463 matches
-
sau complexul de foneme afectat (generalitatea intensivă), alterîndu-se astfel tiparul realizării sunetului originar 190. Generalitatea intensivă a adoptării fonetice coincide cu forma primară a legii fonetice, ca unicitate în transformarea unui sunet sau a unui grup de sunete 191. Prin stipularea faptului că originea schimbării lingvistice se află în vorbire, Coșeriu este în acord cu teoria dezvoltată de Ferdinand de Saussure, dar numai în parte, fiindcă lingvistul genevez aprecia că, înainte de a intra în uz, o schimbare este lansată inițial de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvintelor. Se creează astfel obișnuința de a asocia acestor cuvinte anumite intuiții. Vom spune că un cuvânt stă pentru o anumită noțiune. Iar filozofii, cercetătorii și alți oameni cu preocupări „teoretice“ vor încerca să o precizeze, formulând definiții sau alte stipulări. În lecțiile și însemnările lui, Wittgenstein atrăgea în mod insistent atenția asupra acestei tendințe. Astfel, referindu-se la o problemă socotită importantă, atât de juriști cât și de moraliști, cea a esenței pedepsei, 262 GÂNDITORUL SINGURATIC Wittgenstein amintește câteva puncte
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
actorii au așteptări În privința acțiunii celuilalt și decizia este astfel simplificată - procesul de decizie economisește resurse cognitive, timp și atenție fiindcă se bazează pe așteptări confirmate. În opoziție, legăturile ocazionale, de piață au nevoie de anticiparea situațiilor posibil conflictuale, de stipularea unor clauze contractuale de apărare a propriilor interese sau de instrumente de monitorizare. Toate acestea presupun efort cognitiv, anxietate și necesită timp, resurse și impunerea unei a treia părți. Legăturile implicate se bazează pe Încrederea partenerilor și, la nivel cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai devreme, la 13 aprilie, Henric al IV-lea a semnat Edictul din Nantes. Prin această expresie sînt în general desemnate atît edictul propriu-zis cît și două grupuri de articole secrete semnate la 2 mai. Aceste texte, care reiau anumite stipulări din edicte anterioare, acordă "celor din religia pretins reformată" (expresia este semnificativă), în afara libertății de conștiință, libertatea cultului, dar însoțită de importante restricții, de vreme ce aceasta nu este autorizată decît în două orașe prin bailliage și în locuințele seniorilor cu funcții
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
eva articole importante. Unul dintre acestea stabilea c? membrii guvernului trebuie s? fie ale? i de rege ? i c? orice membru al cabinetului era obligat s? aib? cel pu? în trei genera? îi de str? mo? i rom�ni. Aceast? stipulare era clar �ndreptat? �mpotriva familiei Zelinschi. At�ț �n privin? a formei. C�ț prive? te principiile fundamentale, ea r? m�nea �n cea mai mare parte neschimbat?. Mizeria ?? r? nimii, care crea un tot mai numeros proletariat agrar, era aceea? i. Dar noile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și coeziunea socială, mobilitatea, cetățenia activă, dezvoltarea individuală și profesională, competitivitatea și ocuparea forței de muncă. Sunt deziderate pe care leregăsim în toate documentele Comisiei Europene, întărite în rezoluțiile și documentele Consiliului Europei, însă reluate într-o formă asemănătoare în stipulările UNESCO sau OECD, ca arii de acțiune strategice care să susțină globalizarea. Pentru a exemplifica articularea politicii educaționale europene în aceste documente, putem menționa doar acțiunile specifice din ultima vreme. Astfel, în 1995, a fost elaborată „Cartea Albă a Educației
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
exemplu, acum apare ideea certificatului european de competențe). În 1997, a avut loc cea de-a V-a Conferință UNESCO pentru educația adulților, la care s-a elaborat „Agenda de acțiune pentru secolul XXI”, politica europeană ulterioară încercând să implementeze stipulările acestui document, ca și pe cele ale declarației adoptate cu acest prilej. Un momentde cotitură l-a constituit elaborarea „Memorandumului privind învățarea permanentă” (2000) și a documentului strategic ce l-a urmat, „Realizarea ca realitate a spațiului european al educației
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tuturor indivizilor (țărani, muncitori, intelectuali). Educația cădea în sarcina tuturor instituțiilor și structurilor, inclusiv a întreprinderilor economice. În ceea ce privește pregătirea profesională în industrie, perfecționarea forței de muncă se făcea prin reciclări o dată la cinci ani, de obicei, în centre de perfecționare. Stipulările relativ precare cu privire la dezvoltarea adulților de-a lungul carierei profesionale nu sunt, totuși, o problemă, deoarece, în acea perioadă, nu se putea vorbi despre șomaj, oamenilor asigurându-li-se un loc de muncă pentru toată activitatea pe piața muncii. Perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
