1,136 matches
-
un model dihotomic care produce ierarhizarea și segregarea genurilor, perpetuând tiparele de construcție a relațiilor sociale de gen ca și relații de putere. Reprezentările de gen, normele și valorile, trăsăturile, rolurile, status-urile sociale transmise în procesul de socializare diferențiată stereotipă, sunt proiectate și valorizate diferit pentru cele două genuri. Cu alte cuvinte, modelele de masculinitate și feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică (A-nonA), urmând coordonate aflate în opoziție activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect, public-privat, care grupează caracteristici
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și inegalitățile de gen, accumulate pe traseul procesului de socializare diferențiată, se regăsesc în dezechilibrul dintre munca profesională (remunerate) și munca de îngrijire ("domestică"; neremunerată). Astfel, diferențierile între fete-băieți se regăsesc în zona orientării școlare și profesionale, în forma direcționării stereotipe a celor două genuri spre domenii de activitate considerate feminine sau masculine. Alegerea traiectoriei educaționale și profesionale este frecvent condiționată de genul căruia îi aparținem, fetele fiind adesea orientate către poziții subordonate și domenii care implică grija față de celălalt 8
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
socializarea fetelor rămâne axată prioritar pe modelul rolurilor de gen tradiționale (rolul de mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor școlare) și, prin contaminare, în spațiul public și la nivel macrosocial 10. Mecanismele de socializare generează presiuni asupra noastră pentru conformarea la modelele de gen- rol convenționale/stereotipe/tradiționale, care limitează alegerile personale și dezavantajează cel mai adesea femeile și uneori bărbații prin rigiditatea, segregarea și ierarhizarea rolurilor și a carateristicilor de sex/gen social ("lumea în roz" și "lumea în bleu"). Cel mai frecvent, însă, aceste modele
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
opțiunii și negocierii în funcție de care fetele și băieții, femeile și bărbații își pot construi identitatea de gen și traiectoria socio-profesională în concordanță cu caracteristicile și opțiunile personale și nu doar ca răspuns de conformare la presiunile sociale. Socializarea diferențiată și stereotipă întreține segregarea genurilor, reducând șansele echilibrării relațiilor de gen. Mecanismele socializării de gen diferențiate, care ierarhizează și trasează frontiere rigide între cele două genuri, prescriind ceea ce trebuie să fie și ceea ce trebuie să facă fiecare gen social, construiește și legitimează
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
un gest reflex, absolut firesc și neproblematic de a considera mai bun tot ceea ce este asociat cu modelul masculin. Chiar dacă acesta îi avantajează pe bărbați, sunt și cazuri în care bărbații nu sunt de acord și nu se adaptează prescripțiilor stereotipe de gen-rol. În perimetrul acestei accepțiuni a diferențelor, ca și diferențe ierarhizate/polarizate, ideea de egalitate este definită într-un sens pervertit/impropriu ca egalitate a femeilor cu bărbații care este, în substanța ei, o falsă egalitate pentru că trimite la
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dorința" și faptul că "mitul este valoarea cuprinsă de reprezentare, adică imaginea coadaptată cu valoarea" [Vianu, 1998, p.65]. Pariziana face parte din miturile foarte "individualizate", în jurul unui erou, al unui personaj excepțional. Literatura i-a făurit deseori o imagine stereotipa și reducționista. De exemplu, în românul popular, clișeele perpetuează o imagine cu mai multe fațete, cea a "femeii elegante" versus "femeia frivola", "femeia perfida", sursa a "tuturor relelor și scandalurilor". Pariziana apare în românele, povestirile, memoriile, jurnalele numeroșilor autori, mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
factorii "extincției", la "sentimentul de jale", "imobilitatea" activă a femeii, atitudinea pasivă și anihilată a bărbatului, ori la alte circumstanțe și factori ai "ambianței", a căror prodigioasă rezolvare în tablou, chiar dacă onirică, extrag cu o forță deosebită, din insipida și stereotipa imagine de la Angélus, varianta maternă a monstruosului mit al lui Saturn, Abraham, al Tatălui Etern cu Iisus Cristos, ori al lui Wilhelm Tell, ei toți devorându-și fiii (1998: 296-297). Procedând astfel, Dalí se distanțează de "automatismul pasiv" al gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
