686 matches
-
avea un staroste. --Știam și nu de mult l-am întâlnit pe acel Vasilie, staroste de ciocli. --De data asta, am să-ți amintesc că printre martorii la o vânzare din 1 august 1700 (7208) îl întâlnim și pe “Gligorașco staroste de făclieri”. O altă curiozitate ar fi cea privind identitatea celor băgați într-o afacere. Uite câte neamuri trebuie să-i adeverească numele lui Șerban postelnic. La 22 august 1734 (7242) găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
banii cheltuiți de Gligorașco, vier domnesc. --Iaca și o noutate, părinte. --Care ar fi aceea? --Că în Târgul Făinii era o uliță care se chema Ulița Fânului. Asta o aflăm din zapisul din 6 iunie 1690 (7198) al lui Andreiu, staroste de mesercii, prin care vinde “un loc de casă... cu pivniță, carile... este în Ulița Fânului în Târgul Făinii”. --Târgului Făinii i se mai spunea și “Ulița unde să vende făina”, cum scrie Nastasia Ștefăneasa în zapisul prin care vinde
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ține de noi vătavul? --Asta o s-o aflăm din zapisul de la 7 iulie 1692 (7200) al Mariei Toderețoaia și a fiului ei Neculai, care vând “dumisale Agafii Vasilie săracului un loc de casă” care “iaste în Târgul Făinii, între Gligorașco staroste și-ntre Irimie vătavul... Și acest zapis s-au făcut denainte a mulți oameni buni și bătrâni. Și eu, preutul Misai, am scris zapisul să fie de mare credință ș-am și iscălit”. --Cred că îți mai aduci aminte de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
șase copii ai țiganului “Neculai cel bătrân”. Am făcut-o fiindcă e o chișcătură din viața unor oameni năpăstuiți de soartă. Și acum lucrurile fiind limpezi, hai să mergem mai departe. --Eu credeam că numai noi avem ciocli și chiar staroști de ciocli, dar lucrurile nu stau chiar așa. --Adică? --Am găsit un zapis din 17 iunie 1729 (7237) întocmit de Apostol blănarul împreună cu soția lui Maria în care spun: “făcut-am... zapisul nostru la mâna starostilor de ciocli jdovești,... Ursul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
avem ciocli și chiar staroști de ciocli, dar lucrurile nu stau chiar așa. --Adică? --Am găsit un zapis din 17 iunie 1729 (7237) întocmit de Apostol blănarul împreună cu soția lui Maria în care spun: “făcut-am... zapisul nostru la mâna starostilor de ciocli jdovești,... Ursul star, și Avram nepotul lui Haim și Borohu ficiorul lui Simon, precum... am vândut dumilorsali o casă cu loc cu tot la Ulița Făinii, pe ulița ce se pogoară la Podul de Piatră” (peste pârâul Cacaina
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ficiorul lui Simon, precum... am vândut dumilorsali o casă cu loc cu tot la Ulița Făinii, pe ulița ce se pogoară la Podul de Piatră” (peste pârâul Cacaina n.n). --Află tu că în acele vremuri fiecare breaslă avea un staroste sau un vătav, cum se întâmpla la călărașii de Țarigrad. Dovada o avem în zapisul făcut la 30 iulie 1740 (7248) de “Mihalache biv (fost n.n) vătav de călărași” care împreună cu nevasta și fiicele sale vând “o casă cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prin intermediul spițeriilor, cârciumi- lor și hanurilor, al băcăniilor cu „coloniale” ținute de greci, turci și armeni, obiceiul ocazional de „a bea afion” (dizolvat în vin sau țuică) s-a răspândit și în mediul negustorilor și târgoveților români. Totuși, la 1835, starostele băcanilor (bacalbașa) din București a fost convocat de Comisia medicală pentru a i se înmâna o listă de produse periculoase, care nu puteau fi vândute în băcănii. Printre acestea erau substanțe psihotrope (opium), afrodiziace (cantaridă), toxice (arsenic, stricnină) ș.a. (285
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ce pierde. Când se ivesc zorii de ziuă, E cum ne-am mai naște o dată. Aș adormi pe-o brazdă-abia cosită, Căci iarba mă îndeamnă să visez. Coroanele sunt toate efemere, Doar fără cap devin nemuritoare. Am fost cândva și staroste de hoți - Furam măcar cate-un sărut pe noapte. Din toate câte am furat în timp, Am dat cu-asupra de măsură înapoi. Mie mi s-a furat numai sufletul, Pentru că nu am posedat alte bunuri. Mi-a oferit plăcerea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
