492 matches
-
umană, o figură făcută de mâna omului, este o necuviință și o blasfemie. (Besançon 27)43. Iată un dublu atac iconoclast - grec și vetero-testamentar − asupra reprezentării divinității, cu motivații contextuale diferite; tendința iconoclastă fusese deja contrazisă de Aristotel și de stoici, care "acceptau o interpretare morală a imaginilor, astfel încât doctrina lor nu se opunea religiei civice și nici manifestărilor sale plastice" (Besançon 7). Viziunea stoică asupra artei și, implicit, asupra imaginii se nuanțase deja în cazul romanilor influențați de stoicism și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mai nuanțate și mai prudente decât la Constantinopol. Augustus a urmat calea ideologică și cultul imperial al lui Alexandru Macedon, modelul de autocrat și reformator politic din estul european, dar, cum am subliniat deja, a urmat și gândirea morală a stoicilor. Urmașii lui Augustus însă au renunțat la viziunea moderată asupra autocrației și au impus treptat cultul nedisimulat al naturii lor divine, până acolo încât s-a născut o adevărată teologie imperială, copleșitoare retoric, imagistic și simbolic și așezată direct sub
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
vetero- și neo-testamentară sau patristică. Trăsăturile și valorile necesare guvernării sunt precizate încă de la primele teorii despre formele politice, fie cele din dialogurile platoniciene, fie cele din tratatele lui Aristotel. Ele sunt introduse mai târziu în vocabularul politic roman de către stoici, apoi sunt preluate în cel creștin (secolul XIII), unde configurează modelele și tipurile de comportament oglindite de imaginarul medieval: cumpătarea, prudența, simțul justiției, curajul. Forța modelelor nu s-a dovedit însă suficientă, doar ea, pentru a mobiliza umanitatea în slujba
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Pierre. Educație și cultură în Occidentul barbar. Secolele VI-VIII. București: Meridiane, 2001. [1962] Ricœur, Paul. Temps et récit. Paris: Seuil, 1983-1985. 3 vol. ---. Memoria, istoria, uitarea. Trad. Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik. Timișoara: Amarcord, 2001. [2000] Rist. J. M. Stoic Philosophy. Cambridge: Cambridge UP, 1969. Rizzeiro, Laura. "Plotin et la notion d'"imagination"". Lorries et Rizzeiro. 79-103. Runciman, Steven. La teocrazia bizantina. Firenze: Sansoni, 1988. [1977] ---. Le schisme d'Orient. La papauté et les Églises d'Orient XIe et XIIe
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ideal este cuprinsă de disperare. CÎnd vorbesc despre disperare, nu mă gîndesc numai la istorici literari sau, mai corect spus, astăzi, oameni de litere, ci și la scriitori Înșiși. Minimaliștii au o concepție „modestă” despre propria lor misiune - sînt niște stoici - În vreme ce un Houellebecq tinde să creadă că prin literatură Îi poate face pe oameni să evite pericolul propriei extincții - Houellebecq e un mistic pozitivist. Să vedem, așadar, de ce ar fi literatura În pericol. Prima consemnare referitoare la ultimul titlu din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
au fost cele mai folosite 6. Ceea ce atrage atenția în această scriere de tinerețe, dincolo de mesajul său conformist, este orientarea diversificată a surselor afectate. De la scrierile canonice ale ortodoxiei, la filosofia Antichității grecești, de la scriitorii latini, la cei orientali, de la stoici la protestanți, totul se amestecă într-un creuzet al gândirii cantemiriene, care dă semne că numai forțată de împrejurări acceptă corsetul dogmatic. În plus, preferința pentru unitarianul Andreas Wissowatius poate părea și ea stranie în epocă. Pentru Cantemir nu conta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în spirit ortodox. Voi analiza un singur caz, cel al influențelor stoice. Oricum, consultând indicele de nume proprii de la finalul ediției realizate de Virgil Cândea, se observă cu ușurință că, în afara citatelor biblice, printre cei mai folosiți autori se numără stoicul Seneca. Chiar dacă nu este intenționată, o asemenea recurență a unui autor laic, ba chiar aparținând unei culturi pe care creștinismul o respingea de facto, nu are cum să fie și accidentală. Cum se explică această preferință pentru reprezentantul stoicismului târziu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir? Din studiile care încearcă să descrie formația sa, condusă de un ortodox habotnic precum Ieremia Cacavelas, care îi supraveghează, îi prefațează și îi traduce în grecește această primă operă, nu reiese nicidecum un interes special al autorului pentru filosofia stoicilor. Și atunci? Căutând un răspuns pertinent, să pornim de la o scurtă paranteză adăugată de autor în dreptul numelui autorului Epistolelor către Lucilius. Folosind ca argument un citat din De brevitate vitae, autorul îl introduce atfel: "Pentru aceasta dară, Seneca (măcară că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că unele adevăruri sunt general valabile, indiferent de mentalitatea care le-a produs. Iar în opera lui Seneca descoperă adesea mostre de înțelepciune care nu contravin cu nimic perspectivei creștine. Ba dimpotrivă. Adevărul este că există multe similarități între etica stoicilor și morala creștinismului; în primul rând, idealul de a trăi în conformitate cu natura (una laică, la stoici, una dispusă conform ordinii divine, pentru creștini), adoptând calea virtuții și lepădând viciul reprezintă, în esență, puncte comune. Virtuțile cardinale sau secundare teoretizate, definite
