1,401 matches
-
Cărbuna, R. Moldova; Poduri, jud. Bacău; Ruseștii Noi I, R. Moldova; aur: Traian Dealul Fântânilor, jud. Neamț; argint: Trușești, jud. Botoșani - pentru detalii și bibliografie vezi repertoriul și fig. 3-7. 9.3. Pandantive reprezentate la gâtul sau pe pieptul unor statuete feminine sau siluete feminine în relief: ceramică: Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - fig. 7-8 (D. Monah, 1997, p. 135144). 9.4. Pandantive reprezentate la gâtul sau pe pieptul unor siluete feminine pictate pe vase ceramice
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
D. Monah, 1997, p. 135-144; C.M. Mantu et alii, 1999, p. 142, fig. 355; D. Boghian, 2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 10. Aspecte generale ale problemei plasticii antropomorfe neo eneolitice și a idolilor eneolitici de tip plat Idolii/statuetele antropomorfe feminine sunt piese bine cunoscute între descoperirile efectuate în așezările și necropolele atribuite neo eneoliticului de pe teritoriul României (între altele, culturile Dudești, Hamangia, Boian, Sălcuța, Gumelnița, Cernavoda I, Cucuteni-Ariușd, Suplacu de Barcău, Tiszapolgár, Bodrogkeresztúr ș.a.). Piese având lungimea cuprinsă
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
fig. 21/2; S. Marinescu-Bîlcu, 1974a; 1974b; 1977; 1980; 1981; S. Marinescu-Bîlcu, Al. Bolomey, 2000; V. I. Markevič, 1981; D. Monah, 1979, p. 163-168; T. Passek, 1961; A. P. Pogoževa, 1983; 1985; V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). Cei mai vechi idoli/statuete de tipul «en violon» (din marmură, reprezentând figurine feminine de stilizare pronunțată) au fost descoperite în cadrul celei mai vechi culturi neolitice din Ciclade - Saliagos, datată la 4500-3500 B.C. În aceste regiuni, idolii «en violon» au cunoscut o lungă evoluție, diversele
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
simplificând realități de mare complexitate. În cazul pieselor similare celei descoperite la Păuleni-Ciuc, cercetătoarea Silvia Marinescu Bîlcu a propus utilizarea sintagmei tipologice de «idoli plați de tip troian» și nu pe aceea de idoli «en violon», aceasta din urmă corespunzând statuetelor cicladice și anatoliene (vezi recent discuția la V. Voinea, 2008b). Diversele tipuri de figurine feminine «en violon» sau plate, de tip troian, reprezintă, foarte probabil, schematizarea extremă a imaginii marii Zeițe mame în ipostaze variate. Ele se prezintă sub formă
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
și anatoliene (vezi recent discuția la V. Voinea, 2008b). Diversele tipuri de figurine feminine «en violon» sau plate, de tip troian, reprezintă, foarte probabil, schematizarea extremă a imaginii marii Zeițe mame în ipostaze variate. Ele se prezintă sub formă de statuete (idoli) sau de piese de podoabă (pandantive, aplice, elemente de colier), fiind realizate din lut ars, materii dure animale (os, corn de cerb, scoici din specia Spondylus ș.a.), piatră (marmură, gresie), metal (aur, argint, cupru) și figurează siluete feminine în
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
semnalate în siturile eponime ale culturilor Cucuteni și Gumelnița în primele decenii ale sec. al XXlea (H. Schmidt, 1932; Vl. Dumitrescu, 1924, p. 339, fig. 10/1; E. Comșa, 1994, p. 63-66). Ele au fost interpretate, în principal, ca: ● idoli/statuete/figurine feminine (Vl. Dumitrescu, 1931; 1938; M. Petrescu-Dîmbovița et alii, 1999, p. 521); ● elemente aplicate (cusute) pe veșminte/suporturi textile sau de piele; ● pandantive; ● elemente de colier (E. Comșa, ,1994, p. 71-75; D. Monah, 1997, p. 135-144). Caracteristice pentru faza
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
