5,507 matches
-
ritul este organizat, are Început și sfârșit; e) stil de prezentare evocativ: „Ritualurile colective au ca scop să stârnească atenția, cel puțin, sau să producă o adeziune față de ceva. Ceremoniile obțin acest lucru prin manevrări ale simbolurilor sau ale unor stimuli senzoriali” (p. 8); f) dimensiunea colectivă: ritul este un act social, care are o semnificație socială. G. Lewis (1980, pp. 11-14) se oprește la patru note: a) regularitatea acțiunilor; b) caracterul de ghid de acțiune: „Un lucru este Întotdeauna explicit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
definită etologic ca o formalizare adaptativă sau o canalizare a comportamentelor motivate emoțional sub presiunea teleonomică a selecției naturale, astfel Încât: a) să promoveze mai bine și mai clar funcțiile de semnalizare Între specii și În interiorul speciilor; b) să servească drept stimuli sau inhibatori mai eficienți ai acțiunii altor indivizi; c) să reducă distrugerile În interiorul unei specii; d) să servească drept mecanisme care creează legături sociale sau sexuale. Ritualizările animale au funcții biologice (comunicarea și coordonarea activităților Într-un grup, atragerea partenerilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
scrimeri, cei din urma rezolvând sarcinile într-un timp mai scurt dar cu mai multe blocaje comparativ cu voleibaliștii demonstrând rezistenta mai scăzută a atenției si datorita specificului probei în care atenția concentrată (capacitatea de a răspunde la un anumit stimul) este cu precădere un factor de departajare al scrimerilor. Concluzii și propuneri Dacă avem în vedere că particularitățile atenției sunt strâns legate de dinamica specifică activității nervoase superioare a omului ( un sistem „slab” prezintă de obicei instabilitate) de acest considerent
STUDIU COMPARATIV PRIVIND MOBILITATEA ATENȚIEI LA SPORTURILE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Germina Cosma () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_804]
-
din mediul extern cât și intern. El va trebui sa estimeze viteza și traiectoria mingii/armei, poziția în teren a coechipierilor și/sau a adversarilor, propria asezare în teren/planșă etc., în același timp fiind probabil asaltat și de alti stimuli cum ar fi: arbitrii, spectatorii, antrenorii, etc. Obiectiv Prezentul studiu își propune să stabilească existența corelațiilor între mobilitatea atenției și eficiența execuțiilor tehnico-tactice a sportivilor și să compare datele întregistrate la sporturile individuale și jocurile colective ( scrimă și volei). Metodă
STUDIU COMPARATIV PRIVIND MOBILITATEA ATENȚIEI LA SPORTURILE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Germina Cosma () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_804]
-
scrimeri, cei din urma rezolvând sarcinile într-un timp mai scurt dar cu mai multe blocaje comparativ cu voleibaliștii demonstrând rezistenta mai scăzută a atenției si datorita specificului probei în care atenția concentrată (capacitatea de a răspunde la un anumit stimul) este cu precădere un factor de departajare al scrimerilor. Proba Platonov, al cărei rezultat cu cât are o cifră mai mare, cu atât prezintă o performanță mai scăzută, în mod evident subiecții evoluând din punctul de vedere al performanțelor intelectuale
STUDIU COMPARATIV PRIVIND MOBILITATEA ATENȚIEI LA SPORTURILE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Germina Cosma () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_804]
-
TEMERI ale participanților REGULILE GRUPULUI (date întâlniri, ora, întârzeri, absențe, respect, confidențialitate etc.) MODELUL GENERAL AL ANXIETĂȚIIrăspunsul de tip „fugă sau luptă” MODULUL 1RELAXAREA MUSCULARĂ PROGRESIVĂ JACOBSON STADIUL 1 DISCRIMINAREA ÎNCORDARE-RELAXARE STADIUL 2 EXCLUSIV RELAXARE STADIUL 3 RELAXAREA CONTROLATĂ DE STIMULI VERBALI STADIUL 4 RELAXAREA DIFERENȚIALĂ STADIUL 5 RELAXAREA RAPIDĂ STADIUL 6 RELAXAREA ÎN SITUAȚII ANXIOGENE MODULUL 2COGNITIV ȘEDINȚA 1 REAMINTIREA REGULILOR MODELUL ABC TEMĂ DE CASĂ: jurnal 1 ȘEDINȚA 2 DISCUTAREA TEMEI DE CASĂ EVALUAREA GÂNDURILOR NEGATIVE AUTOMATE INTERPRETĂRI ALTERNATIVE