măsuri specifice și indicatori concreți de atins. Astfel, de exemplu, în capitolul referitor la „Dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea excluziunii sociale - strategia de acțiune pentru perioada 2004-2006” din Planul național de dezvoltare 2004-2006, se regăsesc aceleași stipulări și pentru cel prevăzut pentru perioada 2007-2013, dar și în Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2004-2010 (MMSSF, 2004) și Strategia pe termen scurt și mediu privind formarea profesională continuă 2005-2010; aici întâlnim, pe lângă o analiză SWOT pertinentă a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
insuficient corelate cu privire la educația permanentă în documentele legislative; - dificultatea de colaborare, de sincronizare între diferitele ministere și instituțiile publice, între societatea civilă și sectorul privat, ceea ce determină ca actele legislative elaborate de diferite ministere pentru reglementări sectoriale să conțină deseori stipulări contradictorii; - abundența actelor legislative, ceea ce a determinat fie confuzii generate de discordanțele dintre ele, de anularea unora, fără ca cele care le-au succedat să acopere toate stipulările abrogate, fie suprareglementări care descurajau inițiativele și încetineau procesul descentralizării sau funcționarea firească
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca actele legislative elaborate de diferite ministere pentru reglementări sectoriale să conțină deseori stipulări contradictorii; - abundența actelor legislative, ceea ce a determinat fie confuzii generate de discordanțele dintre ele, de anularea unora, fără ca cele care le-au succedat să acopere toate stipulările abrogate, fie suprareglementări care descurajau inițiativele și încetineau procesul descentralizării sau funcționarea firească a unei piețe concurențiale; - analizele privind nivelul de implementare și evaluările de impact au arătat că există încă o distanță semnificativă între prevederile legislative și punerea în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perspectivelor de inserție socioprofesională, în condițiile unor evoluții economice neclare; - centrarea pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de încurajare a perfecționării de-a lungul carierei sale profesionale, ceea ce determină încă preponderența metodologiilor de tip tradițional centrate pe profesor, și nu pe interesele cursanților; - lipsa unor sisteme coerente de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spune că situația este și mai dificilă, deoarece, deși au fost elaborate o serie de acte normative, resursele alocate au fost cel mai adesea precare și cu totul insuficiente. Să vedem însă câteva dintre cele mai importante documente legislative și stipulările lor: • Legea bibliotecilor nr. 334 din 31 mai 2002 stipulează rolul acestora de centre comunitare de educație pentru adulți. Conform acestei legi, biblioteca are un rol de importanță strategică în cadrul societății informaționale, scopul ei principal fiind acela de a constitui
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltare a sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice 2005-2008, care conține măsuri specifice pentru încurajarea vieții active pentru persoanele cu vârste de peste 55 de ani. Enumerările legislative ar putea continua și cu privire la alte grupuri defavorizate social sau cu privire la alte stipulări pentru grupurile de adulți deja menționate. Totuși, nu ne propunem să realizăm un breviar legislativ, ce ar fi repede depășit de elaborările sau modificările legislative ulterioare. Documentele menționate, ca și efectele punerii lor în practică sau tendințele conturate în urma sedimentării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
potențialilor beneficiari. Atunci când vorbim despre nișe de ofertare corespunzătoare unor cerințe de formare, avem în vedere raportarea la oferta altor instituții concurente, la piața forței de muncă și previziunile de dezvoltare ale comunității, la nevoile create ca urmare a unor stipulări de politică educațională sau tendințe de dezvoltare conturate în strategii regionale, naționale, internaționale de acțiune etc., dar ne raportăm și la experiența și expertiza noastră ca ofertanți de formare, la resursele de care dispunem sau pe care le putem accesa
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și coeziunea socială, mobilitatea, cetățenia activă, dezvoltarea individuală și profesională, competitivitatea și ocuparea forței de muncă. Sunt deziderate pe care leregăsim în toate documentele Comisiei Europene, întărite în rezoluțiile și documentele Consiliului Europei, însă reluate într-o formă asemănătoare în stipulările UNESCO sau OECD, ca arii de acțiune strategice care să susțină globalizarea. Pentru a exemplifica articularea politicii educaționale europene în aceste documente, putem menționa doar acțiunile specifice din ultima vreme. Astfel, în 1995, a fost elaborată „Cartea Albă a Educației
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
exemplu, acum apare ideea certificatului european de competențe). În 1997, a avut loc cea de-a V-a Conferință UNESCO pentru educația adulților, la care s-a elaborat „Agenda de acțiune pentru secolul XXI”, politica europeană ulterioară încercând să implementeze stipulările acestui document, ca și pe cele ale declarației adoptate cu acest prilej. Un momentde cotitură l-a constituit elaborarea „Memorandumului privind învățarea permanentă” (2000) și a documentului strategic ce l-a urmat, „Realizarea ca realitate a spațiului european al educației
