1,096 matches
-
general, se vorbește de două tipuri: - tipul normal/echilibrat, care este o abstracție pură; el este, din punct de vedere practic, tipul în cazul căreia gradul de anomalie este cel mai mic; - tipul anormal/dezechilibrat, caracterizat printr-o serie de stigmate, ce reprezintă terenul care-l expune sau îl face vulnerabil la apariția nevrozelor sau psihozelor (A. Morel, V. Magnan); aceasta este teoria degenerescenței, care implică un teren favorabil dezvoltării bolilor psihice; în sensul acesta se disting două grupe de subiecți
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
titlului În același mod În care România a revendicat, la vremea respectivă, unirea Principatelor și independența” <ref id="108"> 108 Ibidem. </ref>. Guvernul s-a ferit să ceară poziții oficiale din partea marilor puteri ca să nu se imprime În ochii românilor stigmatul pus demnității regale, care ar fi ajuns un „dar”. S-a decis, Însă, să recurgă la demersurile secrete și, probabil, s-a hotărât ca În cazul În care acestea nu ar duce la un succes imediat, să se treacă la
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
lucru le-a dat un sentiment de respectabilitate, lucru care a dus ulterior la formarea unui sindicat ce a negociat relațiile comunității cu poliția, dar și la unele acțiuni culturale. Prin aceasta, prostituatele au căpătat un management mai bun al stigmatului asociat acestei profesii. Rezultatul acestui mod de a organiza un proiect social este că, în timp ce în zona roșie din Calcutta rata îmbolnăvirii cu HIV este de 6%, ea e de 50% în rândul prostituatelor din Bombay. Ce se poate deduce
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au Încercat să explice comportamentul homicidar, unele dintre acestea având, ca autori, personalități celebre ale medicinii, cum au fost: Cesare Lambroso, Enrico Ferri, Jean Pinatel, Alfred Adler, A. Lacassagne și alții. Aceștia și au formulat teoriile bazându-se, fie pe stigmatele anatomice atavice, fie pe structura psihologică și complexul de inferioritate, fie pe eșecul social, alții corelând comportamentul criminal cu prezența „cromozomului criminal” În cariotipul individului. În etapa actuală, teoria multifactorială asupra cauzelor comportamentului homicidar consideră că, la baza acestui comportament
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
valorii și nonvalorii din felul În care ceilalți reacționează la ele, reevaluându-și continuu, funcție de acestea, propriul comportament. Astfel, au apărut teoriile etichetării, stigmatizării, reacției sociale și evident, teoria interacționistă. Interacționiștii, preocupați de consecințele „etichetării”, consideră că etichetarea produce un stigmat psihic, redefinind Întreaga personalitate a individului, fapt ce conduce la condamnarea publică și separarea sa de societate. Acceptarea etichetei negative Îl poate determina pe individ să devină membru al unei subculturi, populată de persoane etichetate Într-un mod similar, al
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
corespunzătoare psiho-tipului acestuia (introvert-schizotim, extraver-ciclotim, mix-epileptoid); b) fizionomia se referă, în primul rând, la aspectul „morfopsihologic” al feței (retractat-introvert sau dilatat-extrovert), apoi la expresia „mimicii” bolnavului respectiv (indiferentă, tristă, veselă, tensionată, irascibilă, bizară, grimase, ticuri, cicatrici etc.); c) semne sau stigmate ale unor infirmități: stigmate de degenerescență care țin de tipul constituțional biopsihologic al bolnavului respectiv și care pot fi: - stigmate fizice: talie redusă, hipostaturală (nanism, infantilism) sau talie exagerată, hiperstatură (gigantism), microsau macrocefalie, hidrocefalie, urechi asimetrice, asimetrie facială, defecte de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
extraver-ciclotim, mix-epileptoid); b) fizionomia se referă, în primul rând, la aspectul „morfopsihologic” al feței (retractat-introvert sau dilatat-extrovert), apoi la expresia „mimicii” bolnavului respectiv (indiferentă, tristă, veselă, tensionată, irascibilă, bizară, grimase, ticuri, cicatrici etc.); c) semne sau stigmate ale unor infirmități: stigmate de degenerescență care țin de tipul constituțional biopsihologic al bolnavului respectiv și care pot fi: - stigmate fizice: talie redusă, hipostaturală (nanism, infantilism) sau talie exagerată, hiperstatură (gigantism), microsau macrocefalie, hidrocefalie, urechi asimetrice, asimetrie facială, defecte de închidere a liniei mediane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dilatat-extrovert), apoi la expresia „mimicii” bolnavului respectiv (indiferentă, tristă, veselă, tensionată, irascibilă, bizară, grimase, ticuri, cicatrici etc.); c) semne sau stigmate ale unor infirmități: stigmate de degenerescență care țin de tipul constituțional biopsihologic al bolnavului respectiv și care pot fi: - stigmate fizice: talie redusă, hipostaturală (nanism, infantilism) sau talie exagerată, hiperstatură (gigantism), microsau macrocefalie, hidrocefalie, urechi asimetrice, asimetrie facială, defecte de închidere a liniei mediane (buză de iepure, gură de lup), defecte de implantare ale dinților, nas în