949 matches
-
des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris. Debutează în volum cu Anton Holban. Complexul lucidității (1972; Premiul pentru debut în critică al Uniunii Scriitorilor). Cartea trădează predilecția lui C. pentru dinamitarea locului comun și pentru scoaterea interpretării din inerția stereotipiilor de gândire, ca și de limbaj. De data aceasta, sub tir se află mitul autenticității, al sincerității așa-zisei literaturi intimiste interbelice, ca și iluzia autobiografistă a cititorului comun (speculând confuzia autor-narator-personaj, întreținută de expresia la persoana întâi). Cu sagacitate
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
exprimare, bagaj lexical redus, cu tulburări de articulare a sunetelor; înțelegerea limbajului oral și scris este perturbată în egală măsură. Debutul acestei forme de afazie este impresionant, în primele momente putându-se produce chiar suspendarea limbajului, după care sărăcia și stereotipia în exprimare, agramatismul și agrafia dau conturul deplin al acestei forme de afazie. Afazia Wernicke este predominant senzorială sau receptivă și se caracterizează printr-o fluență verbală ieșită din comun, folosind în majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sub nici un aspect obiectul pe care-l pipăie. Astereognozia este frecvent întâlnită în leziunile lobului parietal și este, în majoritatea cazurilor, secundară tulburărilor de sensibilitate elementară; sunt situații când pacientul nu recunoaște structura și textura materialului (amorfognozia) (Constantinovici, Adam, 1997). STEREOTIPIE (< fr. stéréotypie) - Tendința de repetare a uneia și aceleiași manifestări, cu sau fără voința persoanei în cauză, sub formă de scris, vorbit, atitudine și gesturi. Se manifestă în caz de catatonie și în autismul infantil, dar poate fi remarcată și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
un simptom izolat în retardul mintal. Afecțiunea îl împiedică pe pacient să ducă o viață normală, cauzându-i uneori producerea de leziuni fizice. Ca tratament, sunt utilizate unele medicamente, dar și terapia comportamentală are un rol deosebit. După Larousse (2006), stereotipia constă într-o repetiție neadaptată la situație, nedefinită, cvasiautomată a unei expresii verbale, a unui gest, a unei atitudini. STIL MOTRIC - Fiecare individ impune o amprentă personală mișcărilor pe care le execută. M. Debesse (1970) consideră că „există o sinergie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
o slujbă bună, lucrurile s-ar fi terminat aici. - Deci, pe atunci, deja vă pierduserăți interesul față de viața normală și ținteați spre o viață spirituală, nu-i așa? Așa e. - Oamenii care se confruntă cu probleme fundamentale trec prin aceleași stereotipii: lecturarea unor cărți în tinerețe, descoperirea altor filozofii și alegerea din ele a unui sistem de idei. Dumneavoastră nu ați făcut așa. Întâmplarea a făcut ca drumul dumneavoastră să ducă spre Aum. Așa mi se pare. Cred că mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de convenționalitate), la care se adăuga un abia perceptibil aer de demnitate ce-i învăluia, ca o pelerină străvezie, ființa. Un asemenea funcționar nu putea supăra pe nimeni, fusese un funcționar model, fără istorie, fără timp, uitat sau conservat în stereotipii birocrate și mânecuțe negre până deasupra coatelor. Acum era pensionar, intrat deci în altă categorie de serie, care nu numai că nu stânjenea dar nici nu interesa pe nimeni. Se afla puțin incomodat, dar nu prea mult, în noul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
libere în examinarea problemelor politice de interes comun. Deosebit de relevante în acest sens pot fi considerate următoarele aspecte: ● Confirmarea potențialului imens de creație al comunității științifice în condițiile unui climat adecvat reflecțiilor necenzurate de factori și considerente ideologice, de dogme, stereotipii și atitudini preconcepute. ● Abordarea contextuală și percepția corectă a realităților, analiza lucidă și evaluarea echilibrată a perspectivelor relevate de diversitatea și originalitatea punctelor de vedere exprimate, a soluțiilor, metodelor și acțiunilor preconizate, de congruența finalităților urmărite. Indiciul concludent al perenității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
footnote>. De asemenea, precizează că e necesar ca individualizarea pregnantă a caracterelor să se facă în așa fel încât fiecare să fie un tip, dar totodată și un anumit individ, un acesta. Pornindu-se de la tipic s-a ajuns la stereotipie în conceperea personajelor, noțiunea referindu-se la repetarea în construcția personajelor a anumitor amănunte, ajungând la reliefarea aceluiași caracter. Arta de a întruchipa trăsăturile tipice este de o mare diversitate. Apropierile care se stabilesc între personaje se referă la modalitățile
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