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
a consecințelor sale Fiecare consecință în fiecare zi Creșterea performanței prin intermediul întăririi Consecințele care scad performanța A nu face nimic înseamnă a face ceva pe linia performanței Un alt punct de vedere Cu cât mai repede, cu atât mai bine Stimulii sunt mult mai eficienți decât recompensele Mit managerial: oamenii se opun schimbării Comportamentul cuiva are sens pentru el Performanță fără greșeală: schimbați - nu acuzați 5. ABC-ul managementului performanței O modalitate de a vedea lucrurile așa cum le văd ceilalți Construirea
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
întărire pozitivă Regula bunicii Studiu de caz Surse de întărire pozitivă 8. Diminuarea comportamentului nedorit - intenționat sau altfel Pedeapsă și penalizare - stoparea comportamentului nedorit Diferite lovituri... Pedeapsa nu rezolvă niciodată problema Revenirea Eliminarea - nonacțiunea schimbă comportamentul 9. Folosirea eficientă a stimulilor Greșeli obișnuite în folosirea întăririi pozitive Regula 4 la 1 Competiția pentru întărirea pozitivă Angajatul lunii Două încercări eșuate de stimulare pozitivă Partea a III-a. Abordarea științifică a leadership-ului 10. Precizie maximă Atenție la capcane: țintiți mai întâi rezultatele
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Cu alte cuvinte, considerăm că acest comportament a fost provocat - motivat - de o forță, un impuls, o necesitate, o dorință interioară sau de un ordin, o cerință ori un semnal venit din exterior. Deoarece unele comportamente apar în absența unui stimul exterior aparent, suntem nedumeriți. Un cercetător behaviorist, în schimb, ar răspunde: „O persoană face ceva din cauza a ceea ce i se întâmplă când face acel lucru”. Aceasta înseamnă că motivul care stă la baza respectivului comportament nu constă în condițiile anterioare
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
implementate în cadrul organizațiilor. Ediția revizuită a Managementului performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați vă oferă cele mai noi și mai bune metode motivaționale aplicate la ora actuală la companii importante ca 3M, Xerox sau Kodak. Aplicând științific stimuli bazați pe comportament la locul de muncă, reușind în același timp să facă acest proces interesant și atractiv, psihologul și expertul în comportamerntul uman Aubrey Daniels descrie metode practice, precise și bazate pe date pentru a vă ajuta să implementați
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
canale deschise de comunicație spre vârful piramidei și care semnalează primirea semnalului. Din punctul de vedere al vitezei de răspuns, se pot sesiza, de asemenea, trei categorii de firme: 1. „firmele-coral” sunt cele despre care există certitudinea că au primit „stimulul”, dar care nu au nici o reacție de răspuns; 2. „firmele-dinozaur” sunt cele care au primit stimulul extern și dau un răspuns după o perioadă de mai multe săptămâni, nejustificat de lungă din punct de vedere funcțional; 3. „firmele-samurai” sunt cele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
al vitezei de răspuns, se pot sesiza, de asemenea, trei categorii de firme: 1. „firmele-coral” sunt cele despre care există certitudinea că au primit „stimulul”, dar care nu au nici o reacție de răspuns; 2. „firmele-dinozaur” sunt cele care au primit stimulul extern și dau un răspuns după o perioadă de mai multe săptămâni, nejustificat de lungă din punct de vedere funcțional; 3. „firmele-samurai” sunt cele care răspund rapid, ca o lovitură de sabie de samurai, indiferent dacă răspunsul este „da” sau