șea, prognatism, malformații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gigantism), microsau macrocefalie, hidrocefalie, urechi asimetrice, asimetrie facială, defecte de închidere a liniei mediane (buză de iepure, gură de lup), defecte de implantare ale dinților, nas în șea, prognatism, malformații ale membrelor, ale feței și capului, imaturitatea organelor genitale etc.; - stigmate psihice: oprirea în dezvoltarea psiho-intelectuală, imaturitate afectivă, nedezvoltarea limbajului, instabilitate, impulsivitate, dificultăți de adaptare-integrare socială, amoralitate, conduite agresive etc.; d) atitudinile bolnavului: umilă, neliniștită, agresivă, orgolioasă, rezervat sau agitat etc.; e) ținută și igienă personală: neglijentă, îngrijită, excentrică, lipsă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afectuoși cu unele persoane și reținuți cu altele. h) Instabilii epileptici. La aceștia se notează o ereditate epileptică, trăsături psihopatice, etilism și TBC în antecedente. Au frecvente tulburări de caracter de tipul nervozității asociate cu violență și crize de mânie, stigmate de degenerescentă fizică, somnambulism, emotivitate și frică crescute. Nivelul intelectual este normal. Manifestă tendință la clastromanie, rup și distrug obiecte, cruzime față de animale i) Instabilii simptomatici. La acești indivizi tulburările apar ca o consecință a unor afecțiuni diferite, de regulă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nebunia ca pe o formă de „degenerescență”, o degradare atavică a individului, contrarie procesului de evoluție a acestuia. Ea reprezintă o „reîntoarcere” către formele primitive, ancestrale ale etapelor de evoluție umană, fiind marcată în cazul bolnavilor psihici prin prezența unor „stigmate” fizice și psihice ale acestora. 5) Modelul conform științelor naturii consideră nebunia ca pe un element din ordinea naturii, definibil, descriptibil și clasificabil ca oricare alte componente ale physis-ului. Este un punct de vedere inaugurat de K. Linné și care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice întâlnite în cursul isteriei, J. Rogues de Fursac distinge două mari categorii de manifestări psihopatologice: tulburările mintale permanente și tulburările mintale episodice sau paroxistice. Le vom analiza în continuare: a) Tulburările mintale permanente constituie ceea ce P. Janet a numit „stigmatele mintale” și ele sunt cele care dau personalității acestei categorii de bolnavi marca lor particulară. Ele constau din următoarele: - slăbirea mobilității atenției, - tulburări de memorie, în special de tipul amneziei de reproducere, - tulburări ale vieții sexuale, de regulă frigiditatea sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deși a făcut vogă în epocă, a fost ulterior negat pentru a fi apoi rediscutat. Este vorba despre psihoza unică, asupra căreia vom reveni. Teoria menționată punea accentul pe o ereditate încărcată patologic a individului în sfera căreia erau semnalate stigmate atavice de degenerescență. Pentru Moebius, devierile endogene și aspectele lor psihopatologice, ca tablouri clinico-psihiatrice, sunt expresia unor dispoziții înnăscute ale individului. E. Kraepelin face distincția între tulburările psihice dobândite și cele legate direct de o anumită dispoziție constituțională, sau „teren
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acțiunea sa de supraveghere și tratament al acestuia. În plan social, mai exact, în relațiile statului cu bolnavul psihic, lucrurile stau însă cu totul altfel. Nebunia este resimțită ca infamată, ca un pericol social. Eticheta de bolnav psihic devine un stigmat care va persista încă multă vreme, chiar după vindecarea bolnavului. Trecutul acestuia, psihobiografia lui, chiar „antecedenții”, în cazul în care există și sunt cunoscuți, vor greva serios asupra persoanei sale, asupra statutului său social. Chiar dacă nu va fi „respins” de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
social, responsabil de apariția tulburărilor psihice. Status: existența unei stări anormale sau patologice specifice, care întrunește condițiile unei dezvoltări morbide specifice. Stereotipii: repetarea invariabilă, cu caracter patologic, a unor gesturi sau acte, expresii mimice sau verbale, iraționale ale bolnavilor psihici. Stigmate: semne unice sau asociate, cu caracter obiectiv, desemnând o stare morbidă, particulară. Exemplu: „stigmate de degenerescență”, „malformații”, „atavisme” etc. Stupoare: suspendarea oricărei activități fizice și psihice, activitate intelectuală și afectivă, imobilitate cu negativism. Sugestibilitate: dispoziție mintală particulară, caracterizată prin receptivitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care întrunește condițiile unei dezvoltări morbide specifice. Stereotipii: repetarea invariabilă, cu caracter patologic, a unor gesturi sau acte, expresii mimice sau verbale, iraționale ale bolnavilor psihici. Stigmate: semne unice sau asociate, cu caracter obiectiv, desemnând o stare morbidă, particulară. Exemplu: „stigmate de degenerescență”, „malformații”, „atavisme” etc. Stupoare: suspendarea oricărei activități fizice și psihice, activitate intelectuală și afectivă, imobilitate cu negativism. Sugestibilitate: dispoziție mintală particulară, caracterizată prin receptivitate crescută și supunere necondiționată a individului la influențele care se exercită din afară asupra