118, no. 226; p. 198, nos. 225-226; S. J. Sztáncsuj, 2005, p. 88, fig. 4/36; V. Cavruc, 1998, p. 21-22, 52, pl. XX/3; M. Dinu, T. Marin, 2003, p. 7879, 90, fig. 4. A se vedea și cazul statuetei ceramice de la Frumușica, având la gât o piesă circulară cu perforații sau motive au repoussé pe margini (D. Monah, 1997, p. 139). Existența, în cazul idolilor plați, a amenajărilor specifice pentru suspendare pe un fir/fibră sau pentru fixarea prin
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
unic sau asociate în coliere cu alte elemente de anfilaj; se poate, însă, avea în vedere și ipoteza fixării pieselor respective, prin coasere, pe suporturi textile sau de piele - Varna, M2 și M3 (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia); ● figurarea pe statuete ceramice a podoabelor de tipul idolilor plați circulari sau ovali purtate la gât sau pe piept (Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - D. Monah, 1997, p. 135-144); ● siluetele feminine în relief de pe fațada modelului de „templu
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
ovală, în interiorul căruia a fost plasată o așchie de os. Imaginea acestui obiect curios duce imediat cu gândul la o față umană. (J. C. Marquet, M. Lorblanchet, 2003). Mult mai aproape de ceea ce ar putea fi primele „zeițe” ale umanității sunt statuetele de la Berekhat Ram (Israel) și Tan-Tan (Maroc). În primul caz (fig. 1), este vorba despre un galet dintr-o rocă vulcanică, care sugerează o siluetă feminină. Nivelul arheologic din care provine piesa se află intercalat între două depozite de bazalt
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
3000 B.P., iar cel de la bază la 800.000 B.P. Studiile au dovedit clar faptul că piesa a fost prelucrată, pentru a semăna cu o siluetă feminină (Al. Marshack, 1997; Fr. d'Errico, A. Nowell, 2000). Cea de a doua statuetă, din cuarțit, provine dintr-un nivel acheulean, nedisturbat, care a fost datat, pe baza tipologiei litice, între 300.000 și 500.000 B.C. Forma sa este naturală, ca și inciziile, care separă „brațele” de tors, sau picioarele. Celelalte incizii au
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de a accentua asemănarea cu o antropomorfă. A fost acoperită cu ocru, ceea ce nu se poate spune despre artefactele din apropiere. S-a putut emite, astfel, ipoteza unei funcții simbolice, poate religioase (R. G. Bednarik, 2002). Aurignacianul Cele mai vechi statuete feminine, confecționate de Homo sapiens, sunt de vârstă aurignaciană. Ele provin exclusiv din Europa Centrală, având drept unic element caracteristic materia primă - fildeșul. Deși reduse numeric, pentru fiecare s-a aplicat un alt stil de execuție. Spre exemplu, antropomorfa de la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
execuție. Spre exemplu, antropomorfa de la Vogelherd (Germania), considerată feminină din cauza celor doi sâni, nu pare a fi opera unui artizan abil. Probabil că a fost realizată pentru utilizarea rituală, doar în cadrul unei singure ceremonii (Al. Marshack, 1987). În schimb, la statueta feminină, în contur decupat, descoperită la Stratzing (Austria), s-a acordat o mare importanță detaliilor. Capul este ușor înclinat spre dreapta, patru incizii vizibile separându-l clar de brațul stâng. Fața este abia schițată, dar lasă să se vadă că
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
piciorului nu este figurată, însă picioarele sunt separate unul de altul, desenând un fus (C. Neugebauer-Maresch, 1995). Recent, în 2008, a fost descoperită o nouă figurină feminină din fildeș, în situl de la Hohle Fels (Germania). Ea se apropie mult de statuetele, mai recente, gravettiene, prin exagerarea și detalierea elementelor sexuale. Însă, fapt cu totul excepțional, pe suprafața sa apar o serie de incizii orizontale care, prin dispunere, sugerează un tip de veșmânt și, în plus, la extremitatea distală este prevăzută cu
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