În original, poor, care are două sensuri comune, unul de „sărac”, celălalt de „prost făcut, de joasă calitate” (n. trad. ) 2 În traducere liberă, „Morala trece prin burtă”. Literal: „Întâi vine haleala, apoi vine morala”. (În germ. În orig.) 1 Starostele evreilor (În germ. În orig.) 1 În original magnify, preluat din citatul care urmează, din textul Bibliei regelui Iacob, biblia de referință În limba engleză. Traducerea transpune cuvântul magnify În „a-i păsa” din cauza modului În care apare citatul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
curmezișul Toba de tinichea; o carte al cărei conținut acumulat a aruncat umbre, înainte de a fi închis între coperți și de a învăța imediat după asta să meargă. De pildă, pe hârtia de o răbdare proverbială l-am desprins pe starostele calfelor, Korneff, din atelierul lui Göbel și i-am amenajat propriul lui atelier familial pentu ca el să-l poată învăța pe eroul cocoșat al primului meu roman ca, mânuind dreptarul, șpițul și dalta dințată, precum și dalta, să transforme la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
despre un material declarat mort, care a fost readus la viață, se poate spune câte ceva, la fel s-ar putea da seama și despre jocul alternant cu persoane în carne și oase, dar pentru început vreau să mă limitez la starostele calfelor, Korneff, chiar dacă nu este sigur cum se numea el în realitate. Adevărul e că suferea de furuncule. Sensibilă din cale-afară era ceafa lui, brăzdată de cicatrice groase. De fiecare dată, primăvara - la fel și în primăvara lui ’47 - acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
rapidă la începutul miracolului economic ar fi o poveste în sine. Când am semnat contractul de practicant, firma lui Göbel mă atrăgea și din alt motiv: în afara salariului lunar, ridicol, de o sută de mărci - la fel de meschin îl plătea și starostele calfelor pe ucenicul Oskar -, mi s-a promis, mie, cel atât de experimentat în a răbda de foame, de două ori pe săptămână, o supă de legume cu carne, cu supliment garantat. În casa aflată în imediata vecinătate a atelierului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și pipotă - în supă grasă. Pe toți i-a hrănit, pe toți aceia care înghițeau praf de piatră sub acoperișul atelierului: trei ucenici jigăriți, două calfe originare din Silezia, care erau specializate ca cioplitori de inscripții și, pe deasupra, frați, pe starostele calfelor, Korneff, pe sculptorul în piatră Singer și pe mine, începătorul cu un aer atât de sigur de sine, căruia unul dintre frații silezieni i-a dat sfatul ca nu cumva să se considere ceva deosebit, eventual artist. Mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
oră din timpul călătoriilor matinale cu tramvaiul. Totodată, începea să se atenueze și gustul de griș cu lapte ars. Sufertașul meu plin de fiertură îl predam la nevasta meșterului pentru ca, la fel cum făcea și cu sufertașul sculptorului Singer, al starostelui calfelor Korneff, cu cele ale cioplitorilor silezieni și ale ucenicilor slăbănogi, la ora prânzului să-l încălzească pe aburi. Numai marțea și vinerea mă duceam la muncă fără sufertaș în raniță. Astea erau zilele supelor de carne și zarzavat nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fratele grăbit care supraveghea totul, a cărui privire aștepta în permanență un miracol al Fecioarei Maria, ar putea fi recunoscut în chip de înger. Sigure, însă, sunt doar numeroasele portrete dispărute ale bătrânilor. După un an cu Julius Göbel, cu starostele calfelor, Korneff, cu cioplitorul în piatră Singer și mașina lui de punctat cu trei picioare, după supă de zarzavat de câte două ori pe săptămână și după ce o dusesem destul timp de funie pe capra de lapte Genoveva, ucenicul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Eifel. Acolo nu prea se cereau obiecte care să îngreuneze mormintele și inscripții. Acolo nu ar mai fi fost nici o capră de dus la păscut. Ușor nu mi-a fost să mă despart de Korneff și de șarmul lui de staroste peste calfe. În primăvară montaserăm nu o dată pietre de mormânt cu unul până la trei locuri, pe fundații, în cimitire pline de păsări. Am asistat la reînhumarea unor cadavre care voiau morminte noi. Alături de el, afacerea cu moartea era suportabilă. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