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Seneca descoperă adesea mostre de înțelepciune care nu contravin cu nimic perspectivei creștine. Ba dimpotrivă. Adevărul este că există multe similarități între etica stoicilor și morala creștinismului; în primul rând, idealul de a trăi în conformitate cu natura (una laică, la stoici, una dispusă conform ordinii divine, pentru creștini), adoptând calea virtuții și lepădând viciul reprezintă, în esență, puncte comune. Virtuțile cardinale sau secundare teoretizate, definite și cultivate de stoici nu diferă de cele recomandate de creștinsim. "Înțelepciunea, curajul, justiția, cumpătarea", apoi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în primul rând, idealul de a trăi în conformitate cu natura (una laică, la stoici, una dispusă conform ordinii divine, pentru creștini), adoptând calea virtuții și lepădând viciul reprezintă, în esență, puncte comune. Virtuțile cardinale sau secundare teoretizate, definite și cultivate de stoici nu diferă de cele recomandate de creștinsim. "Înțelepciunea, curajul, justiția, cumpătarea", apoi "mărinimia, înfrânarea, prezența de spirit, hotărârea bună"9 sunt și valorile creștinismului. La fel cum păcatele sau viciile capitale coincid. Ceea ce diferă este încrederea stoicilor în rațiune, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și cultivate de stoici nu diferă de cele recomandate de creștinsim. "Înțelepciunea, curajul, justiția, cumpătarea", apoi "mărinimia, înfrânarea, prezența de spirit, hotărârea bună"9 sunt și valorile creștinismului. La fel cum păcatele sau viciile capitale coincid. Ceea ce diferă este încrederea stoicilor în rațiune, în posibilitățile omului de a se controla, de a se comporta în conformitate cu natura prin propriile resurse, nesubsumate nici unei divinități și libertatea pe care acesta o are nu supunându-se unei autorități transcendente, ci pe calea filosofiei, adică a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
numai a acelor idei care concordă cu spiritul acesteia (deșertăciunea bunurilor lumești, condamnarea "lăcomiei"), fie prin aceea că textelor filosofului antic li se atribuie un sens pe care nu-l aveau"; pe de alta, că "autorul Divanului nu citise pe stoici în original, este sigur că el nu sesizase încă sensul autentic al stoicismului antic"12. Concluzia este absolut îndreptățită. Nu există nici un semn în prima carte a principelui cum că el ar fi manifestat o aplecare legitimată prin studiu pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
frecvența lor în florilegiile de unde le decupează este mai mare decât a altora, din cauze pe care le-am sugerat mai sus. Înainte de a sfârși această discuție referitoare la Divanul..., să amintim faptul că, dacă lucrarea se încheie cu Ale stoicilor porunci dzece, faptul nu i se datorează lui Cantemir, ci lui Andrea Wissowatius, a cărui lucrare, Stimuli virtutum faena peccatorum, o traduce în partea finală a antologiei sale. Dar și aici este vorba de o "creștinare" a sursei antice. De
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ajungă"28. Dar, din experiență în experiență, el își creează un sistem de cunoștințe de care se folosește apoi în mod firesc. Astfel de dezbateri și de polemici își au punctul de pornire în Antichitate, în lucrările lui Aristotel, ale stoicilor ș.a.m.d. Ele nu sunt însă relevante din punctul de vedere al creștinismului, întrucât ele tratează animalul ca pe un subiect în sine, în vreme ce pentru gânditorul creștin animalul este un semn și nu contează ca realitate concretă, materială. Ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îi subjugă: de aceea, el este cu adevărat liber sau, cel puțin, așa pretinde. Petru Vaida observă foarte bine că abia acum a asimilat Cantemir esența doctrinei stoice, lipsite de deformarea în cheie creștină: "Este atitudinea plină de demnitate a stoicului, atât de deosebită de umilința creștină, care își pune nădejdea în primul rând în sine însuși, în rațiunea și în voința sa, care, singur în fața "fortunei", opune loviturilor ei "scutul sufletului vitejesc", statornicia pe care nimic nu o poate clinti
