiei, la părinții fetei pentru a vedea și părerea acestora. Dacă se ajungea la înțelegere asupra tuturor problemelor, se pregătea la casa fetei logodna, un fel de petrecere cu mâncare și băutură organizată de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la părinții fetei pentru a vedea și părerea acestora. Dacă se ajungea la înțelegere asupra tuturor problemelor, se pregătea la casa fetei logodna, un fel de petrecere cu mâncare și băutură organizată de obicei de către părinții fetei, la care participau starostele, părinții flăcăului, rude apropiate și bineînțeles, cei doi tineri. în ziua următoare tinerii trebuiau să meargă să-și facă analizele la dispensar și apoi să depună actele la primărie pentru căsătorie. Mai înainte, căsătoria era aprobată de sfatul bătrânilor din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și în perspectivă de căsătorie cu fata gazdei. Gazda trebuie să cinstească pe toți membrii formației cu câte un pahar de țuică sau de vin, iar fata să-i servească cu prăjituri. La toți membri li se dau colăcei, iar starostelui o sumă de bani pentru plata muzicii. Nu de puține ori se iscau certuri sau chiar și bătăi, dacă erau mai mulți pretendenți la căsătorie cu o fată anume. După ce ură la ultima casă din sat, flăcăii se adună în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
favoruri fiscale, garanții de ordin judiciar împotriva exercitării arbitrare a autorității senioriale, "pacea pieței" etc.), până la revendicarea, mai rară, a autonomiei politice cvasitotale. Atunci, mișcarea comunală se lovea de ostilitatea seniorului, sau avea consimțământul său (dar acesta participa printr-un staroste la administrarea orașului). Ar fi abuziv să considerăm democratizare acest început de eliberare a orașelor. Egalitatea nu era evocată decât cu prilejul jurământului de constituire a comunei, atunci când locuitorii se recunoșteau ca egali, își promiteau ajutor reciproc, se angajau să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
monarhice. Aceasta a corupt toate vechile proceduri de desemnare a elitelor în favoarea numirii de către rege. Astfel, Ludovic al XIV-lea putea să-l anunțe pe domnul Le Pelletier, fără să se ferească, într-un loc public, că "a fost ales starostele negustorilor"4. În general, acțiunea regală tindea să uniformizeze instituțiile urbane care, conform tradiției, aveau diverse statute. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, intendenții regali ai provinciei, deveniți apoi agenți permanenți ai statului, moștenesc puterile depline asupra
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de persoană în vârstă, dar și de șef al unui grup familial, sat sau regiuni). Astfel, conducătorul unui grup de călugări sau călugărițe dintr-o mănăstire poartă numele de stareț sau stareță, iar meșteșugarii din trecut aveau în frunte un staroste. În gospodăriile românești, capul acesteia este tatăl familiei. Bătrânii satului erau altădată cetățeni de seamă ai comunității, capi de familie respectați și cunoscuți ca fiind drepți, fără a fi însă întotdeauna și cei mai vârstnici. Ei se adunau cu diferite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nici o formulare memorabilă, nici un cuvânt cu sare. Deznodământul venea la capătul a cinci acte, așa cum le vine moartea bătrânilor, pentru că toate au un sfârșită Duc de Lévis, Souvenirs et portraits, Domnul Le Pelletier de Morfontaine, care a fost multă vreme staroste al negustorilor sub Ludovic al XVI-lea, avea inteligență, cultură, franchețe, un ton fără cusur, și totuși n-am cunoscut pe nimeni mai împovărat de ridicol decât el. Era destul de înalt, foarte slab. La vreo cincizeci și cinci de ani
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Huși, în timp ce la Galați avea un viceconsul. Sardinia avea, din martie 1833, un proconsul la Galați, Franța numea, în iulie 1833, un agent consular la Botoșani, acolo unde și Grecia instala un practor în 1833, iar Prusia numea în 1833 starosti la Botoșani, Vaslui și Piatra. Nici Anglia nu putea să se sustragă de la necesitatea de a avea mai mulți „ochi și urechi” în Principate. Astfel, ea numea un consul la Iași, în persoana lui Pfaff, până la 22 ianuarie 1832, urmat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la Iași, în persoana lui Pfaff, până la 22 ianuarie 1832, urmat de Spiridon Brizzi, adus de la Galați, până în septembrie 1833, de M. Pappanicolas și apoi de Samuel Gardner (1836-1858). Consulul din Iași era ajutat, începând din martie 1832, de un staroste. în septembrie 1833, agentul consular din Botoșani era ridicat la rang de viceconsul, în timp ce alți agenți consulari erau instalați la Focșani (din februarie 1830) și la Bârlad (din 1833). După cum se vede, cei mai mulți erau în Moldova, de acolo de unde intențiile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
manifesta nu numai prin noile dispoziții referitoate la starea civilă, dar și prin cele care obligau sudiții să se supună judecății tribunalelor țării. în procesele dintre sudiți și localnici, agenți străini erau reduși la rolul modest de avocați. Grecul Furnarakis, starostele britanic la Iași, protesta împotriva acestor prevederi în ianuarie 1832, arătând că tribunalele țării nu au dreptul de a cita direct pe sudiți, ci numai prin mijlocirea consulatului de care ei depind și care are calitatea exclusivă de a-i
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]