aud eu, sună la Dan, la Maghi, floare, buruiană, nu se ține! roșioară soi de struguri, bunica avea o viță la casă, n-am mai văzut de-atunci! răsplată că ați mîncat bine, ați dat o reprezentație, ești belea! reacție stereotipă vorba ta, subiectul unei vorbiri este vid la care vine ea, dovadă că punctul de sprijin în spațiu nu e punct de sprijin, ci tăria genunii, precum a Cuvîntului, subiectul călătoriei Bobiță și Bielo să fie dați, ce surpriză, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și exersarea auzului fonematic, antrenând copilul să identifice o imagine pe baza denumirii silabei inițiale. Adrian este mai cooperant, tulburările de comportament s-au redus simțitor, reușind să se integreze la un nivel acceptabil în grădiniță. Persistă ocazional unele comportamente stereotipe, dar cu o frecvență și intensitate mult reduse. Evoluția este lentă dar pozitivă. Este în etapa la care încearcă voluntar să combine două elemente de vocabular într-o cvasi propoziție. Se estimează că la 7 ani, vârsta de școlarizare, va
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și relațională: În raport cu propria persoană (identitate): Iși știe / spune numele; Are obiecte personale / le recunoaște ca fiind ale sale; Tendințele de autoizolare sunt de scurtă durată (câteva minute) fără ocupație, dar pot fi mai lungi dacă are și o activitate stereotipă. În raport cu alții (familie, colegi de grupă): Stabilește relații interpersonale cu educatorii; Prezintă reacții de nervozitate, impulsive, accese de plâns; Are momente de autoizolare; Uneori inițiază contact fizic cu ceilalți copii, fie imitativ fie din proprie initiațivă; Există contact vizual. Comunicarea
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Vocalizeaza ca raspuns la vorbirea altei persoane; Prezinta ecolalie întârziată Prezintă pronunție incorectă și incompletă a cuvintelor ca urmare a unui deficit de limbaj receptiv; Absența limbajului expresivsilabisește; Poate fi învățată să relaționeze și să efectueze sarcini simple; Limbajul pasivrepetarea stereotipă cu rol de comunicare cu anturajul; Întelege semnificatia cuvantului „nu” / „da”. 4. Evaluarea subiectului a) Scala Portage: Scorul obținut: Socializare 2,5 ani Limbaj 1,5 ani Autoservire 3 ani Cognitiv 1,2 ani Motor 2,3 luni Interpretarea rezultatelor
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de rezolvare primesc soluții noi; * Sunt notați elevii care dovedesc albilități deosebite în formularea ideilor, ceea ce anulează caracterul de constrângere al evaluării; * Ameliorează efectul inhibitor al relațiilor interpersonale; * Corectează aspectele negative ale socializării ca sursă de învățare a unor comportamnente stereotipe și a unor structuri cognitive rigide. Tehnica asaltului de idei are și câteva limite inerente. Pentru că profesorul-lider al grupului stabilește criteriile de evaluare, notarea poate purta pecetea subiectivismului și nu exclude apariția diferențelor mari între evaluatori. Acest neajuns poate fi
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
mai eficace" (more effective), "mai puternic" (stronger), "mai cuprinzător" (more comprehensive), "credibil" (credible), "mai mult pentru Europa" (more Europe), "mai mult și mai bine" (more and better), "coerență" (coherence), etc. Or, o schimbare trebuie să se producă în aceste modele stereotipe de folosire a unor termeni de specialitate, într-o nouă logică de argumentare, demers care îl poate oferi doar epistemologia constructivistă. A doua ipoteză se referă la faptul că problemele europene de securitate și apărare conțin fundamente valorice ale epistemologiei
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
criticile aduse de mass-media europeană și activitatea funcționarilor din instituțiile europene. După opinia mea, problematica securității și apărării europene trebuie să depășească cadrul strict formal creat de o elită de specialiști în domeniu, cuprinsă în prevederi, texte, articole și paragrafe stereotipe, care mai mult limitează, decât construiește și inovează. Numai printr-o vastă reconstrucție epistemologică în domeniu se pot produce transformări calitative și se pot crea premisele unei viitoare armate europene. De aceea, cred că întreaga proiecție a securității și apărării
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
tabelului mai jos. Criterii de identificare ale fazelor escaladării Fazele escaladării Discuția Polarizarea Segregarea Distrugerea Comunicare și moduri de interacțiune Discuție și dezbatere Indirect și interpretări greșite Amenințări Liniște și violență Percepții și imagini Calme și la obiect Rigide și stereotipe Bine contra rău Acțiuni inumane Starea relațiilor Adevăr și respect Dreptate Neîncredere și lipsă de respect Disperare Probleme identificate Interese vitale Relații prioritare Nevoi și valori reale Supraviețuire Rezultate posibile Câștig Câștig Compromis Câștig Pierdere Pierdere Pierdere Metode de management
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