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sunt împotriva evaluării psihometrice au criticat cel mai vehement accentul excesiv pus pe testele de aptitudini sau de performanță în școli. Există, de asemenea, multe critici ce vizează deficiențele inerente ale acestor măsurători, cum ar fi influența culturală și a stimulilor ambientali asupra performanței. Probleme pune și faptul că rezultatele acestor teste nu reflectă decât un moment izolat în timp sau, în cel mai bun caz, un punct al unui interval precis definit și nu un proces dinamic în desfășurare. La
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
care o are față de sunetul telefonului dacă îl scoate din priză. Aceste conduite pot duce la compromiterea comportamentului adaptativ (Gloria nu va mai fi sunată), iar fricile își pot dezvolta o existență independentă ajungând să se generalizeze și la alți stimuli (de exemplu, sunetul telefonului auzit la televizor sau alarma unui ceas deșteptător). Caz practic Gloriei îi este foarte frică de furtună. Într-o noapte furtunoasă, au fost niște tunete atât de puternice încât mobilele din casă parcă se zguduiau și
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tehnică și diversele ei variante pot fi instrumente foarte utile pentru a-i ajuta pe copii să își depășească fricile și fobiile iraționale, cum ar fi fobia școlară. Există mai multe variații ale acestei metode în funcție de modul de asociere a stimulului constituit de obiectul fricii cu reacția de relaxare, asociere ce poate fi in vivo (în realitate) sau imaginară. Studiile sugerează că tehnicile in vivo sunt superioare celor in vitro și că folosirea desensibilizării in vitro este, totuși, mai eficientă decât
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
unei mașinuțe, alinierea jucăriilor) sau concentrându-se rigid asupra a ceea ce le este familiar. Cercetările efectuate sugerează mai multe explicații posibile pentru nevoia de repetiție și similaritate. Copiii autiști sunt descriși de părinți fie ca hiperreactivi (fiind repede suprasolicitați de stimulii din exterior), fie ca hipoactivi (nereacționând la stimulii din exterior). Prevalență, comorbiditate și evoluție Prevalența autismului este de aproximativ 5 la 10000, iar a sindromului Asperger de 20-25 la 10000 (Gillberg, 1998), ambele afecțiuni fiind mai frecvente la băieți decât
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
asupra a ceea ce le este familiar. Cercetările efectuate sugerează mai multe explicații posibile pentru nevoia de repetiție și similaritate. Copiii autiști sunt descriși de părinți fie ca hiperreactivi (fiind repede suprasolicitați de stimulii din exterior), fie ca hipoactivi (nereacționând la stimulii din exterior). Prevalență, comorbiditate și evoluție Prevalența autismului este de aproximativ 5 la 10000, iar a sindromului Asperger de 20-25 la 10000 (Gillberg, 1998), ambele afecțiuni fiind mai frecvente la băieți decât la fete. Aproape 75% din copiii autiști au
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
n. Șoiculescu) și al lui Constantin I. Barbilian, magistrat. Încă din adolescență, aproape tot ceea ce întreprinde B. se constituie fie ca o provocare intenționată, fie ca o reacție (uneori întemeiată, alteori umorală) ce întrece cu mult, în intensitate și „anvergură”, stimulul inițial. În liceu, fiindcă tânărul Tudor Vianu, „mai aparent genial”, compune și traduce poeme, B. încearcă să-l imite și se gândește să înceapă traducând din Baudelaire. Efectul nu e, din nefericire, cel scontat, dimpotrivă, Vianu îl „mortifică” prin ironii
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
o carte despre el. Astfel că, peste ani, pe deplin consacrat și în poezie, și în matematici, B. va mărturisi: „Cariera mea poetică sfârșește logic la cartea lui Vianu despre mine. Orice vers mai mult e o pierdere de vreme.”) „Stimulul” din tinerețe e poate mai puțin cunoscut; dar reacția, adică opera poetică a lui B. (și a doua reacție, cea critică, la ea: studiul lui Tudor Vianu din 1935) intră în canonul literaturii române. Liceanul excepțional dotat pentru matematici e