reprezintă apariția pe o arie geografică impresionantă și, cu o mare unitate de stil, a „Venusurilor", cu forme stereotipe: exagerarea volumului sânilor, abdomenului și șoldurilor, în timp ce capul, picioarele și brațele sunt atrofiate. Specialiștii au văzut în aspectul particular al acestor statuete feminine expresia unor convenții stilistice: sânii, abdomenul și șoldurile formează un cerc înscris într-un romb, constituit din cap și membre (A. Leroi-Gourhan, 1965). Repartiția lor geografică cuprinde o zonă care se întinde de la Pirineii occidentali până la valea Donului și
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cerc înscris într-un romb, constituit din cap și membre (A. Leroi-Gourhan, 1965). Repartiția lor geografică cuprinde o zonă care se întinde de la Pirineii occidentali până la valea Donului și care a livrat mai mult de 95% din numărul total al statuetelor cunoscute. În afara acestei zone, nu mai există decât două ansambluri geografice și culturale, cu reprezentări feminine: Italia și Siberia. H. Delporte (1979) a divizat statuetele feminine gravetiene în cinci grupe, în funcție de repartiția geografică: grupa pirineo-aquitană, renano-danubiană, italiană, rusă și siberiană
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
până la valea Donului și care a livrat mai mult de 95% din numărul total al statuetelor cunoscute. În afara acestei zone, nu mai există decât două ansambluri geografice și culturale, cu reprezentări feminine: Italia și Siberia. H. Delporte (1979) a divizat statuetele feminine gravetiene în cinci grupe, în funcție de repartiția geografică: grupa pirineo-aquitană, renano-danubiană, italiană, rusă și siberiană. Diviziunea geografică sa dovedit utilă, deoarece statuetele din fiecare grupă s-au individualizat prin trăsături morfologice și tehnice comune. Grupa pirineo-aquitană. Reprezintă un ansamblu deosebit de
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
există decât două ansambluri geografice și culturale, cu reprezentări feminine: Italia și Siberia. H. Delporte (1979) a divizat statuetele feminine gravetiene în cinci grupe, în funcție de repartiția geografică: grupa pirineo-aquitană, renano-danubiană, italiană, rusă și siberiană. Diviziunea geografică sa dovedit utilă, deoarece statuetele din fiecare grupă s-au individualizat prin trăsături morfologice și tehnice comune. Grupa pirineo-aquitană. Reprezintă un ansamblu deosebit de omogen. Chiar dacă este vorba de figurații în ronde-bosse (Lespugue, Tursac, Sireuil) sau în basorelief (Laussel, Abri Pataud), stilul este uniform: sunt, în
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Abri Pataud), stilul este uniform: sunt, în cea mai mare parte reprezentări, cu regiunea bazinului, abdomenului și feselor hipertrofiate, în timp ce capul, bustul și membrele sunt neglijate sau atrofiate; aceste caracteristici se conjugă pentru a determina construcția rombică și izometrică specifică statuetelor feminine. Una din cele mai vestite statuete care, de altfel, se înscrie perfect în canoanele descrise anterior, este cea de la Lespugne. Realizată în fildeș, prezintă următoarele trăsături: capul mic, de forma unui oval regulat, nu are nici o linie a feței
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cea mai mare parte reprezentări, cu regiunea bazinului, abdomenului și feselor hipertrofiate, în timp ce capul, bustul și membrele sunt neglijate sau atrofiate; aceste caracteristici se conjugă pentru a determina construcția rombică și izometrică specifică statuetelor feminine. Una din cele mai vestite statuete care, de altfel, se înscrie perfect în canoanele descrise anterior, este cea de la Lespugne. Realizată în fildeș, prezintă următoarele trăsături: capul mic, de forma unui oval regulat, nu are nici o linie a feței figurată, coafura este reprezentată prin linii gravate