mult ca mărturie a regretului și devotamentului ei, dacă nu, apăreau cele mai răutăcioase comentarii și se lansau zvonuri urâte, privind infidelitatea, relații extraconjugale, etc. Așa a apărut categoria bocitoarelor de meserie, care urlă, plâng, bocesc pentru bani, folosind lozinci stereotipe ca „te-am văzut printre morminte” pe care le strigă în cimitir în timpul slujbei înhumării. În viața tineretului au fost multe exemple de nenorociri datorită acestui „ce-o să zică lumea”. Tineri care nu reușeau sau nu erau admiși la examene
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
lui Hasdeu. Interesează-te și spune-mi ce este. Ar merge? Comunică-mi dacă ai primit această scrisoare. </citation> (57) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”20 aprilie 1971”> Dragă Costică, Cred că scrisorile mele încep să debuteze toate stereotip: la sfîrșitul lunii trecute ți-am trimis o lungă epistolă la care nici pînă azi nu am primit răspuns! Nici de data asta nu știu cauza. Poate totuși te-ai supărat că n-am trimis articolul despre etic. Dar spuneam
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Năzuind să pătrundă și el, lucru care s-a întâmplat repede, încă nu știa că Bucureștiul e totodată o concentrare de obedienți care, lingând blidele, pretind altora tot soiul de servituți. Își salvau propria micime preschimbând idealuri înalte în doctrine stereotipe. Puterea lor era înspăimântătoare. Nici măcar versurile poetului nu ne pot indica momentul în care încrederea aceasta i s-a spulberat definitiv. Schimbările de acest fel se notează de regulă într-un jurnal intim pe care, cu excepția unor însemnări ocazionale, mă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
înverșunat, care uneltește din umbră, nutrind speranța zadarnica de a restaura regimul burghezo-moșieresc.". Iată o frază cheie pentru toata existența lui Ion Iliescu. Dușmanul viclean și înverșunat, care uneltește din umbră, nutrind speranța de a restaura regimul burghezo-moșieresc, o imagine stereotip care îl va obseda pe Iliescu până în decembrie '89 (când el cerea colaboratorilor să "se împiedice această alunecare periculoasă spre dreapta", care era Revoluția Română sau în 28 ianuarie ori 13-15 iunie '90, cănd Ion Iliescu le mulțumea minerilor. Căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
spre a putea compensa nu are". Moromeții: "roman linear, cronicăresc, bolovănos, respectând regulile realismului, fără nici o ambiție constructivă și cu destule neglijențe." Delirul: "o carte însăilată cu mare grabă din informații de presă și texte de popularizare". Blaga: "gândire artistică stereotipă, trucurile sar în ochi; senzația e de exercițiu retoric uscat și, prin repetare, mecanic." Rămâne "în marginea banalului". Voiculescu: scrieri "searbede, neostenit declarative și, pe alocuri, de-a dreptul banale (...) procedee stilistice infantile, nule sub raportul eficacității estetice". Matei Caragiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un neadevăr, ci un adevăr parțial, ridicat la rang de adevăr general (de genul „evreul este bun afacerist”). A atribui unei Întregi categorii de ființe o trăsătură pe care o are doar o parte a acestora este simptomul unei gândiri stereotipe și comode. Clișeul este o imagine ultrasimplificată a unui fenomen, determi nată de mediul cultural În care apare. Și cum coordonatele acestui mediu Își au rădăcinile de regulă În cultura tradițională (care este arhaică și profundă), ne putem imagina cât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este arhaică și profundă), ne putem imagina cât de puternice sunt clișeele și cât de rezistente sunt ele la schimbare, chiar atunci când sunt infir- mate (sau doar parțial confirmate) de realitate. Lucrând cu categorii, gândirea noastră este, În bună măsură, stereotipă ( , susținea André Gide) și nu prea putem schimba situația decât, pe de o parte, limitând numărul de clișee pe care le utilizăm și, pe de altă parte, conștientizând gradul de deformare a realității pe care acestea Îl introduc. Dacă nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chip caricatural (la care se adaugă, de regulă, părul, barba și perciunii roșii) se spune că au „fața lui Iuda” (span. cara de Judas, germ. Judas Gesicht, oland. Judas tronie etc.). Și scriitorii (chiar și cei evrei) au utilizat imaginea stereotipă a evreului cu nas mare și acvilin. Pentru Moses Gaster, de exemplu, nasul mare și o față prelungă, care continua cu o barbă ascuțită, erau tipice pentru evreul galițian <endnote id="(261, pp. 92 și 167)"/>. „De când mă stabilisem În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Rotman, 1903-1976) scria la rândul său : „Amelia sufăr,/ Dar nu pot mirosi ovreicile./ Iubesc mai mult pe fratele tău/ decât pe tine,/ du-te !” (Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar fi fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie cât păr au nouă vaci”, susține un vechi proverb german, folosit și de Martin Luther ; <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]