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a dat odinioară Crocodilului, pomenește și de faptul că el nu este o hrană pe măsura stomacului acestuia și, apoi, își oferă serviciile pentru a-și răscumpăra libertatea. Deși capturat, nu renunță atât de ușor la viață pe cât o făceau stoicii autentici și mândrii unicorni ai evului de mijloc. Prin urmare, totul pare a se încadra într-un plan abil, șiret, îndrăznesc să afirm. Văzându-se ajuns într-o situație fără ieșire, căzut în mâna (colții) inamicilor săi, care nu l-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
presupune, mai întâi de toate, o artă a revoltei exercitată în agora, care să șocheze, o frondă fățișă împotriva sistemului. Așa, Lupul se oprește la jumătatea drumului, fiind un cinic corupt, un revoltat în intimitate. De fapt, Lupul este un stoic. Mai precis, cinismul lui este o trăsătură sau o dovadă a stocismului său. Să nu uităm că Diogene era un model al stoicilor, așa cum atestă Diogenes Laertios atunci când sintetizează doctrina acestora: "Mai mult chiar, ei spun că înțeleptul nu-și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oprește la jumătatea drumului, fiind un cinic corupt, un revoltat în intimitate. De fapt, Lupul este un stoic. Mai precis, cinismul lui este o trăsătură sau o dovadă a stocismului său. Să nu uităm că Diogene era un model al stoicilor, așa cum atestă Diogenes Laertios atunci când sintetizează doctrina acestora: "Mai mult chiar, ei spun că înțeleptul nu-și va forma niciodată simple păreri, adică nu-și va da niciodată asentimentul la un lucru fals, va duce felul de viață al cinicilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
asentimentul la un lucru fals, va duce felul de viață al cinicilor, cinismul fiind drumul cel mai scurt spre virtute"27. De asemenea, Epictet, în Diatribele sale, îl numește printre modelele școlii stoice pe Diogene. Doar că, spre deosebire de precursorul lor, stoicii nu epatează. Dimpotrivă, cultivă discreția, considerând că tăcerea are o valoare cel puțin la fel de mare precum vorba. Lupul lui Cantemir pare a urma întocmai aceste recomandări ale lui Epictet: Păstrând tăcerea cât mai mult cu putință, nu afirma decât cele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înțelept ține la discreția sa. Știe oricum că nici măcar cuvântul său chibzuit nu are forța de a da peste cap jocurile deja făcute. De aceea, Lupul este prudent. Iar prudența, să nu uităm, se numără printre virtuțile capitale ale doctrinei stoicilor 31. Prin urmare, rezerva Lupului de a se manifesta reprezintă o dovadă a stoicismului său, nicidecum semnul unei lașități. Oricum, e clar că el posedă toate datele pentru a reuși să judece lucrurile în mod corect. Vulpea o știe, poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Man and the Beasts. De animalibus (Books 22-26), traducere de James J. Scanlan, M.D., Medieval & Renaissance Texts & Studies, Binghamton, New York, 1987, p. 160. 77 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 78 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 688-690. 79 Așa cum recomandă majoritatea stoicilor, printre care Epictet, în Manual: Dacă vrei să faci progrese, îndură cu resemnare să fii socotit nechibzuit și nebun, din cauza disprețului tău pentru lucrurile din afară", în Epictet, Manual, traducere de D. Burtea și Marcus Aurelius, Către sine însuși, traducere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
note și indice de Ioana Costa, traducere din limba latină de Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 48-49. Ideea există și la Cicero, în al cincilea paradox din Paradoxa stoicorum (Paradoxurile stoicilor), ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii, idice și postfață de Traian Diaconescu, prefață de Gheorghe Vlădușescu, Editura Saeculum Vizual, București, 2011, pp. 61-67. 82 Seneca, Epistole către Lucilius, vol. I, traducere din limba latină, studiu introductiv, note
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Man and the Beasts. De animalibus (Books 22-26), translated by James J. Scanlan, M.D., Medieval & Renaissance Texts & Studies, Binghamton, New York, 1987, p. 160. 364 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 365 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 688-690. 366 Așa cum recomandă majoritatea stoicilor, printre care Epictet, în Manual: Dacă vrei să faci progrese, îndură cu resemnare să fii socotit nechibzuit și nebun, din cauza disprețului tău pentru lucrurile din afară", în Epictet, Manual, traducere de D. Burtea și Marcus Aurelius, Către sine însuși, traducere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
note și indice de Ioana Costa, traducere din limba latină de Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 48-49. Ideea există și la Cicero, în al cincilea paradox din Paradoxa stoicorum (Paradoxurile stoicilor), ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii, idice și postfață de Traian Diaconescu, prefață de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Saeculum Vizual, București, 2011, p. 61-67. 369 Seneca, Epistole către Lucilius, vol. I, traducere din limba latină, studiu introductiv, note
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]