merge mai departe... În afară de asta, grupul îndoliat se vedea înconjurat de pietre de mormânt din diabas, marmură de Silezia, calcar și granit belgian, care stăteau printre gardurile vii și tufișuri și ar fi putut proveni, toate, din atelierul Göbel, chiar dacă starostele calfelor Korneff și cu mine duseserăm în câteva din satele învecinate, dar niciodată în Oberaußem, și fixaserăm în dibluri pe socluri pietre de unul până la trei locuri, pe care eram obișnuiți să le livrăm cu camioneta firmei. Alături de noi stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vioară, în camera alăturată, de câteva zile. Cânta așa de frumos! În serile cu lună plină, copiii șatrei, de la gângurașii însoțiți de mamele lor, până la flăcăii cărora le mijea mustața sau codanele mânzoace, toți făceau cerc în jurul lui Iorgu Stănescu, starostele șatrei, și-l implorau îndelung până acesta, în cele din urmă, se îndupleca: - Bunule, mai zi-ne paramisa 1 aceea începută acum două seri despre neamul nostru de departe și de demult... te rugăm bunule, te rugăm!... Bătrânul bulibașă își
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Vișinel, unul dintre cei mai răsăriți copii din șatră se afla la dreapta, și Voica, o fetișcană plină de incuri, la stânga bulibașei, sorbindu-i fiecare cuvânt ca pe o literă scoasă dintr-o carte sfântă. După un timp, văzând că starostele întârzie începerea povestirii, copiii nerăbdători se gândeau să se furișeze în noapte spre jocuri numai de ei știute. Tocmai atunci însă bătrânul începu cu glas molcom, liniștit, ca și cum în preajma sa ar fi stat unul dintre bunii-bunilor și i-ar fi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
întâlni un bărbat cu o bogată podoabă capilară care se prelungea pe față. Sub nas, ca doi vrăbioi negri, mustața; barba îi era împodobită cu un păr negru, creț și lucios în care răsăriseră câteva fire de argint ale vârstei. Starostele stătea jos, turcește, direct pe pământ, sorbind cu nesaț dintr-o pipă enormă. Din când în când arunca în văzduh un fum alburiu lăsându-l în voie să și aleagă drumul dorit. - Bună dimineața, bulibașă, zise avocatul, însoțindu-și binețea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de mătase roșie pe care o depuse în fața musafirului. - N-aveam de gând să stau. Cu Iorgu, despre care v-am spus, ne cunoaștem de ani verzi... - Dar ce rău poate fi să cunoașteți și alți bulibași? Avocatul primi invitația starostelui și se așeză asemenea lui, turcește. Nu i se păru a fi prea comod, dar ca oaspete, trebui să accepte. - Așa domnule, să ne stea pețitorii! - Ce pețitori, bulibașă? - Am stricat și eu o vorbă, dar nu chiar în vânt
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
spurcați. Procesul se termină și părțile se împacă. - Asta e un fel de sentință, nu? găsi avocatul să spună prefirând pe buze un zâmbet plin de înțelesuri. - Dacă altă cale nu e! Oaspetele își șterse subit zâmbetul asigurându-l pe staroste că se dumerise cum devine cazul. - Am înțeles, spuse el, dar bulibașa era convins că acesta era departe de a pricepe legile lor. În sinea sa avocatul gândi: țiganii sunt ca un cântec misterios, îl asculți, te răscolește, dar nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
a pricepe legile lor. În sinea sa avocatul gândi: țiganii sunt ca un cântec misterios, îl asculți, te răscolește, dar nu-l poți pătrunde până în miezul lui. - Multe și întortocheate sunt căile Domnului, nu-i așa?, reflectă cu glas tare starostele. - Bulibașă, aș mai avea o întrebare. De mai multă vreme voiam să mă lămuresc, așa, pentru mine, dar n-am avut prilejul. - Dacă oi ști, oi răspunde, dacă nu, trimitem supărarea să ne caute pe alte drumuri. - Dar nu e
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
-i dă nici o importanță, repetă: - Bulibașăăăă! - Ce vrei, fa? - Bulibașă... Roibu, Roibu nostru... nu mai e... Tu nu vezi fa că vorbesc aici cu un om, du te, du-te dreacului d-aicilea... Fata ezita un timp să plece, dar privirea starostelui o determină să părăsească locul; totuși, din mers, mai spuse: Roibu nostru, bulibașă...! Nu se știe dacă bulibașa mai auzise ultimele cuvinte ale fetei, dar acesta se văzu nevoit să-i explice avocatului că, în urmă cu câteva zile, niște
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
vrea să plece, lăsă de o parte alte discuții și îl întrebă : - Ei, dom’le, cum v-ați hotărât? - Bine, voi veni bulibașă, formulă avocatul acceptarea invitației, ridicându-se cu greu de pe pernă și încercând să-și ia rămas bun. Starostele, cu un gest al mâinii, îl opri spunându-i: - Plecați așa, domnule avocat, și nu mă întrebați nimic? - Ce te-aș putea întreba? Și de unde știi că sunt avocat? - Domnule, eu vă cunosc de multă vreme și mai știu că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]