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tuturor indivizilor (țărani, muncitori, intelectuali). Educația cădea în sarcina tuturor instituțiilor și structurilor, inclusiv a întreprinderilor economice. În ceea ce privește pregătirea profesională în industrie, perfecționarea forței de muncă se făcea prin reciclări o dată la cinci ani, de obicei, în centre de perfecționare. Stipulările relativ precare cu privire la dezvoltarea adulților de-a lungul carierei profesionale nu sunt, totuși, o problemă, deoarece, în acea perioadă, nu se putea vorbi despre șomaj, oamenilor asigurându-li-se un loc de muncă pentru toată activitatea pe piața muncii. Perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
măsuri specifice și indicatori concreți de atins. Astfel, de exemplu, în capitolul referitor la „Dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea excluziunii sociale - strategia de acțiune pentru perioada 2004-2006” din Planul național de dezvoltare 2004-2006, se regăsesc aceleași stipulări și pentru cel prevăzut pentru perioada 2007-2013, dar și în Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2004-2010 (MMSSF, 2004) și Strategia pe termen scurt și mediu privind formarea profesională continuă 2005-2010; aici întâlnim, pe lângă o analiză SWOT pertinentă a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
insuficient corelate cu privire la educația permanentă în documentele legislative; - dificultatea de colaborare, de sincronizare între diferitele ministere și instituțiile publice, între societatea civilă și sectorul privat, ceea ce determină ca actele legislative elaborate de diferite ministere pentru reglementări sectoriale să conțină deseori stipulări contradictorii; - abundența actelor legislative, ceea ce a determinat fie confuzii generate de discordanțele dintre ele, de anularea unora, fără ca cele care le-au succedat să acopere toate stipulările abrogate, fie suprareglementări care descurajau inițiativele și încetineau procesul descentralizării sau funcționarea firească
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca actele legislative elaborate de diferite ministere pentru reglementări sectoriale să conțină deseori stipulări contradictorii; - abundența actelor legislative, ceea ce a determinat fie confuzii generate de discordanțele dintre ele, de anularea unora, fără ca cele care le-au succedat să acopere toate stipulările abrogate, fie suprareglementări care descurajau inițiativele și încetineau procesul descentralizării sau funcționarea firească a unei piețe concurențiale; - analizele privind nivelul de implementare și evaluările de impact au arătat că există încă o distanță semnificativă între prevederile legislative și punerea în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perspectivelor de inserție socioprofesională, în condițiile unor evoluții economice neclare; - centrarea pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de încurajare a perfecționării de-a lungul carierei sale profesionale, ceea ce determină încă preponderența metodologiilor de tip tradițional centrate pe profesor, și nu pe interesele cursanților; - lipsa unor sisteme coerente de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spune că situația este și mai dificilă, deoarece, deși au fost elaborate o serie de acte normative, resursele alocate au fost cel mai adesea precare și cu totul insuficiente. Să vedem însă câteva dintre cele mai importante documente legislative și stipulările lor: • Legea bibliotecilor nr. 334 din 31 mai 2002 stipulează rolul acestora de centre comunitare de educație pentru adulți. Conform acestei legi, biblioteca are un rol de importanță strategică în cadrul societății informaționale, scopul ei principal fiind acela de a constitui
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltare a sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice 2005-2008, care conține măsuri specifice pentru încurajarea vieții active pentru persoanele cu vârste de peste 55 de ani. Enumerările legislative ar putea continua și cu privire la alte grupuri defavorizate social sau cu privire la alte stipulări pentru grupurile de adulți deja menționate. Totuși, nu ne propunem să realizăm un breviar legislativ, ce ar fi repede depășit de elaborările sau modificările legislative ulterioare. Documentele menționate, ca și efectele punerii lor în practică sau tendințele conturate în urma sedimentării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
potențialilor beneficiari. Atunci când vorbim despre nișe de ofertare corespunzătoare unor cerințe de formare, avem în vedere raportarea la oferta altor instituții concurente, la piața forței de muncă și previziunile de dezvoltare ale comunității, la nevoile create ca urmare a unor stipulări de politică educațională sau tendințe de dezvoltare conturate în strategii regionale, naționale, internaționale de acțiune etc., dar ne raportăm și la experiența și expertiza noastră ca ofertanți de formare, la resursele de care dispunem sau pe care le putem accesa
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]