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
două „cărți” ale Divanului sunt construite pe o anumită simetrie interioară, astfel încât cea de a doua se leagă, prin înțeles, de cea dintâi. „Cartea a treia”, separată de autor de primele două, este o traducere a lucrării, pe aceeași temă, Stimuli virtutum, fraena peccatorum a polonezului Andrea Wissowatius. În absența neologismului corespunzător, C. apelează la termeni autohtoni pe care îi glosează, atunci când traduce titlul Strămutarea a bunătăților și frâul păcatelor, explicând: „adecă îndrumarea spre bunătăți și oprirea spre păcate”. Divanul se
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
precar”, fără morga tehnicistă a analistului politic ori a politologului), dar și din domeniul antropologiei culturale, al istoriei ideilor ori mentalităților, al imagologiei aplicate ș.a.m.d. De fapt, sunt solilocvii lăuntrice consemnate în scris, suscitate de cei mai diferiți „stimuli” exteriori care pot stârni o conștiință (în cazul în speță, pe cea a lui C., în toate „compartimentele” sale existențiale simultane, adică în ipostazele de „om-pur-și-simplu”, de timișorean dintr-o familie originară din ținutul Mehadiei, de român, de martor al
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
are locul în inimă. Cealaltă este „mintea voinței” sau „mintea de Apă”, care se găsește în cap. Asemenea focului, mintea emoțiilor este volatilă, fierbinte și imprevizibilă, cu tendința de a scăpa cu ușurință de sub control și aprinsă repede de vântul stimulilor exteriori. Dimpotrivă, mintea voinței este asemenea apei - limpede, rece, calmă și stabilă, capabilă să reflecte „tot ceea ce se află sub Cer” fără să își tulbure propria natură. În timp ce mintea de Foc este direct legată de cele cinci simțuri și reacționează
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
să faceți acest lucru imediat ce apare reacția emoțională, înainte să apuce să afecteze și să deranjeze întregul sistem. Acest tip de „control timpuriu al pagubelor” necesită recunoașterea conștientă a emoțiilor extreme așa cum sunt în realitate - energii scăpate de sub control din cauza stimulilor externi - în loc să le confundăm cu „sentimentele”, care sunt forme intuitive de gânduri ce pot fi destul de folositoare. Dacă sunteți receptivi și îndepărtați izbucnirile emoționale de la început, puteți să preveniți multe probleme de sănătate și să economisiți o cantitate mare de
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
liber al energiei. În ceea ce privește mintea, aceasta trebuie să rămână calmă, liniștită și lucidă în timpul executării exercițiilor, atenția fiind concentrată asupra sincronizării între corp și respirație. Dacă mintea ezită și rătăcește, fiind ocupată de gânduri inutile, sau atenția este distrasă de stimuli externi, corpul și respirația își pierd sincronizarea, iar energia urmează mintea pe drumul neplanificat al divagației mentale și emoționale. Acesta este motivul pentru care, în qi gong, simțurile fizice sunt numite cei „Cinci Hoți” de energie, iar emoția este numită
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
imunitatea. Energia specifică din lumina solară care stimulează glanda pituitară se găsește în banda invizibilă ultravioletă. Când soarele pătrunde în ochi, razele ultraviolete acționează asupra unui strat de celule neuroactive extrem de sensibile aflate în retină, numite celule epiteliale, care transmit stimulul razelor ultraviolete prin nervul optic, direct la glanda pituitară. Cunoscut sub numele de sistem „oculo-endocrin”, acest mecanism este absolut esențial pentru funcțiile fiziologice normale din corp, mai ales pentru reacțiile imunitare, deoarece glanda pituitară controlează echilibrul hormonal la nivelul întregului
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]