dorit să nu ne încovoiem sub orgoliul perfecțiunii, pentru că viața trăită numai pentru o idee, este o viață chinuită, falsă, care arată diferite feluri „de a nu trăi, trăind”. Ar trebui să fugim de ea, să fugim de inerție, de stereotipia actelor, de mecanizarea lor, de răceala, indiferența și lipsa noastră de preocupare. În profesia noastră de dascăli și-n viața de elevi a micuților, trebuie să predomine pasiunea, care reprezintă flacăra unei vieți împlinite, o trăire și o energie totală
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
nu avem de ce să susținem atingerea perfecțiunii. Acesta este un orgoliu care niciodată nu va fi satisfăcut. O viață pentru o idee perfectă și perfecționistă „reprezintă o viață chinuită, falsă, diverse feluri de a nu trăi, trăind”, cauzată de inerție, stereotipia actelor, mecanizarea lor, răceală, indiferență și lipsa noastră de preocupare. În alegerea meseriei trebuie urmată pasiunea, ea fiind focarul unei vieți împlinite, o trăire și o energie totală care angajează întreaga persoană umană. E necesar să ne alegem scopuri pe
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
convins că noua generație nu muncește cumsecade. Cu o înfățișare solemnă în care niciodată nu strecura un zîmbet, de fiecare dată pensionarul lua cuvîntul. Întindea scheletic brațele și răsfirîndu-și nodurile de la degete, începea să recite un text șlefuit îndelung în stereotipia lui: „Eu sînt un om bolnav. Dar nu așa. Grav bolnav! Dar de ce? Fiindcă am muncit... O viață de om am trăit în școala aiasta pe care a zidit-o tata...” Urma o pauză pentru a rosti în gînd un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și, căutând să nu fie văzut, strecoară niște bani (din banii Templului) la cunoscutul cămătar evreu care stă la pândă ca un vultur pe scaunul lui cu trei picioare...” „Tu o spui, Caiafa”, observă Belbo. „Fii cuminte, mergem pe niște stereotipii. Templierul Încearcă să pună mâna, dacă nu pe maur, măcar pe o Închipuire de cal. Dar un co-templier Își dă seama de matrapazlâc și seara (se știe, În comunitățile astea invidia e la ordinea zilei), când În mijlocul satisfacției generale li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și corecturile de rigoare, pînă cel tîrziu, înainte cu cinci zile de desfășurarea conferinței de presă. C) Textul astfel formatat este transmis înainte cu cinci zile per-soanei care va trebui să țină respectivul speech. Intonațiile, inflexiunile sau alte automatisme și stereotipii, trebuie fixate de către persoana care vorbește. Ea este cea care, în primul rînd trebuie să simtă textul și să-l adapteze la propria structură și la propriile modalități de exprimare. Speech-ul trebuie să vină dinspre persoana care vorbește și
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
și amiaza de noapte Cu anii cei zgomotoși, A rămas și Copoul în spate, În anii cei mai frumoși. De mâine cu o altă privire Îmbrăca-voi scumpele zări, Vă voi da despre mine vestire Adâncindu-mă-n largi depărtări. Stereotipie Ne căutăm câteodată în doruri și ne-aplecăm poate prea mult spre adâncul acestor izvoare. Dacă puteți, treceți încet pe lângă ele și nu beți niciodată prea mult - e apa unde se liniștesc amintirile. Oricând se pot trezi câteva voci - Vă
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
rămâne istoria, istoria cu adevărurile și nedreptățile ei milenare: „De două milenii și mai bine/ Ardealu-i ogorul bunicului dac...”. Obsedant în poezia dlui Târziu este sentimentul național, de mulți fiind considerat desuet, mai ales după ce fusese compromis prin exces de stereotipie în presa comunistă. Acum, în prag de europenizare și mondializare, autorul resuscită coardele patriotismului. Emigrația fortuită a românilor, dintr-o țară golită și de comând, cu conducători incapabili să restabilească resursele unui trai decent, nu scapă atenției autorului, el însuși
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
de asocierea a imaginilor și secvențelor, favorizînd transferul informațional; în înțelegerea structurală a actelor și acțiunilor motrice; în respectarea ordinii execuției unor operații în învățare, consolidare, perfecționare; repetarea unor execuții (aproape duse la automatism) pentru a evita uitarea. Prin evitarea stereotipiei, îndepărtăm posibilitatea ca subiecții să devină mici "roboței", declanșăm conștientizarea și necesitatea practicării exercițiului fizic. Se construiește ansamblul de bază al mișcărilor învățate, conduita motrică și oferim posibilitatea aplicării lucrurilor știute ca reacție adaptativă la anumite situații externe sau interne
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pe legăturile multiple din zonele corticale, elaborate și consolidate prin exerciții. Deprinderea este o manieră de comportare dobîndită prin repetare (exersare), ca sinteză realizată pe plan cognitiv sau senzorial-motric (M. Epuran, 1999). Sînt forme concrete ale activității motrice, bazate pe stereotipie dinamică, realizate prin legături temporale în scoarța cerebrală. Legăturile temporale sînt cu atît mai durabile cu cît numărul de repetări este mai mare, iar vîrsta subiecților este mai mică. Principalul excitant care contribuie la realizarea legăturilor temporale, a stereotipului dinamic