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de cel al femeilor africane) acoperă partea posterioară a coapselor, fiind format dintr-o serie de benzi longitudinale, având în partea superioară un cordon orizontal, cu mici striuri verticale (H. Delporte, 1979). O categorie aparte în cadrul grupei pirineo-aquitane o constituie statuetele de la Tursac (fig. 3d) și Sireuil (fig. 3c), deoarece au fost create pentru a fi privite din profil. Cu toate acestea, construcția clasică este și aici perfect valabilă. Morfologic, statueta de la Tursac cuprinde trei părți esențiale: trunchiul, membrele inferioare și
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Delporte, 1979). O categorie aparte în cadrul grupei pirineo-aquitane o constituie statuetele de la Tursac (fig. 3d) și Sireuil (fig. 3c), deoarece au fost create pentru a fi privite din profil. Cu toate acestea, construcția clasică este și aici perfect valabilă. Morfologic, statueta de la Tursac cuprinde trei părți esențiale: trunchiul, membrele inferioare și pedunculul. Dacă partea superioară a corpului este atrofiată și neglijată, restul este detaliat reprezentat. Abdomenul, foarte voluminos, descinde până la nivelul genunchilor, unii specialiști văzând aici indicele unei maternități. Membrele inferioare
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
detaliat reprezentat. Abdomenul, foarte voluminos, descinde până la nivelul genunchilor, unii specialiști văzând aici indicele unei maternități. Membrele inferioare sunt repliate sub corp; gambele, scurte și puternice, nu au laba piciorului figurată, extremitățile lor nefiind separate decât printr-o linie oblică. Statueta de la Sireuil, realizată din același material ca cea de la Tursac - calcit, are capul spart, neexistând decât baza coafurii, reprezentată în partea superioară a spatelui, în relief. Corpul, aplatizat lateral, este alungit și destul de zvelt, sânii sunt mici, conici, fiind considerați
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
sub sâni; bazinul este relativ voluminos, cu abdomenul proiectat în față. Foarte interesantă este perforația care traversează extremitatea membrelor inferioare - ea putea asigura suspendarea obiectului ca pandantiv dar, comparând-o cu Tursac, poate sugera și o întrebuințare funcțională, permițând fixarea statuetei. După cum am precizat, basorelieful nu este lipsit de reprezentări feminine (Laussel, Abri Pataud, Terme-Pialat). Cel mai vestit rămâne situl de la Laussel, cu patru sau cinci blocuri cu siluete feminine. Prima dintre ele, „Femeia cu corn” (fig. 3a), este reprezentată din
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
gâtului, cuprinde 13 linii longitudinale gravate, care formează 12 benzi, divizate prin linii circulare, mai lejere (H. Delporte, 1979). Acest tip de decor cadrilat pare să reprezinte o coafură sau un acoperământ specific perioadei, deoarece îl regăsim și la alte statuete (Laussel, Grimaldi, Kostenki, Kotilevo) (Z. Abramova, 1991). Grupa italiană. Poziția stratigrafică a acestor reprezentări este, pentru cea mai mare parte dintre ele, destul de incertă. Nu se știe, cu exactitate, căror civilizații arheologice aparțin statuetele de la Savignano, Chiozza di Scandiano, Trasimene
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
deoarece îl regăsim și la alte statuete (Laussel, Grimaldi, Kostenki, Kotilevo) (Z. Abramova, 1991). Grupa italiană. Poziția stratigrafică a acestor reprezentări este, pentru cea mai mare parte dintre ele, destul de incertă. Nu se știe, cu exactitate, căror civilizații arheologice aparțin statuetele de la Savignano, Chiozza di Scandiano, Trasimene sau Parabita. Singure, statuetele de la Grimaldi au fost descoperite într-un context stratigrafic mai sigur, aparținând Gravettianului italian. De la Grimaldi provin mai multe statuete, distincte prin modul de realizare. Una din cele mai cunoscute
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]