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul Vagabondaj Vesanie Viol Violență Xenopatii Zoofilie Zoofobie 1 În cazul de față, prin „condițiile vieții trăite” înțelegem totalitatea „evenimentelor vieții cotidiene” care construiesc o anumită configurație de „circumstanțe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care fac parte din aceeași familie a creștinismului. În fine, dintotdeauna națiunile Europei au avut conștiința apartenenței la o anumită „comunitate” - ceea ce ar putea facilita formarea unui „sat european”. Dar acest „sat european” poliglot va păstra încă vreo câteva veacuri stigmatul Turnului Babel și mulți dintre locuitorii săi vor deplânge moartea tradițiilor, pierderea identității naționale și disiparea culturii etnice într-un ocean cultural european pestriț și alienat. De aceea, nici măcar Europa Unită nu va fi exemplul cel mai potrivit pentru edificarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a târgului de la Ialta dintre Marile Puteri, unii intelectuali - eu cred că nu puțini - și-au adus aminte de vederile lor de stânga din tinerețe. Reactivarea memoriei lor a putut fi dictată și de nevoia de a contrabalansa aprecierile negative (stigmatul „reminiscențe burgheze”), pentru a rămâne în „câmpul muncii”. În ceea ce îl privește pe I.C., ca și în cazul multor intelectuali formați în perioada precomunistă, acesta pare a fi fost motivul. După ce a fost „comprimat” (forțat să se pensioneze la vârsta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
exista și un sentiment de umilire 15, produs de cele mai multe ori în situațiile legate de vămuire. Alteori, această senzație era produsă, la nivel individual, de situația de a fi într-o poziție inferioară și nesigură și era însoțită de ideologia stigmatului etnic. Iată un exemplu: - Maghiarii obișnuiți cum erau? Cum se purtau cu dvs.? - Cum să zic... Mă simțeam de parcă cerșeam ceva. Nu îmi plăcea, pentru că se uitau de sus la tine, parcă ziceau: „Ăștia sunt români, sunt înapoiați”. Când erai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru că se uitau de sus la tine, parcă ziceau: „Ăștia sunt români, sunt înapoiați”. Când erai la piață, trebuia să te rogi de ei să îți cumpere lucrurile... Era neplăcut, dar alte soluții nu aveam (C.B. - femeie, 31 de ani). Stigmatul etnic era însoțit uneori și de stigmatul sărăciei. O femeie ne-a spus despre senazația de rușine pe care a avut-o la graniță, într-una dintre călătorii. Descoperind că a cumpărat pâine, vameșul maghiar i-a spus, ironic, că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
parcă ziceau: „Ăștia sunt români, sunt înapoiați”. Când erai la piață, trebuia să te rogi de ei să îți cumpere lucrurile... Era neplăcut, dar alte soluții nu aveam (C.B. - femeie, 31 de ani). Stigmatul etnic era însoțit uneori și de stigmatul sărăciei. O femeie ne-a spus despre senazația de rușine pe care a avut-o la graniță, într-una dintre călătorii. Descoperind că a cumpărat pâine, vameșul maghiar i-a spus, ironic, că „nici măcar pâine nu aveți...”. Astfel de situații
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au fost întâmpinați de obicei cu rezervă după eliberare, unii cunoscuți și rude refuzându-le chiar orice contact. Marginalizarea socială a contribuit acut la sentimentul fragmentării identității persoanei, care trăia astfel sentimentul imobilizării în situația de a-și purta permanent stigmatul de fost deținut politic. Totuși, intensitatea marginalizării sociale s-a mai atenuat pe parcursul primilor ani de după eliberare. Ca urmare a privării de contactul cu realitatea externă din anii de detenție și a modificărilor rapide ale raporturilor sociale din acea perioadă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scurt, subțire sau gros, cifotic, lordotic sau scoliotic, înclinat și răsucit (torticolis), cu relief tiroidian accentuat sau asimetric; deficiențe ale trunchiului - toracele poate fi lung sau scurt, îngust sau larg, bombat, plat, lărgit la bază sau la vârf, asimetric, cu stigmate rahitice, strangulat (suprasau submamar), cu stern înfundat în formă de pâlnie sau carenat; abdomenul poate fi proeminent, bilobat (strangulat), cu hernii sau eventrații, tonic sau moale, elastic etc.; spatele poate fi plan, cifotic, lordotic, scoliotic, rotund, asimetric; coloana vertebrală poate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de la țară sau din trecut. Din același arsenal vine însă și surprinderea unor situații la granița anormalității sau chiar din zona patologicului, cu consecințele lor în planul proiecțiilor obsesive, ca în volumul Între viață și moarte (1912) sau în romanul Stigmat (1940). Schematice și teziste, în limita acelorași clișee sămănătoriste, sunt romanele Măscărici (1933) și Cântec de sirenă (1934). Reușitele prozatorului se conturează extrem de rar, și anume în crearea unei atmosfere de sorginte fantastică, cu variantele sale - basm, feerie, vis -, și
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]