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Caracteristicile deprinderilor motrice: 1. Deprinderile motrice aparțin unor componente motrice bine definite și fac parte din conduita voluntară a individului. 2. Feed-back-ul permite corectarea inexactităților, eventualelor modificări apărute în structura execuției deprinderilor motrice. 3. Sînt procese ireversibile, succesiunea legăturilor fiind stereotipie într-un singur sens. 4. Prin automatizare, scoarța este eliberată de informațiile inutile care îngreuiază execuția. Astfel, consumul energetic este redus, realizîndu-se diferențierea fizică a mișcărilor pe baza unor informații senzorial-perceptive. 5. Factorii obiectivi și subiectivi (educația, ambianța, atitudinea, aptitudinea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
rînduri. Observații metodice: Secvență prezentă în toate lecțiile numai la clasele I-IV. 5. Abordarea unităților de instruire (învățarea, consolidarea, perfecționarea, verificarea deprinderilor și/sau priceperilor motrice). Obiective: formarea imaginii corecte a mișcării; însușirea mecanismului de bază a mișcării; crearea stereotipiei în mișcări; formarea capacității de generalizare a priceperilor; verificarea nivelului de manifestare, executare a deprinderilor și/sau priceperilor motrice. Conținut: exerciții atent selecționate din "algoritmul" specific (pregătitoare, ajutătoare, fundamentale). Formații de lucru: pe "grupe", frontal, pe "ateliere". Observații metodice: Timpul
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ecouri românești ale futurismului și cubismului. În jurul lui 1910, estetismul decadent se radicalizează și se purifică - separîndu-se și insularizîndu-se polemic. Estetismul academizant al Vieții noi începe să fie concurat de un simbolism al independenților. Epuizarea curentului simbolist, căderea sa în stereotipie și manieră urmează rapid „vîrfului” afirmării și asimilării publice; produs al cafenelei literare bucureștene, minulescianismul - un „simbolism popular” - are un aer bufon, jovial și exterior. Retorismul cabotin, histrionic, și poza estetizantă a romanțelor sale întîlnesc, într-o variantă lirică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o autohtonizare literară a spiritului șansonetismului francez. Un caz diferit, de epuizare ontologică a simbolismului, e ilustrat de către G. Bacovia, un captiv al periferiei: „poza” bacoviană, vizibilă deja în volumul Plumb (1916, editat de Ion Pillat), exhibă - pînă la caricatură - stereotipiile/convențiile curentului; limbajul alienării întîlnește „proza” denotativă, de notație a cotidianului pe linia unui expresionism genuin. În moduri diferite, atît Bacovia, cît și Minulescu exprimă „vîrsta” teatral-ironică a curentului (ilustrată în Franța de Jules Laforgue și, mai înainte, de „zutiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Crucișătorul M.O.B”. Jacques G. Costin își subintitulează „fabula” Bîrna și paiul: „Proect de roman pentru sfîrșitul săptămînei engleze”. „Absint anonim, proza experimentală erotizantă și „toxicomană” a lui G. Mănciulescu (necitat de nici un comentator al avangardei noastre), șarjează caricatural stereotipiile prozei „înalte” și a literaturii „clasice” de dragoste, lansează autoironii burlești („Ultima și cea mai deplorabilă secrețiune a creierului meu este domnul Habacuc”) și, după grotești peregrinări prin universul prostituatelor, agrementate cu episoade narcomane, își abandonează eroul într-un „sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reproducerilor unei impresii"404. În acest fel, el fixează respectiva impresie, putîndu-se bucura de ea de cîte ori voiește. Ba mai are și sentimentul că a dejucat capcanele diversității. A descoperit uniformitatea unei ordini printre fluctuațiile dezordinii. Lumea poartă amprenta stereotipiilor sale și, în consecință, o recunoaște drept o lume a sa. Cînd va înainta în vîrstă, locul le va fi luat de ritualurile societății. Și acestea vor săpa și mai profund în făgașurile obișnuinței, a căror urmă e deja vizibilă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în „cartierele bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei de jos Deși au o ocupație, persoanele din această categorie trăiesc totuși la limita sărăciei. De cele mai multe ori au o educație insuficientă, o situație materială precară, dar aspiră către
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
în „cartierele bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei de jos Deși au o ocupație, persoanele din această categorie trăiesc totuși la limita sărăciei. De cele mai multe ori au o educație insuficientă, o situație materială precară, dar aspiră către
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]